2,756 matches
-
Cu Dumnezeu în subterană, Editura Stephanus, București, 2001, p. 210. 4 André Frossard, Întrebări despre Dumnezeu, Traducere de Irina Eliade, Humanistas, București, 1992, p. 131. 5 Ibidem, p. 155. ----------------------------------------------------------------------- LITERATURĂ ȘI CONVERTIRE 16 1 Argument Convertirea Literarizarea experienței convertirii Notă autobiografică Biobibliografie Alții despre Steinhardt Steinhardt literatul Jurnalul fericirii din perspectiva memoriei Convertirea și intrarea în monahism Steinhardt și fenomenul românesc Steinhardt și Securitatea Biobibliografie Dumnezeu există, eu L-am întâlnit... Răspunsuri-eseu despre Dumnezeu Biobibliografie Cu Dumnezeu în subterană... Predici pentru
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
reconstitui într-o cheie critică traiectoriile ideologice și culturale a doi intelectuali marcanți ai partidului care au "abandonat" structurile aparatului ideologic și de propagandă în favoarea literaturii și a esteticii literare. Cristian Vasile arată că în ambele cazuri publicarea unor volume autobiografice, precum și revoluția arhivistică, au permis istoricului să "nuanțeze anumite percepții și reprezentări privind mai ales relația dintre literatură și ideologie". Cariera lui Paul Cornea în înalta birocrație de partid a început odată cu ocuparea funcției de secretar al CC al UTM
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
studiul de față ne-am propus - utilizând surse memorialistice, documente de arhivă, texte politice, lucrări de istoria și sociologia literaturii, de estetică - să urmărim traiectoria ideologică și culturală a doi intelectuali importanți, care foarte recent au încredințat tiparului extinse volume autobiografice (Ion Ianoși, Internaționala mea. Cronica unei vieți, Editura Polirom, Iași, 2012; Paul Cornea, Ce a fost. Cum a fost, Editura Polirom, Iași, 2013), de la evoluția lor în siajul liderilor ideologici comuniști la întoarcerea în lumea literaturii și a esteticii literar-artistice
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și Agitație. Anania Valeriu, Memorii, Editura Polirom, Iași, 2008. Aucouturier Michel, Realismul socialist, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Brădățan Costică, "Sublime and not too serious", în Times Literary Supplement, nr. 8, martie, 2013. Brătescu G., Ce-a fost să fie. Notații autobiografice, Editura Humanitas, București, 2003. Cornea Paul, Conceptul de istorie literară în cultura românească, antologie și studiu introductiv, Editura Eminescu, București, 1978. Cornea Paul, " Fericirea de a fi tânăr cetățean al RPR", în Scânteia, anul XXI, nr. 2428, sâmbătă, 16 august
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
au fost emise, amănuntele de ordin biografic, psihologic, politic. Cât de fidelă și de exactă va fi fost, totuși, memoria lui Ion D. Sîrbu nu s-a putut ști până de curând, când desecretizarea arhivelor a făcut posibilă confruntarea referințelor autobiografice cu informațiile culese prin binecunoscutele "mijloace" utilizate de Securitate (turnători, microfoane, filaj etc.). Iar documentele dovedesc (în mod previzibil, aș zice, de n-am fi avut atâtea neplăcute surprize în ultima vreme!) că Ion D. Sîrbu a refuzat colaborarea cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
4 [Paul Cornea], Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, Iași, 2013. 5 Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Editura Polirom, Iași, 2002. 6 G. Brătescu, Ce-a fost să fie. Notații autobiografice, Editura Humanitas, București, 2003. 7 Ion Ianoși, Internaționala mea. Cronica unei vieți, Editura Polirom, Iași, 2012. 8 Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, ed. cit., p. 257. 9 Ibidem, pp. 83-84. 10 vezi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Meridiane, București, 1999, pp. 102-103. 26 Vezi Marin Ioniță, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori, Editura Paralela 45, București, 2003, p. 57. 27 Ibidem; potrivit lui M. Ioniță, "Sub măreția lui Ilie Barbu dispare de tot Mitrea Cocor". 28 Pentru o relatare autobiografică a încercării eșuate de a redacta "romanul vietnamez", care coincide cu momentul despărțirii de Aurora Cornu, vezi Marin Preda, Jurnal intim. Carnete de atelier, Editura Ziua, București, 2004, pp. 18-21. 29 Cf. ACNSAS, dosar I 002583-002, f. 1-3. O prezentare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Gautama Buddha sau lisus Hristos, ci și pentru personaje de mai mică anvergură cum ar fi Marko Kraljevic sau Dieu-donne de Gozon. Dar se întâmplă că textele găthâ, considerate de către majoritatea savanților ca opera lui Zarathustra, să conțină câteva detalii autobiografice care confirmă istoricitatea autorului lor. De altfel, ele sunt singurele; ele au supraviețuit procesului de mitizare, activ în întreaga tradiție mazdeană, grație inserției lor în imnurile compuse de Zarathustra. Se pot utiliza aceste câteva detalii biografice pentru o primă schiță
