3,972 matches
-
care simt, și li se confirmă când se revăd, că amândoi au așteptat cu aceeași febrilitate trecerea timpului, pentru ca apoi toate acestea, dor, visări, șoapte spuse în intimitate, minunata plutire în mers, senzația de zbor, sentimentul indescriptibil de împlinire, de atașament și părăsire, o îmbrățișare pasionată, să se transforme într-o curgere acum comună, continuă și amplificată de încredere, entuziasm, golire a întregii noastre ființe de sentimentul ascuns al tragicului, contopire pe care o numim fericire... Dar nu puteam să spun
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dirijarea, motivarea și evaluarea acestora. Personalul firmelor de comerț, în special cel ocupat cu vânzările, trebuie stimulat pentru munca sa atât prin elementele de natură economică dar și sub aspect psihologic prin recunoașterea meritelor lor. Se va obține, astfel, un atașament sporit pentru firmă, o mai mare disponibilitate pentru eforturi însemnate, o creștere a motivației în muncă. Periodic se impune evaluarea performanțelor fiecărui angajat prin care el poate fi stimulat să lucreze eficient. Procesul de formare a personalului presupune desfășurarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
un partener de încredere în viața politică internațională, opinie împărtășită și de alte state europene. Istoricul Florin Constantiniu arată că „Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice care a jucat perfect rolul atribuit de Stalin, de a demonstra atașamentul U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”107. 106 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, București, Editura RumIrina, 1992, p. 35. 107 Florin Constantiniu, O istorie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
un partener de încredere în viața politică internațională, opinie împărtășită și de alte state europene. Istoricul Florin Constantiniu arată că „Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice care a jucat perfect rolul atribuit de Stalin, de a demonstra atașamentul U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”107. 106 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, București, Editura RumIrina, 1992, p. 35. 107 Florin Constantiniu, O istorie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
intern. Franceza era vorbită doar de o minoritate concentrată în Île-de-France, care forma o enclavă lingvistică înconjurată de o multitudine debordantă de dialecte (bretonă, gasconă, flamandă, alsaciană etc.). La fel de formidabile au fost loialitățile regionale față de care locuitorii provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională etc.) s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care le împrumută din edificul filosofiei politice ridicat de Jean-Jacques Rousseau (pe care îl și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea țării în care indivizii s-au născut și crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
componentă integrală a noului patriotism. Loialitatea față de propriul stat național trebuie astfel subordonată solidarității cu "statul SOCIALIST, care prin însăși natura sa nu poate avea tendințe imperialiste" (Baltiiski, 1945, nr. 255, p. 1). Pot fi tipologizate, așadar, trei ipostaze ale atașamentului față de propria țară: a) un patriotism ignobil, etnocentric, războinic și asupritor acesta este vechiul patriotism naționalist și fascist; b) un patriotism socialist inspirat de internaționalismul proletar care îi unește pe oamenii muncii o dată în cadrele națiunilor în care aceștia lucrează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple" și solidarități sociale superpuse, în care identitatea națională și loialitatea politică față de statul-națiune reprezintă doar unul din palierele pe care se manifestă atașamentul noului cetățean cosmopolit. Secolul al XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
