8,316 matches
-
-mi pot reprima un chicot. — Deci ei sînt anturajul tău? Întreb arătînd spre femeia cu cască bluetooth În ureche, care a intrat după el, odată cu tipul solid și chel, care arată de parc-ar fi din serviciile secrete. — Ea e asistenta mea, Carla. — Credeam că Buffy e asistenta ta. — Cea de-a doua asistentă a mea, Îmi explică Danny. Iar el e Stan, bodyguardul meu. — Ai nevoie de bodyguard? zic uimită. Nici măcar eu nu mi-am dat seama că e chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sînt anturajul tău? Întreb arătînd spre femeia cu cască bluetooth În ureche, care a intrat după el, odată cu tipul solid și chel, care arată de parc-ar fi din serviciile secrete. — Ea e asistenta mea, Carla. — Credeam că Buffy e asistenta ta. — Cea de-a doua asistentă a mea, Îmi explică Danny. Iar el e Stan, bodyguardul meu. — Ai nevoie de bodyguard? zic uimită. Nici măcar eu nu mi-am dat seama că e chiar atît de faimos. — Mă rog, nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
femeia cu cască bluetooth În ureche, care a intrat după el, odată cu tipul solid și chel, care arată de parc-ar fi din serviciile secrete. — Ea e asistenta mea, Carla. — Credeam că Buffy e asistenta ta. — Cea de-a doua asistentă a mea, Îmi explică Danny. Iar el e Stan, bodyguardul meu. — Ai nevoie de bodyguard? zic uimită. Nici măcar eu nu mi-am dat seama că e chiar atît de faimos. — Mă rog, nu pot să spun că am nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cum am putut să-mi expun cea mai bună prietenă unui detectiv particular de doi bani? Următoarele aproximativ zece poze sînt toate cu Venetia, și trec peste ele rapid. Nu vreau s-o văd. După care sînt cîteva cu Mel, asistenta lui Luke, ieșind din birou... și pe urmă... Dumnezeule mare, cine-i asta, Lulu? Mă uit la poză siderată. După care Îmi aduc aminte că am pomenit-o și pe ea cînd am făcut lista cu femeile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aflu Într-o rezervă de la spitalul Cavendish, locul În care m-au adus azi-noapte. Dacă vrei să ai parte de atenția personalului unui spital, du-te cu un medic celebru, Îmbrăcat de gală. N-am văzut de cînd sînt atîtea asistente mișunînd În jurul unui pacient. La Început, au crezut că o să nasc, după care s-au gîndit că e posibil să sufăr de preeclampsie, Însă pînă la urmă au ajuns la concluzia că sînt doar extenuată și deshidratată. Așa că m-au
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ochi, mă ridic În capul oaselor și trag aer În piept de trei ori, lung. N-o să mă mai gîndesc la ea. Sau la povestea asta. — Doamna Brandon? Se aude un ciocănit ușor În ușă. Pare să fie una dintre asistente. — Ăă... numai puțin. Îmi dau repede cu niște apă din carafă pe față și mă șterg cu cearșaful. — Da? Ușa se deschide și asistenta cea drăguță care mi-a adus micul dejun Îmi zîmbește. — Aveți un vizitator. Instantaneu, gîndul Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
povestea asta. — Doamna Brandon? Se aude un ciocănit ușor În ușă. Pare să fie una dintre asistente. — Ăă... numai puțin. Îmi dau repede cu niște apă din carafă pe față și mă șterg cu cearșaful. — Da? Ușa se deschide și asistenta cea drăguță care mi-a adus micul dejun Îmi zîmbește. — Aveți un vizitator. Instantaneu, gîndul Îmi zboară fericit Înapoi la Luke. A venit Înapoi, Îi pare rău, a fost o greșeală. — Cine e? Îmi iau repede pudriera de pe măsuță, mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și l-a dat complet peste cap. Ca să nu mai zic că s-a purtat ca o nesimțită cu mama. Și nu m-a lăsat să intru la propria mea petrecere de logodnă, auzi! Și... — Doamna Rebecca, vă simțiți bine? Asistenta mă privește vag alarmată, și Îmi dau seama că mi s-a accelerat respirația. — Pot să-i spun că dormiți, dacă vreți. Da, vă rog. Spuneți-i să plece. N-am nici un chef să văd pe nimeni În momentul ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
discuție, singurul avantaj, atunci cînd te desparți de soțul tău e faptul că nu mai ești obligată să te vezi cu soacră-ta. N-o să ne fie dor una de alta, nici mie de ea, nici ei de mine. — Bine. Asistenta vine la mine și se uită la perfuzie. — O să vină un doctor să vă vadă, după care cred că veți putea pleca acasă. Să-i spun doamnei Sherman că plecați? — Păi... Tocmai am avut o revelație. Mai e un avantaj
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