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
propriul discurs, ca și discursul literar în general. Se explică așadar întoarcerea textului poetic către sine însuși, refacerea ironică și parodică a universului real sau a celui literar și totodată adoptarea unui limbaj care se vrea sincer, a unui discurs autobiografic pentru că, până la urmă, propria existență este singura care poate fi supusă observației. 3.1. Autoreferențialitatea Pierderea încrederii în consistența lumii, nu numai în puterea umană de a o cunoaște în totalitate duce și la tratarea ei ca pe un imens
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lumea contemporană preponderent urbană. Se conștientizează și faptul că diferitele măști pe care le folosea eul liric în modernism, simple convenții, îndepărtau textul poetic de real. Se va opera, în consecință, o deschidere a universului poetic spre datele biograficului. Elementele autobiografice vor dubla astfel încercările de reluare a legăturilor poeziei cu realul prin impunerea banalului. Ne amintim astfel și de Dimitrie Stelaru care declama în Înger vagabond "Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea/ Noi n-am avut alt soare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pronumele "noi" sau se împrumută un ton sibilinic. Versurile capătă totuși o putere incantatorie: Noi suntem nebunii care vor muri/pe marginea dintre noapte și zi/ fără îmbrăcăminte, fără adăpost/ lângă toate înțelepciunile veacului prost". Accentuarea eului poetic, introducerea elementelor autobiografice în text sunt modalități prin care se încearcă ștergerea granițelor dintre realitate și ficțiune, procedeul nu este nou, dar, în cazul poeziei secolului al XX-lea, el exprimă o atitudine protestatară, un protest față de "ipocrizia" literaturii de dată recentă. 4
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
însă unele din acestea au avut și consecințe pe care nu le-a putut evita. Neîndoielnic, și Bacovia a cunoscut tentația jurnalului intim. Sau i s-a indus. „Mă preocupă apoi - îi declara lui Vasile Netea - ideea scrierii unui «Jurnal autobiografic», o carte de gînduri și de destăinuiri”. Premise avea. în fapt, chiar poezia lui e un jurnal filtrat de incidente, iar proza - un jurnal fără date. Ce anume l-a împiedicat, totuși, să țină unul veritabil? Mecanica acestui gen, care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se opunea celei a lui Steffens, care anunțase la ziarul Commercial Advertiser că dorea "să obțină știrile cât mai complet și să le relateze cât mai omenesc posibil, astfel încât cititorul să se vadă în locul celuilalt" (Autobiography, 317). Într-o notă autobiografică sugestivă, Chapin spunea mai târziu despre sine: "Și în toți acei douăzeci de ani nu m-am întâlnit, nici nu am vorbit cu vreun membru al personalului în afara biroului, iar în interiorul lui nu am vorbit cu niciunul decât despre treburile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de posibilități de interpretare: "Și marele Salvini și-a acoperit urechile cu mâinile în timp ce de la fonograf se auzea necontenit: "unu, doi, unu, doi, mai sus, doi". Hecht ne lasă fără răspuns în fața prezentului neconcludent. Un caz aparte îl reprezintă romanul autobiografic Camera imensă (The Enormous Room) al lui Edward Estlin Cummings apărut în aceeași perioadă. Relatarea despre propria întemnițare într-un centru de detenție francez din Primul Război Mondial este neobișnuită din mai multe motive. Mai întâi, aceasta a fost una
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintr-un articol din Harper, apărut în 1958, intitulat "The Article as Art", provocându-i, în mod direct, pe Hoffmann și O'Connor și contestând faptul că nonficțiunea ar putea implica "conotații literare". Podhoretz susține că, de multe ori, "scrierile autobiografice despre oameni care se cred romancieri, se dovedesc a fi mai interesante, mai pline de viață, mai pătrunzătoare, mai inteligente, mai puternice, mai originale - pe scurt, mai bune - decât ficțiunea creată de ei, care este văzută, în mod automat, cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Agee (27 noiembrie 1909 - 16 mai 1955) a fost un romancier, scenarist, jurnalist, poet și critic de film american, câștigător al Premiului Pulitzer. În anii 1940 s-a numărat printre cei mai influenți critici de film din Statele Unite. Romanul său autobiografic A death in the Family (Un deces în familie) din 1957 i-a adus, după moarte, un premiu Pulitzer. 