2,868 matches
-
expusă în fața clasei. Activitatea se încheie cu un joc. JOC 1. Se împart elevii în perechi. 2. În cadrul fiecărei perechi, unul dintre elevi - vorbitorul - urmează să vorbească despre un conflict pe care el / ea l-a avut recent. Celălalt elev - ascultătorul - ascultă, făcând apel la elemente de limbaj corporal negativ. 3. După câteva minute, se cere ascultătorului ca în timp ce îl ascultă pe vorbitor, să facă uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
2. În cadrul fiecărei perechi, unul dintre elevi - vorbitorul - urmează să vorbească despre un conflict pe care el / ea l-a avut recent. Celălalt elev - ascultătorul - ascultă, făcând apel la elemente de limbaj corporal negativ. 3. După câteva minute, se cere ascultătorului ca în timp ce îl ascultă pe vorbitor, să facă uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
el / ea l-a avut recent. Celălalt elev - ascultătorul - ascultă, făcând apel la elemente de limbaj corporal negativ. 3. După câteva minute, se cere ascultătorului ca în timp ce îl ascultă pe vorbitor, să facă uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la 2 la 4. 6. Se cere elevilor să discute în perechi următoarele chestiuni: · Cum putem
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la 2 la 4. 6. Se cere elevilor să discute în perechi următoarele chestiuni: · Cum putem să arătăm cuiva că îl ascultăm fără să vorbim? Se dau exemple concrete. În ce fel a
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la 2 la 4. 6. Se cere elevilor să discute în perechi următoarele chestiuni: · Cum putem să arătăm cuiva că îl ascultăm fără să vorbim? Se dau exemple concrete. În ce fel a manifestat colegul
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
curate în scrierea articolului, conbătând astfel „imputarea gratuită și imprudentă”. Dovada se realizează prin tehnica repetițiilor (repetarea unui sunet, a unui cuvînt sau a unei structuri morfosintactice ajută vorbitorul să insiste asupra unei idei, care altfel ar trece neobservată de către ascultători - Hoarță Cărăușu:2008:381): Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată pentru ce sîntem îngrijați de viitorul țării noastre regale, iată pentru ce am întrebat care este politica guvernului. Iată este un indicator care introduce concluzia. În finalul articolului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
învățat Ili/Iisus atîta înțelepciune și cînd, pentru că nu a trecut prin sistemul lor de educație ca să-l cunoască și ei. Informațiile istorice se găsesc în manuscrisele descoperite la Qumran, care spun că Învățătorul Frăției Celui Ales îi luminează pe ascultătorii mozaici cum vine treaba cu învățătura vie a geților/esenilor primită de la Sîntu și cea moartă care le-a lă-sat-o Moșe pe ceva scrisorele, adăugite cu mare sîrg de către prolificii rabini cu propriile ,,înțelepciuni”. Rabinii, au stabilit în Tora că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de purtare corectă, dându-le cititorilor sfaturi despre cum să reușească în viață. Rolul pedagogic al basmului popular a fost semnalat de C. Bărbulescu: „Poveștile au un tâlc și un rol educativ, ajutând, prin mijlocirea metaforei, dezvoltarea simțului artistic al ascultătorilor. Prin mijlocirea imaginilor poetice se exprimă modul în care gândește poporul despre bine și rău, despre dreptate și nedreptate, despre umanitate și asuprire, despre recunoștință și ingratitudine, despre egalitate, cinste și înțelepciune”[1, p.9]. Imperfecțiunile omului sunt ridiculizate foarte
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