chef! Pentru prima dată de nu știu cîte zile, parcă-parcă mă mai Înveselesc un pic. — M-am răzgîndit. O să vorbesc cu ea. Lăsați-mă doar puțin, să mă aranjez puțin... Îmi iau portfardul și, din cauza agitației, Îl scap pe jos. Asistenta Îl culege de pe jos și mă privește neliniștită. — Vă e bine? Păreți cam stresată. — Mă simt bine. Am fost doar... puțin supărată mai devreme. O să-mi revin. Asistenta dispare și Îmi deschid portfardul. Îmi dau rapid cu niște gel de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aranjez puțin... Îmi iau portfardul și, din cauza agitației, Îl scap pe jos. Asistenta Îl culege de pe jos și mă privește neliniștită. — Vă e bine? Păreți cam stresată. — Mă simt bine. Am fost doar... puțin supărată mai devreme. O să-mi revin. Asistenta dispare și Îmi deschid portfardul. Îmi dau rapid cu niște gel de ochi și cu niște fard În obraji. N-am de gînd să-mi iau un aer de victimă. N-am de gînd să arăt ca o nevastă nedreptățită
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-i explic ce-i În sufletul lui (uneori mai are nevoie să-i explici.) O să-i prezint situația, cît pot de limpede. O să ne salvez căsnicia. Nu-și dorește o familie distrusă. O știu. O știu. Prin fața ușii trece o asistentă, și strig după ea: Nu vă supărați! — Da? mă privește ea zîmbitoare. — Mi-ați putea face cumva rost de niște hîrtie de scris? — Păi s-ar putea să aibă la chioșc... se Încruntă, gînditoare. Cred că are o colegă. Stați
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că vom avea un copil. Apoi am trecut la subiectul Venetia. Nu i-am spus pe nume, ci am numit-o „persoana care ne amenință căsnicia“. O să știe el la ce mă refer. Acum sînt la pagina 17 (una dintre asistente a alergat Într-un suflet la magazie și mi-a cumpărat propriul meu blocnotes Basildon Bond) și Încep să mă apropii de miezul problemei. Partea În care Îl implor să mai dea o șansă căsniciei noastre. Lacrimile Îmi curg șiroaie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la... ora șase. O să sufle vîntul, o să cînte Gershwin și, În ochii lui, o să văd că a uitat-o definitiv pe Venetia. Și eu o să-i spun pur și simplu: „Vii acasă?“. Iar el o să zică... — Ești ok, Becky? bagă asistenta capul pe ușă. Cum merge? Aproape-am terminat, zic, suflîndu-mi nasul. Știi vreun turn Înalt În Londra? Pentru cazul În care aș dori să mă Întîlnesc acolo cu cineva. Nu știu, zice asistenta Încrețindu-și nasul. Oxo Tower e destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
el o să zică... — Ești ok, Becky? bagă asistenta capul pe ușă. Cum merge? Aproape-am terminat, zic, suflîndu-mi nasul. Știi vreun turn Înalt În Londra? Pentru cazul În care aș dori să mă Întîlnesc acolo cu cineva. Nu știu, zice asistenta Încrețindu-și nasul. Oxo Tower e destul de Înalt. Am fost ieri acolo. Au foișor de unde se poate admira panorama, au și-un restaurant... — Mersi! „Luke, dacă mă iubești și vrei să ne salvezi căsnicia, vino să te Întîlnești cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
, Efrosinia (13.III.1901, Ocertino, Ucraina - 7.X.1980, Moscova), istoric literar. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București (1930) și a rămas asistentă la Catedra de cultură slavonă, lucrând apoi ca cercetător științific la secția de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române. A emigrat în SUA, iar din 1957 s-a stabilit la Moscova. Până aproape de sfârșitul vieții, a fost cercetător științific la Institutul de
DVOICENCO-MARKOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254]
-
Fundației Regale sau la Ministerul Muncii, F. mai funcționează, din 1945, ca instructor scenic la Apărarea Patriotică, pictor decorator, regizor de culise la Teatrul Poporului din București și la Naționalul craiovean, îndrumă cercuri și cenacluri ale Sindicatelor Unite (Ilfov, București), e asistentă la Muzeul „K. Zambaccian” ș.a. Înstrăinarea de familie a tatălui (prin divorțul din anii ’20), apoi moartea lui în circumstanțe neelucidate, logodna - timpurie - eșuată cu Mihail Avramescu (la acea dată încă fervent al avangardei), un mariaj din nou nefericit, ce
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