umanitatea. Pe de altă parte, printr-o mișcare încrucișată (scissors movement), identificarea socială a individului este încă o dată destabilizată de pe concentrarea ei solitară pe nivelul națiunii, coborâtă fiind până la nivelul identității local-regionale. Comunitatea națională, anterior unica formă de solidaritate și atașament promovată statal, se numără acum ca una dintre multiplele comunități de apartenență: locală, județeană, națională, europeană și internațională (Georgescu și Ștefănescu, 1999, pp. 23-26; Datcu, 2009). Chiar și în conceperea identității naționale sunt observabile modificări substanțiale. În manualul unic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Raymond Aron, John Maynard Keynes și Friedrich von Hayek, Karl Popper și Milton Friedman, John Rawls și Robert Nozick. Așa cum reiese din însăși denumirea acestei ideologii, subliniază John Gray, "toți marii teoreticieni liberali au sperat să găsească un fundament al atașamentului lor față de libertatea individuală, fundament care să nu fie numai local, ci unul potențial universal". Dorința gânditorilor liberali de a fundamenta libertatea individuală într-o manieră universală poate fi recunoscută și în operele teoreticienilor politici din perioada contemporană, deși liberalismul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
inițiere la progresie, cât și în etapele finale ale infarctului. Atunci când are loc leziunea inițială a endoteliului, fie prin infecție sau o dietă aterogenă, celulele endoteliale exprimă molecule de adeziune, care permit leucocitelor să se atașeze la endoteliu. O dată ce acest atașament este stabilit, în aterom se acumulează lipide și se promovează producția de chemokine și factori de creștere care stimulează recrutarea de monocite și macrofage. Aceste chemokine promovează migrarea de celulele musculare netede care sintetizează colagen. De asemenea, aceste celule musculare
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
care natura le-a văduvit de ceva, lucru care, după părerea mea, este extrem de important pentru problema noastră). În sfârșit, aș putea să mă laud cu investigații foarte precise privitoare la faptul cel mai important, și anume că acest extraordinar atașament față de dumneavoastră al lui Pavlișcev (datorită străduințelor căruia ați intrat la gimnaziu și ați învățat sub supraveghere specială) a dat naștere, în cele din urmă, puțin câte puțin, printre rudele și cei din casa lui Pavlișcev, bănuielii că sunteți fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a dezinvesti. Aceste active specifice pot fi tangibile și intangibile. Costurile mari ale echipamentelor industriale (active tangibile) reduc tendința de a ieși de pe piață și, în același sens, pot acționa active intangibile, precum publicitatea, intensitatea cercetării și dezvoltării, capitalul uman, atașamentul emoțional al factorilor de decizie față de o anumită investiție. În același timp, dezinvestirea va fi mai frecventă în corporațiile cu activități diversificate, importanța activelor intangibile fiind mai redusă în acest caz. A doua motivație se referă la managementul strategic 10
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
motivațiile fiind numeroase: - neatingerea economiei de scară (Lecraw, 1984); - context nefamiliar care induce probabilitatea de a greși (Pennings, 1994); - presupune costuri de monitorizare ridicate, fără a garanta, ca o contrapondere, reducerea costurilor de producție sau creșterea profiturilor (Reve, 1990); - lipsa atașamentului emoțional al factorilor de decizie față de o filială îndepărtată de compania-mamă, din punctul de vedere al domeniului de activitate (Wright, Thompson, 1987); - companiile-mamă diversificate (conglomerate) pretind deseori o rată a profitabilității într-un anumit domeniu mai mare decât cea pretinsă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
caracter trebuie subliniat. E singurul care ne interesează”. Iar câteva rânduri mai departe: „La glasul secolului integral, suprarealismul însemna deci o absență. ș...ț Suprarealismul a ignorat glasul secolului strigând: INTEGRALISM. După expresionism, futurism, cubism, suprarealismul era tardiv”. Un atare atașament față de realitatea imediată ca proces, dinamică transformatoare, supusă unui ritm al metamorfozării permanente, presupune în mod logic opoziția, pe de o parte, în raport cu achizițiile culturale ale timpului revolut, cu tradiția, iar pe de altă parte afirmarea, în numele perpetuei schimbări, a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
patrie, nici de individ, ci doar de Cervantes! Din cauza acestui îndemn, Kundera a fost anatemizat ca "reformator burghez", iar de către preoți ca eretic. Kundera, însă, e doar împotriva oricărui tip de loialitate, cu atât mai intens contra loialității patriotice, singurul atașament fiind "față de istoria a ceva diferit de o țară cum ar fi, de exemplu, istoria romanului european"185. Dar asta e curată ideologie împotriva altor ideologii! Pe de altă parte, Don Quijote e cea mai înaltă întrupare a poeziei, un avid
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