de la îngenunchiatul oficial-ideologic la o banală echilibristică de cuvinte, la un fals ritual făcut adevărului. Însă speranța noastră se află în ceea ce am putea numi generic domnul Cititor, frate geamăn cu Monsieur Teste de care vorbea Paul Valéry. Cititorul sau ascultătorul inteligent și cultivat, alias: consumatorul de media, coautor al atîtor produse mediatice, nu poate fi înșelat de presa de estradă. Receptorul de media este cel care-i poate persifla și ignora pe veleitari și impostori, cel care ne salvează iluziile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Astfel, în discursul său inaugural, Reagan stabilește identitatea Americii și a poporului american, din care rezultă direcția înspre care se îndreaptă istoria americană, care, la rândul său, determină precis tipul de acțiuni necesare în vederea realizării scopurilor istorice prescrise. Făcându-și ascultătorii să înțeleagă caracterul public al propriei identități (ei sunt, înainte de toate, americani), povestea mitică a lui Reagan "îi determină pe cei care acceptă identitatea respectivă să se raporteze la un sistem de valori și de virtuți care vor deveni înseși
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
narațiunea sa, publicului, este esențial în înțelegerea sensului mitic al poveștii și întregește mesajul retoricii președintelui dintr-o perspectivă remarcabilă. În primul său discurs inaugural, prin urmare, Reagan întrebuințează forma narativă "oferind publicului o modalitate aparte de identificare, întrucât fiecare ascultător este încurajat să se privească drept un actor central în aventura Americii pe calea libertății"552. Astfel, notează criticul, a accepta povestea lui Reagan nu înseamnă, pur și simplu, "a înțelege cursul unei istorii americane așa cum e pus în scenă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în maniere atât de distincte. Răspunsul pe care analiza sa a retoricii președintelui american îl demonstrează este că actele critice respective, precum reacțiile publicului la unul sau altul dintre actele oratorice particulare ale lui Reagan, mărturisesc despre identitatea criticilor, respectiv ascultătorilor președintelui înșiși. Demersurile critico-retorice, prin urmare, exprimă în primul rând tipul de angajare, de înscriere în lume a criticului care își exercită capacitatea de apreciere asupra unui demers discursiv sau a altuia și, numai în al doilea rând, despre demersul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care ni le reamintim, desigur - William Lewis pornește pe o cale nouă, neafectată de neajunsurile celor care l-au "învățat câte ceva despre comunicare". Iată mesajul cu care Lewis se desparte de noi, cititorii săi, la această răscruce a interpretărilor. Spre deosebire de ascultătorii lui Reagan, povestea americană spusă de Lewis nu ne amuțește într-un consimțământ pasiv față de o ordine prestabilită a discursului academic. Dimpotrivă. Efortul lui William Lewis constă în asumarea unei poziții cât se poate de explicite, în particularul său, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
lume care așteaptă isprăvile noastre... Invitația la lectură prin joc este cea mai facilă dar uneori cu efecte vizibile chiar dacă foarte scurte. O poveste care are legătură cu subiectul lecției este rapid scanată, după care povestitorul se oprește și cere ascultătorilor să continue povestea după propriul scenariu utilizând concepte tocmai învățate. Învățarea nu este doar joc, este și muncă. Rămasă la stadiul de joc, aduce fructe imature, necoapte care cad repede din pomul cunoașterii. Oamenii care nu citesc sunt poate mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lor, dar au nevoie și de încurajări care să le redea încrederea în viață, dar poate și de un examen al contextului, așa cum și ceilalți, martorii nepăsători, au. Alexandru Șafran este o voce care face să se trezească în urechile ascultătorilor glasul conștiinței adormite. Creștinilor le este strigată inadmisibila lor somnolență într-un moment când neamul care le-a dat psalmii pe care ei îi psalmodiază la fiecare Liturghie, când neamul care le-a dat Biblia pe care o invocă ei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
