7,010 matches
-
acest precipitat, rezultă 2,4 g compus roșu-brun. Dacă reziduul de pe hârtia de filtru se tratează cu acid sulfuric concentrat, se degajă 1,232 L gaz (măsurat în condiții normale). Se cer: a) să se identifice metalul, dacă masa lui atomică este mai mică decât 80; b) să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice; c) compoziția procentuală a amestecului luat în analiză. 16 Bijuteriile de argint se înnegresc în timp ca urmare a prezenței hidrogenului sulfurat în aer. Să se determine cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
metalul necunoscut și oxidul care formează minereul, n fiind valența metalului M. Masa de oxid conținută de minereu este: = 257 kg Reacția de reducere, prin care se obține metalul, este următoarea: M2On + n C = 2 M + n CO↑ Fie masa atomică a metalului M. Masa molară a oxidului este: În acest caz este valabilă relația: = 56,25n Singura soluție convenabilă pentru această ecuație este: = 112,5 deci metalul M este cadmiul Cd, iar oxidul M2On este oxidul de cadmiu CdO. Prin
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
467 L gaz, măsurat la temperatura de 25°C și presiunea de 760 torri. Se cer: a) să se identifice metalul; b) cantitatea de soluție salină de concentrație 0,2 M care se obține. 2 18 g alamă cu raportul atomic Cu : Zn = 5:2 se tratează cu acid clorhidric. Să se calculeze volumul de gaz degajat, măsurat la temperatura de 20°C și presiunea de 1 atm. 3 O bucată de cadmiu cu masa de 5 g se introduce într-
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
energetic, nici pe penultimul, ci abia pe antepenultimul, influența acestuia asupra proprietăților este extrem de mică. Prin urmare, se constată diferențe foarte mici de comportare între aceste metale. Din același motiv, se constată că de-a lungul seriei de lantanide, razele atomice și ionice scad regulat, cu câteva excepții. Din acest motiv, dimensiunile lor atomice sunt foarte apropiate, motiv pentru care compușii sunt izomorfi și se găsesc în natură împreună, ceea ce face foarte dificilă separarea acestora. Electronii 4f fiind foarte interiori, participarea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
extrem de mică. Prin urmare, se constată diferențe foarte mici de comportare între aceste metale. Din același motiv, se constată că de-a lungul seriei de lantanide, razele atomice și ionice scad regulat, cu câteva excepții. Din acest motiv, dimensiunile lor atomice sunt foarte apropiate, motiv pentru care compușii sunt izomorfi și se găsesc în natură împreună, ceea ce face foarte dificilă separarea acestora. Electronii 4f fiind foarte interiori, participarea lor la formarea legăturii chimice este extrem de puțin probabilă. De aceea, lantanidele manifestă
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
neomogen în stare solidă, atunci se separă în mai multe faze (metale, combinații intermetalice, faze intermediare sau un amestec al acestora). Soluțiile solide se realizează în sistemele în care metalele componente au proprietăți chimice asemănătoare, aceeași structură cristalină, iar dimensiunile atomice nu diferă între ele cu mai mult de 15%. Atunci când una din aceste condiții nu este respectată, soluțiile solide nu se formează sau existența lor este limitată la un anumit domeniu de concentrație. Ca urmare, soluții solide vor forma doar
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
a) Notând cu x numărul de moli de rubidiu din proba de aliaj și cu y numărul de moli din celălalt metal, pe baza volumului de hidrogen degajat se obține ecuația: x + y = 0,25 (moli). Dacă AM este masa atomică a metalului M necunoscut, din masa de probă rezultă ecuația: . Se obțin valori pozitive pentru x când metalul este litiul, sodiul sau potasiul. Singura soluție a problemei, în funcție de condițiile impuse, este: AM = 23 (Na) ⇒ x = 0,1 moli Rb, y
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
având valența n. Reziduul de la filtrare îl constituie tocmai acest metal, care este mai puțin activ decât H2. Prin urmare, reacția sa cu H2SO4 decurge astfel: 2 M + 2n H2SO4 = M2(SO4)n + n SO2↑ + 2n H2O Rezultă că masa atomică a metalului este 64, deci este Cu. b) Fe + 2 HCl = FeCl2 + H2↑ 3 FeCl2 + 10 HNO3 = 3 Fe(NO3)3 + NO↑ + 6 HCl + 2 H2O Fe(NO3)3 + 3 NaOH = Fe(OH)3↓ + 3 NaNO3 2 Fe(OH)3