zgomotosului mit pseudodarwinist au fost acceptate pe larg că singura abordare evoluționist] a eticii). Acestea fiind spuse, relația dintre motivele sociale firești și moral] ar fi cam aceeași cu cea dintre curiozitatea fireasc] și științ] sau admirația fireasc] și art]. Atașamentele naturale nu creeaz] prin ele însele reguli - de fapt, s-ar p]rea c], într-o stare ideal], ar face regulile inutile. Dar, în starea noastr] real], imperfect], aceste atașamente într] adesea în conflict unele cu altele sau cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre curiozitatea fireasc] și științ] sau admirația fireasc] și art]. Atașamentele naturale nu creeaz] prin ele însele reguli - de fapt, s-ar p]rea c], într-o stare ideal], ar face regulile inutile. Dar, în starea noastr] real], imperfect], aceste atașamente într] adesea în conflict unele cu altele sau cu alte motive puternice și importante. La animalele neumane, aceste conflicte pot fi reglate simplu prin inclinații firești secundare. Ins] ființele care reflecteaz] mult asupra propriei vieți și a altora, așa cum facem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar persistente, fiindc] violarea lor ar duce, mai tarziu, la remușc]ri mai profunde și mai chinuitoare. C]utând, apoi, forța deosebit] pe care o posed] „imperiosul cuvânt datorie” (Darwin, 1859, p. 92), el a recurs la ciocnirea dintre aceste atașamente sociale și motivele puternice, dar temporare care li se opun adesea. Ființele inteligente, a concluzionat el, ar încerca, în mod natural, s] creeze reguli care s] protejeze prioritatea primului grup. Drept urmare, s-a gândit c] este extrem de probabil că „orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ar fi greu, chiar insuportabil, s] ne imagin]m insectele și alte creaturi devorând trupul neînsuflețit al p]rinților decedați. De aceea, divinitatea a hoț]rât în mod indirect desf]șurarea acestui ritual prin intermediul sentimentelor și al inclinațiilor comportamentale afective. Atașamentul fâț] de familie sau fâț] de clan (neam) reprezint] o form] a iubirii p]rtinitoare, care aparține și ea naturii firești a lucrurilor. Divinitatea este cea care imprim] un anumit comportament în om inc] de la nașterea să, la fel cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de nici un apel la principii neutilitariste înțelese intuitiv pentru a explica morală obișnuit]. Mill a elaborat, de asemenea, o teorie a motivației morale. El a sustinut c] la fel cum avarul devine atașat de averea lui, oamenii pot dezvolta un atașament direct fâț] de principiile lor morale chiar dac] la început ele sunt percepute ca instrumente în realizarea fericirii. Oamenii pot dezvolta o motivație interioar] de a acționa moral, devenind astfel ființe pe deplin autonome. (Curentul utilitarist este prezentat mai pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facem și ne interzice ce nu trebuie s] facem - este spiritul și rațiunea omului înțelept, ea este normă a ceea ce este drept și nedrept.” (Legile, I, vi) Dac] aceast] formulare este esența dreptului natural ciceronian, ea este liber] de orice atașament semnificativ fâț] de metafizica stoic] sau platonician]: f]r] s] implice deci nici un atașament semnificativ fâț] de existența unei „ordini normative naturale” cel puțin în sensul c] implic] mai mult decat faptele naturii umane deja identificate. Aceast] concluzie este în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelept, ea este normă a ceea ce este drept și nedrept.” (Legile, I, vi) Dac] aceast] formulare este esența dreptului natural ciceronian, ea este liber] de orice atașament semnificativ fâț] de metafizica stoic] sau platonician]: f]r] s] implice deci nici un atașament semnificativ fâț] de existența unei „ordini normative naturale” cel puțin în sensul c] implic] mai mult decat faptele naturii umane deja identificate. Aceast] concluzie este în contrast pronunțat cu unele interpret]ri ale dreptului natural în care acesta reprezint] credință
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai important. El a dus o viat] liniștit] în îndep]rtatul oraș prusac Königsberg (Kaliningradul din fosta Uniune Sovietic]) și a publicat o serie de lucr]ri semnificative în anii maturit]ții. Scrierile sale etice sunt marcate de un atașament necondiționat fâț] de libertatea și demnitatea uman], precum și fâț] de afirmația potrivit c]reia singură surs] a obligației morale nu deriv] de la Dumnezeu, nici de la autorit]ți umane sau sociale, nici din preferințele sau dorințele indivizilor, ci numai și numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]