extensiune separată care corespunde unei intensiuni separate și distincte"), precum și pe O. Jesperson (important este nu faptul că Juan sau Roma sunt numele mai multor obiecte, ci "modul în care aceste nume sunt folosite de către vorbitori și sunt înțelese de către ascultători", deoarece aparțin unor momente lingvistice diferite, sau, cum ar spune E. Mihăilă, numele propriu se raportează la nivelul funcțional în uz). În alți termeni, concluzionează Coșeriu, "numele proprii pot fi multivoce, dar sunt întotdeauna monovalente, nu sunt nume de "clasă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a aduce permanent doar indici și catalize, și de a amâna producerea funcțiilor cardinale, încălcând repetat un "contract narativ" elementar, acela de a povesti fapte noi, ceea ce determină prăbușirea a ceea ce Greimas și Courtes numesc "le contrat fiduciaire" (cu privire la încrederea ascultătorului) și reprimarea actului narativ de către ascultător. Fărâmă prelungește intenționat narațiunea, oferind doar detalii - fascinante, ce e drept - în speranța că agitația produsă de povestirile lui i-l va aduce pe Lixandru. Tot demersul narativ nul din punct de vedere informațional
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
catalize, și de a amâna producerea funcțiilor cardinale, încălcând repetat un "contract narativ" elementar, acela de a povesti fapte noi, ceea ce determină prăbușirea a ceea ce Greimas și Courtes numesc "le contrat fiduciaire" (cu privire la încrederea ascultătorului) și reprimarea actului narativ de către ascultător. Fărâmă prelungește intenționat narațiunea, oferind doar detalii - fascinante, ce e drept - în speranța că agitația produsă de povestirile lui i-l va aduce pe Lixandru. Tot demersul narativ nul din punct de vedere informațional, dar spectaculos în ceea ce privește detaliile își atinge
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
capabil să surpe înlăuntru-i compania lucrurilor înconjurătoare, făcându-le astfel să dispară, în pofida aparenței lor de inatacabilitate. Și, pentru că afară pândea prăpădul anihilării totale, el se lăsa acoperit de aripa străină și pufoasă, pe care-o găsea deseori lipită ascultător de trupu-i. Ea era ascultarea lui. Luând aminte la vastitatea subsonoră a spațiului, căutându-i încordat coerențele printre întreruperi, ființa lui se dedubla la paroxismul efortului propriu, scindându-se, înstrăinându-se, dar menținându-și totuși contactul cu sine printr-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mutilări infantile, tabere incendiate, pogroame, toate deveniseră o simfonie eroică aderentă impecabil la degetele lui. Căci viteza mișcării transparentizează lucrurile, deschizându-le larg înspre altceva decât ele și înecându-le oroarea într-o lumină venită de dincolo de ea. Câți dintre ascultătorii monumentului muzical dedicat de Beethoven lui Napoleon se simt sugrumați de degetele livide ale lui Marte în timpul audiției, sau măcar mânjiți de ele cu sânge, noroi, fum al exploziilor, strigăte de îndurare, sudori reci? Și totuși, acestea sunt ingredientele standard
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Complet dezorientat, Ian nu aprecie posibilele subtilități ale argumentului; atenția îi era revendicată de tonul rostirii, din care răzbătea o încredere calmă și proaspătă, ce totuși nu excludea posibilitatea erorii. Glasul ei suna chiar extrem de îngăduitor față de o asemenea eventualitate. Ascultătorul avea toate motivele să creadă că cele auzite nu veneau doar din vârful buzelor, ci dintr-o firidă inexpugnabilă a sinelui ei, de pe o poziție cu neputință de negociat. Nu era nimic argumentativ în vocea care le purta - nici un efort
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
drum către ea, el le primea ca pe un șirag de nestemate strâns ghem și aproape binefăcător, dacă n-ar fi făcut să răsune în ecouri ample vastitatea singurătății lui. Abia nepăsarea din ele, indiferența deplină la efectul imediat asupra ascultătorului, le făcea atât de prețioase. Nu aveau nevoie de primire spre a se dărui; verace și discret, ființau la superlativul lor absolut - și atât. Cât despre Ian, strângând ghem în sinea lui respirarea ce le unea, poate c-ar fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
perceptibilă. I.1.1. Funcția denotativă În lingvistică, funcțiile limbii se stabilesc fie în raport cu natura limbajului, fie în funcție de scopul acestuia sau de actul vorbirii. Așa cum s-a mai spus, actul lingvistic presupune coexistența a trei componente fundamentale: subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]