București. Învață la liceele bucureștene „I. Heliade-Rădulescu” și „Regina Maria” și urmează, între 1947 și 1951, Facultatea de Litere din București. A fost studentă și la Institutul de Teatru din București, secția direcție de scenă. După ce lucrează cinci ani ca asistentă de regie a lui Moni Ghelerter la Teatrul Național din București (în timpul directoratului lui Zaharia Stancu), este, între 1954 și 1968, redactor la „Gazeta literară” și din octombrie 1968, la „România literară”. Dincolo și dincoace de rampă (1982) reprezintă mărturia
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
Nicoară” din Arad (1955-1962) și se înscrie la Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj (1963-1968). Își întrerupe studiile de medicină și urmează, la București, Facultatea de Filosofie, secția psihologie (1968-1972). Lucrează ca psiholog la Spitalul CFR din București (1973), asistentă medicală la Spitalul de Oncologie (1979-1981) și apoi ca redactor corespondent la revista „Vatra” (1990-1996). Suferind din copilărie de tuberculoză pulmonară, este pensionată medical în mai multe rânduri. Debutează în „Tribuna” (1965), iar editorial, cu volumul Sânge albastru (1969). A
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
și fugind dintr-o căsnicie eșuată. Atentă la psihologia femeii care se vede înșelată, autoarea află soluția în educarea tăriei morale prin disciplina, asprimile, dar și frumusețea vieții militare. Interviul (1998) povestește viața cotidiană a Suzanei, de patruzeci de ani, asistentă de farmacie, care are o legătură cu un bărbat însurat, deloc dispus să-și schimbe statutul. Femeia cunoaște la mare un Flaviu înțelegător, dar e abandonată pe loc când în zonă apare o tânără și tentantă Iulie, amanta doctorului Spiru
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
primară, își continuă studiile la Liceul „Notre Dame de Sion” din București (1934-1942), iar bacalaureatul îl trece la Școala Centrală. În 1946 obține licența, cu specializare în limba franceză, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Devine asistentă a lui Camil Petrescu la Seminarul de regie experimentală, organizat pe lângă Universitatea bucureșteană. În paralel susține cronica dramatică la săptămânalul „Democrația”, condus de Anton Dumitriu. În septembrie 1947 pleacă la Paris ca bursieră a statului francez și în august 1948
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
, Dorin (21.X.1954, Timișoara), prozator și jurnalist. Este fiul Mariei Spineanu (n. Periade), asistentă medicală, și al lui Mihai Spineanu, colonel. Urmează școala generală la Iași, unde începe și liceul, este mutat „disciplinar”, pe durata unui an, la Liceul Agricol din Fălticeni, revenind la Iași, unde va absolvi Liceul „Mihai Eminescu” în 1972. După
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
și seminarii practice în vederea unei licențe în engleză, pe care o va da în 1944. În 1948 Mihai Șora întreprinde o călătorie în România; nu se mai poate înapoia la Paris și întreaga familie se repatriază. Ș. devine, în 1950, asistentă la Catedra de germană a Facultății de Filologie bucureștene, de unde va fi destituită în 1952, apoi lexicograf la Institutul de Lingvistică, calitate în care participă la elaborarea dicționarului german-român (1957) și a celui român-german (1963). Desfășoară o prodigioasă activitate de
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
SMĂRĂNDACHE, Florentin (10.XII.1954, Bălcești, j. Vâlcea), poet, dramaturg și prozator. Este fiul Mariei Smărăndache (n. Mitroescu), asistentă medicală, și al lui Gheorghe Smărăndache, mecanic. Urmează școala generală la Bălcești, apoi Liceul Pedagogic la Craiova și Râmnicu Vâlcea (1969-1974). Licențiat al Facultății de Științe, secția informatică, a Universității din Craiova (1979), obține doctoratul în matematică la Universitatea de
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
pseudonim al Corinei Victoria Bădulescu; 25.XII.1936, Pojogi-Cerna, j. Vâlcea), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ștefănescu) și a lui Ștefan Călugăru, agricultori. Urmează la Timișoara Școala Medie „Eftimie Murgu” (1958-1962) și Școala Tehnică Sanitară (1962-1964). Lucrează ca asistentă socială la Spitalul Militar din Timișoara, ca funcționară la diverse întreprinderi, iar din 1972 în calitate de corector și secretar de redacție la „Orizont”. Din 1991 este proprietar și redactor al Editurii Excelsior Art din Timișoara și președintă a Fundației Genesa. Debutează
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]