3,728 matches
-
plutitoare, Ce în aerul cel umed, pare-o așchie din soare, Lunecând pe bolta-albastră la culcușu-eternei mile. Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia ntinsă Și pin ea plutind ca umbre împărați din răsărit, Umbre regii și tăcute ce-urmau astrul fericit... Strălucea pustia albă de a lunei raze ninsă, Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua Cu zâmbirea ei ferice și cu razele de neauă Ș-au urmat sfințita-i cale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
duce la locul magic este un mesager, care îl ajută pe neștiutor să se descurce, singurul punct de intersecție între cele două secvențe de timp fiind tot la țigănci. Pendularea aceasta între două lumi, acum bizare amândouă, una străjuită de astrul nopții, cealaltă-ascunsă, atesta invazia totală a irealului, birjarul fiind un fel de Charon, care face legătura cu punctul de inflexiune, aici lucrurile rămânând neschimbate: aceeași baba, care îi cere lui Gavrilescu o sută de lei pentru intrare și îl trimite
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sale petreceri lumești, paralel cu preocupările sale șiințifice. În compania tovarășului său și a lui Wagner, un discipol adevărat, Faust va cunoaște bucuriile dragostei și mai apoi tainele muzicii. El va ajunge să posede toate tainele orânduirii lumii pământești, ale astrelor, precum și însușirile tutror elementelor. Întovărășit mai apoi, pe lângă emisarul satanei, de un câine savant și un cal năzdrăvan, Faust va cutreiera 16 ani prin Europa. La Roma el va face o sumedenie de farse papei, în Veneția lumea îl va
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
răschirate Pe netezii umeri, pe albul ei gât.” Aurul face parte la Eminescu din izomorfia sombolurilor ascensionale. „Spre deosebire de aur, principiu activ, viril, solar, celest, argintul e pasiv, feminin, lunar, acvatic” (Dicționar de simboluri - Jean Chevalier și Alain Gheebrant). Cei doi aștri structural antinomici mai opun alte serii subsumate lor, ca, pentru soare, focul implicit, esența, creierul, forma, într-un cuvânt spiritus, simbolul iluminării, față de materiile lunare: apa, substanța, sufletul, materia, anima, principiul feminin. Dominanta lunară a viziunilor, proprie romantismului mai cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
principale" și enumeră 326 - evaluarea bunurilor și serviciilor 327 și mijlocirea schimburilor 328; și în funcții secundare 329, unde enumeră: mijlocirea creditului, mijlocirea economiilor, păstrarea și transferul valorilor, distribuirea bunurilor și serviciilor. Stanley Javons 330, economistul care a făcut vinovate astrele de fluctuația economică și apariția ciclului economic, consideră că moneda are următoarele funcții: mijloc sau mediu de schimb, comună măsură a valorii; etalon al valorii; mijloc de înmagazinare a valorii. Alți autori 331 enumeră ca funcții ale monedei: funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
viziunea sa scandaloasă asupra Nimicului absolut: Nimic imobil și mut! Rece, eternă necesitate! Haos smintit! Cunoașteți voi ceea ce dominați? Când veți abate edificiul și pe mine odată cu el? Haos, știi oare ce faci când înaintezi cu uraganele tale în viscolul astrelor, stingând cu răsuflarea-ți un soare după altul, când roua luminoasă a constelațiilor își stinge scânteierile la trecerea ta? cât de singuri suntem cu toții în imensul mormânt al universului! Doar eu îmi stau alături Oh, tată! Oh, tată! Unde este
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acum ca un capitol din istoria pământului care trebuie restituit stratului său geologic, "renaturalizat", astfel încât umanitatea să apară drept ceea ce este: o eflorescență a crustei terestre. Cea care deschide o asemenea perspectivă este astrologia. Nu atât din pricina pretinsei influențe a astrelor asupra vieții noastre, ci pentru faptul că astrologia ne familiarizează cu revoluțiile cerești și ciclurile pământului, restabilește o legătură ocultată de civilizația tehnică având ritmul marelui ceasornic primordial. Timpul și istoria omului depășesc, e adevărat, faptul de a fi în
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul numerelor iraționale și al mărimilor incomensurabile, el este recunoscut și pentru contribuții în materie de mișcare a astrelor, după ce a inventat instrumente de măsură și de calcul care i-au permis să confirme argumentele teoretice din Timaios al lui Platon asupra relațiilor dintre planete. Tot călătorind în lung și în lat, el ia notițe, redactează texte ca geograf
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Sterilitatea? Nicidecum o pedeapsă trimisă de vreo divinitate înfuriată de cine știe ce greșeală a nefericitei, ci o simplă disfuncție a atomilor, a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun soarele, luna, aștrii, stelele... 10 Îmblânzirea morții. Nimic nu se naște din nimic, totul pleacă de la atomi și de la deplasările lor în vid - e un lucru care se știe de-acum. Chiar și moartea se supune acestei legi. Or, ea se află la
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
omenesc demn. După câteva ore de somn, Duminică ne întâmpină cu raze calde de soare, șsi aruncândune în hainele de sărbătoare,după cum spune o tradiție mai nouă, toți pleacă în livadă unde întind paturi și stau să îi mângâie razele astrului ceresc. Cu familia sau prietenii ,aceste zile sunt unele dintre cele mai minunate petrecute alături de cei dragi....