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și pentru oamenii care alcătuiesc grupul din imagine. După dezastrul de la Hiroshima și Nagasaki, asemenea teme apocaliptice au devenit tot mai frecvente în artele vizuale și mai ales în grafică. Ele prezintă coșmarul pe care-l trăiește omenirea după catastrofa atomică. Noile structuri compoziționale ale imaginii sugerează un drum al pierzaniei, al coșmarului contemporan și au devenit obsesive pentru creatori. XIV. Dramaturgia umbrei Lucian Blaga Un element de contrast de maximă eficacitate dramatică este umbra. Fie că este vorba de umbra
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
și lung, formularea în scris acordului respectiv. 3.Desfășurarea propriu-zisă a negocierii În această etapă se aplică tacticile de negociere: * “frontul rusesc” - eșecul unui punct de vedere major pentru partener va duce la anularea tuturor înțelegerilor stabilite până atunci; * “bomba atomică” - dacă nu se cade de acord asupra unui anumit punct consecințele pot fi catastrofale; * “placa stricată “ - repetarea la infinit a propriului punct de vedere, prea adesea oamenii au tendința de a ceda după ce aud primul nu; * “mesagerul” - o a treia
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale energiilor molare de coeziune. V unde R este constanta universală a gazelor, T este temperatura, iar ρ1 și ρ2 sunt parametrii de solubilitate a solventului și respectiv a polimerului 101 Densitatea de reticulare se definește ca fiind
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
de soluție. 2. Concentrația molară (molaritatea) (C m ,C M , m, M) Concentrația molară reprezintă numărul de moli dizolvați în 1000 cm 3 soluție (un litru soluție). Molul reprezintă masa molară exprimată în grame. Aceasta se calculează prin însumarea maselor atomice ale elementelor componente, adunând, când este cazul, masa moleculelor de apă de cristalizare. 3. Concentrația normală (normalitatea) (c n ,c N, n, N) Concentrația normală reprezintă numărul de echivalenți gram de substanță dizolvați în 1000 ml soluție. Numărul de echivalenți
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
există o interdependență între cantitatea de electricitate care trece prin soluția de electrolit și masa de substanță care se depune la catod. Masa depusă la catod, m (g), depinde și de timpul de desfășurare a electrolizei: unde: A este masa atomică, z este valența, F este numărul lui Faraday (F = 96.500 C), I este intensitatea curentului, t este timpul de electroliză, iar A/F.z este echivalentul electrochimic K. Electroliza prezintă numeroase aplicații în special în domeniul tehnic: obținerea unor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ; Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific structura atomică reticulară . Această structură demonstrată experimental cu ajutorul radiațiilor X, constă în aceea că particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt: - motivul (particula care se repetă periodic în rețea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
III 3. Teorii asupra creșterii cristalelor Toate aceste idei cu privire la creșterea cristalelor au fost dezvoltate și fundamentate cantitativ în special în două teorii: una bazată pe difuziunea particulelor în mediu fluid și fenomenele superficiale, cealaltă bazată în special pe structura atomică sau ionică a păturilor superficiale ale cristalelor și pe acțiunea lor electrostatică de legătură. III 3.1. Teorii asupra creșterii cristalelor pe baza difuziunii și absorbției În aceste teorii se consideră că în jurul cristalului scufundat în soluția suprasaturată se formează
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
străine adăugate, asupra unor ioni ai substanței din soluție și blocarea anumitor legături care recepționau particulele pe anumite direcții, modificând viteza relativă de cristalizare pe diferitele fețe de cristal. III 3 2. Teorii asupra creșterii cristalelor bazate pe energia structurii atomice și ionice a păturilor superficiale ale cristalelor Teoriile bazate pe difuziune, deși s-au dezvoltat mult și s-au verificat experimental în multe privințe, totuși, n-au putut explica unele laturi importante ale cristalizării. În aceste teorii s-a dezvoltat
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
particulelor care alimentează creșterea cristalului. Procesul intim de atragere și fixare a particulelor pe suprafața cristalului și încadrarea lor în ordinea reticulară, reprezentat aici doar printr-un coeficient global k , a fost dezvoltată în teorii mai noi, bazate pe structura atomică și ionică a cristalelor . În primul rând s-au evidențiat W.Kossel și I.N.Stranski prin teoria cinetică moleculară a creșterii cristalelor. Pe baza acestei teorii se explică procesele energetice care se desfășoară între particulele din soluție și particulele de la