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul: „A fi prieten cu un arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care e ochiul florilor, așa cum roua e „sudoarea aștrilor”, elogiază „aerul-lumină”. Declarând „Eu nici un vis n-am ucis, / N-am lăsat repetent nici un râu”, autorul anticipează o temă ce va fi dezvoltată în toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care e ochiul florilor, așa cum roua e „sudoarea aștrilor”, elogiază „aerul-lumină”. Declarând „Eu nici un vis n-am ucis, / N-am lăsat repetent nici un râu”, autorul anticipează o temă ce va fi dezvoltată în toate celelalte volume: aceea a degradării cosmosului în lumea modernă, lume de care el ține să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
visul lui, un stol gigant/ Coboară-n Cișmigiu să-l fure,/ Zburând spre polul celălalt/Sfruntând oceanele azure”. Similar, într-o altă legendă, piatra se metamorfozează în broască țestoasă, iar aceasta „Prin bolți de-azur/ Face-nconjur...// Stele de mare, aștri marini/ Îi trec prin preajmă fluizi, felini...” În alt poem, povestea despre „Michelangelo și meduza” rezumă sensul „zbaterii sisife” a titanului renascentist cu „găvana lui [a ochiului] secată de forme” și pe care eroul năzuiește s-o umple „c-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
la o teologie a istoriei, Octavian Florescu • Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu • Nihilismul, Franco Volpi • Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea • O lume anapoda, Mihai Baciu • Omul cu trei aștri, Yvan Le Page • O țară ideală, Iosif Țon • Pendulări în abstract, Marius Cucu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Romanul lui Tommaso Campanella, Dante, Maffia • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu SPIRALOGIA
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
armonie. În concluzie, domnilor, în miezul tuturor fenomenelor și lucrurilor stă numărul numerelor, ideia ideilor, deci ființa sublimă și supremă. La cursuri predau și profesori persani, caldeeni, fenicieni. Persanii predau magia persanăsub numele de Kabală. Caldeenii și fenicienii care socoteau astrele ființe însuflețite aparținând lanțului universal de emanații divine, cu puteri nelimitate, a invizibilei lumi compusă din infime particule luminoase, predau astronomia, astrologia și magia. Confreeria Frații Tăcerii pe lângă procesul de educație și inițiere al tinerilor, se ocupa și de problemele
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Ignorând legile acesteia, levitam imponderabil razant cu crestele munților meridionali. Impulsurile magice care funcționau ca un radar, m-au atenționat că pot începe penetrarea. Era piscul cel mai înalt al lanțului montan. Penetrai. Fulgerător ajunsei la grota luminată puternic de astrul inaccesibil vederii. Intrarea era păzită de doi ostași îmbrăcați în uniforme purpurii, înarmați cu halebarde și scuturi. -Bine-ai venit în împărăția subpământeană a universului luminii, -mă primiră voioși ostașii. După ce am zburat la o adâncime de cinci mii de metri
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
orașelor luminii. -Tărâmul nostru este protejat de plăcile tectonice și magma vulcanică. Plăcile au fost consolidate după o nouă tehnologie, stare care nu le permite mișcări sau căderi transversale, longitudinale sau verticale. Magma vulcanică a fost adunată într-un uriaș astru, folosit pentru furnizarea luminii și energiilor utile. De aici începe un lanț de orașe ale luminii și purificării. Casele erau construite din cărămizi de cristale multicolore, rubini și diamante, acoperite cu țigle de aur, argint și platină. Grădini și livezi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
sensibile a omului nu trebuie ignorate, deși virtutea este recunoscută ca fiind superioară și cea mai nobilă în cadrul structurii umane, în fizică (Rep. VI, 17) urmându-l pe Platon și pythagoreici, așează contrariile la baza sistemului planetar (mișcările contrare ale astrelor) și armoniei divine ce se naște din mișcările sferelor. Lucius Annaeus Seneca, personalitate marcantă care a avut o contribuție originală în aria stoicismului, nu a fost preocupat de logică, considerând-o între artele liberale (artes liberales) i-a acordat o
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1: ; ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este focul (ex illis sempiternis ignibus, I, 14, 4; Plot. II, 2), ajuns în ultima regiune a cerului, trebuie să se miște circular, tinzând mereu să se miște în linie dreaptă, dar neavând spațiu pentru a se înălța, alunecă în jurul
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sferei (Macrob. Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus necessario volubilis est quia cum semper moveri necesse sit, ultra autem locus nullus sit quo se tendat accesio, continuatione perpetuae in se reditionis agitur; Plot. I, 2, 1). Sufletul transmite astrelor mișcarea circulară care este naturală, spontană și eternă (Comm. I, 17, 8 igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
1 hinc Plato postquam et Pythagoricae succesione doctrinae et ingenii proprii divina profunditate cognovit nullam esse posse sine his numeris iugabilem competentiam, in Timaeo suo mundi animam per istorum numerorum contextionem ineffabili providentia dei fabricatoris instituit). Armonia care reglează mișcarea astrelor nu poate fi îndepărtată de ordinea care este suverană în simplitatea raporturilor, în intervalele fundamentale ale muzicii. Muzica sferelor depinde, pe de o parte de ordine și de mișcările raționale ale astrelor, pe de alta de natura muzicii, de vreme ce este
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
providentia dei fabricatoris instituit). Armonia care reglează mișcarea astrelor nu poate fi îndepărtată de ordinea care este suverană în simplitatea raporturilor, în intervalele fundamentale ale muzicii. Muzica sferelor depinde, pe de o parte de ordine și de mișcările raționale ale astrelor, pe de alta de natura muzicii, de vreme ce este produsă de șocul corpurilor supuse unor mișcări raționale (Comm. II, 1, 7 in caelo autem constat nihil fortuitum, nihil tumultuarium provenire, sed universa illic divinis legibus et stata ratione procedere, quia et
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
că doar depărtarea lor este cauza duratei mai scurte sau mai lungi a revoluțiilor lor (I, 21, 6), atunci muzica sferelor ar fi produsă de mișcarea diurnă a sferei celeste. Probabil Macrobius considera că viteza angulară este identică pentru toate astrele, iar viteza absolută a fiecărei planete este proporțională cu distanța sa în raport cu centrul mișcării, adică Pământul. Constanța acestei viteze este un fapt demonstrat de experiență, prin urmare nu există nicio contradicție, întrucât se referă la două mișcări diferite. Acest concert
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
orbem). În această ipoteză, muzica sferelor s-ar opri la orbita planetei Saturn, iar sfera stelelor fixe este exclusă, întrucât progresia geometrică se încheie cu numărul 27, care determină distanța acesteia; progresia este calculată de fiecare dată pornind de la distanța astrului precedent la Pământ, ceea ce înseamnă că intervalele muzicale se adaugă, nu se suprapun. Pământ 34 Luna Soare Venus Mercur Marte Jupiter Saturn octavă octavă dublă 3 oct. 3 oct. 4 oct. + cvintă oct. +1 ton +1 cvintă + 1 ton Armonia
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]