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
din rețea, respectiv de la suprafața cristalului, au o anumită energie potențială, care, la cristalele ionice depinde de legăturile electrostatice coordinative rămase disponibile după așezarea particulelor în anumite poziții din rețea, iar la celelalte cristalele, prin forțele de legătură din rețelele atomice. Creșterea cristalului se realizează prin legarea particulelor din soluție cu particulele din cristal. La legarea unei particule cu cristalul se eliberează o anumită cantitate de energie care a fost numită de Kossel -pas energetic. Prin repetarea periodică, la infinit, a
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
toate direcțiile. La un ion din ultimul strat de la suprafața cristalului, o asemenea legătură, cea exterioară este liberă. La un ion situat pe muchia cristalului sunt două legături libere, iar la un ion din colțul cristalului sunt trei. - Creșterea cristalelor atomice În cazul cristalelor atomice , unde forțele de legătură nu mai sunt de natură electrostatică, pasul energetic al particulei ce se depune din soluție este caracterizat de numărul de atomi care-i devin vecini în cristal și de distanța la care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
ion din ultimul strat de la suprafața cristalului, o asemenea legătură, cea exterioară este liberă. La un ion situat pe muchia cristalului sunt două legături libere, iar la un ion din colțul cristalului sunt trei. - Creșterea cristalelor atomice În cazul cristalelor atomice , unde forțele de legătură nu mai sunt de natură electrostatică, pasul energetic al particulei ce se depune din soluție este caracterizat de numărul de atomi care-i devin vecini în cristal și de distanța la care aceștia sunt situați. Folosind
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
ținând seama de faptul că forța de atracție scade cu distanța și luând în considerație numai atomii vecini, care exercită cea mai mare parte din această forță, de ajunge la concluzia că depunerea particulelor pe cristal urmează, în cazul cristalelor atomice un drum invers cristalelor ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
așezare următorul: Număr de particule învecinate la distanțele Poziția de depunere d 2d 3d Fig. După cum se vede cel mai mare pas energetic corespunde depunerii particulei pe mijlocul feței de cub . Cu aceasta va începe creșterea planului reticular la cristalele atomice. Și aici, ca și în cazul creșterii cristalului ionic, viteza cea mai mare de creștere o va avea cristalul în etapa depunerii tangențiale în poziția 3, de continuare a șirului reticular de pe muchia planului nou, unde numărul atomilor vecini este
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
muchia planului nou, unde numărul atomilor vecini este și mai mare : 3 la distanța d , 6 etapa la distanța 2d și 4la distanța 3d (fig27) Acest mod de creștere ar explica tremiile convexe care se observă pe fețele unor cristale atomice, în opoziție cu tremiile concave ale clorurii de sodiu și altor cristale ionice, la care construcția unui plan reticular începe de la colțuri . Ca și teoriile care dezvoltă cu precădere aspectele fazei de difuziune, și aceste teorii care pun accent deosebit
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ;Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific structura atomică reticulară . Această structură demonstrată experimental cu ajutorul radiațiilor X, constă în aceea că particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt: - motivul (particula care se repetă periodic în rețea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
III 3. Teorii asupra creșterii cristalelor Toate aceste idei cu privire la creșterea cristalelor au fost dezvoltate și fundamentate cantitativ în special în două teorii: una bazată pe difuziunea particulelor în mediu fluid și fenomenele superficiale, cealaltă bazată în special pe structura atomică sau ionică a păturilor superficiale ale cristalelor și pe acțiunea lor electrostatică de legătură. III 3.1. Teorii asupra creșterii cristalelor pe baza difuziunii și absorbției În aceste teorii se consideră că în jurul cristalului scufundat în soluția suprasaturată se formează
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]