26 John Richard Hersey (17 iunie 1914 - 24 martie 1993) a fost un scriitor și jurnalist american. Cea mai notabilă operă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Televiziunea pe înțelesul tuturor, Andrew Goodwin, Garry Whannel (seria coord.) • Memoria autobiografica, Ticu Constantin • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel N. Cernica • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Educația sexuală o provocare pentru școala românească, Cristina Neamțu • Éléments de syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi • Consiliere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și pensionarea din oficiu, sunt privite la fel În momentele ivite pe neașteptate. Familia o duce greu, este nevoită săși vândă mobila din casă pentru a rezolva dificultățile financiare. Aici se ascunde drama intelectualului satului, o dramă cu multe laturi autobiografice. Într-un plan secundar, este prezentat Vasile Baciu, hotărât să lupte pentru a-și apăra pământul. Tot În planuri secundare sunt evocate conflictele sociale, luptele politice, preotul Belciug care vrea să construiască o biserică, viața fetelor și a familiilor acestora
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe planuri paralele, dintre care, două principale și mai multe secundare. În primul plan (primul capitol), este prezentat Titu Herdelea, personaj existent și În romanul Ion, el reprezentând vocea naratorului, sosește la București, stăpânit de aspirații poetice și gazetărești (personaj autobiografic), dar este Înfrânt de mediul social existent. Tot În acest prim capitol, În chip simbolic, este redată călătoria unor personaje principale cu trenul de la București la Craiova. Discuția dintre personajele prezente În tren, pe teme economoco-sociale și administrative, relevă caracterul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din cauza datoriilor, este nevoit să renunțe la studiile universitare. Sărăcia în care el și familia sa trăiau l-au împins și mai mult spre scris. În 1913 apar în ziare și reviste primele schițe și nuvele. În 1916 apare romanul autobiografic Viață și Soare, unde-și povestește viața alături de familie și soția sa care i-a dăruit șase copii. Despre Frans Eemil Sillanpää, autorul articolului mai spune că a fost scriitorul celor nevoiași, în operele sale mereu apărând zugrăvită viața chinuită
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
înclinațiune pentru analiză, spirit de observație și aducere pe prim plan a stărilor care stau ascunse în străfundurile sufletului"115. Un alt roman menționat în articol este Isänmaan perijät116, scris de Unto Karri. Despre roman se spune că este unul autobiografic, dar în "același timp (...) mică epopee a poporului finez"117. Continuând seria articolelor dedicate literaturii finlandeze, Horia Oprișan dă la iveală alte impresii de lectură cum ar fi cele despre despre "Johannes Linnankoski (1869-1913) (...) cel mai delicat și totodată cel
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
recomandate este tocmai romanul lui Sofi Oksanen, Vacile lui Stalin, apărut la Editura Polirom. Romanul, foarte elaborat, prezintă viața a două femei care trăiesc în Estonia comunistă poststalinistă. Pentru că scriitoarea are și origini estoniene, romanul are strecurate, pe alocuri, detalii autobiografice. Romanul prezintă "umilințele vieții de zi cu zi, privațiuni, promiscuitate, relațiile cu vecinii, cu familia, cu străinii, cu tine însuți, suspiciunea, violențele, minciuna asumată"807. Mai mult decât atât, "Sofi Oksanen povestește minunat despre lucruri oribile"808, scoțând la iveală
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și reviste. ă...ț Mi se publică și mi se plătesc câtă vreme editorul le consideră relevante pentru perioada de tranziție a României. Aproape toate sunt însă despre mine însumi“, scrie Alexandru Vlad, confesiv, la mijlocul acestei cărți în mare parte autobiografică. Tonul este cel al evocării, al amintirii, iar trimiterea la Marcel Proust este inevitabilă. Fără satul curcubeielor duble, copilăria nu ar fi decât un timp pierdut, nu unul regăsit. Din sat începe totul, căci satul constituie de fapt „reperele vizuale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
altă parte mă atrag teribil. Nu mai zic nimic fiindcă am ajuns groaznic de confesiv. Hunter S. Thompson » Spaime și scârbe în Las Vegas Cealaltă față a Visului American Bogdan Romaniuc Spaime și scârbe în Las Vegas este un roman autobiografic al lui Hunter S. Thompson, creatorul „jurnalismului Gonzo“, în care autorul devine chiar personajul întâmplărilor povestite. Subtitlul romanului lui Thompson, „O călătorie în inima sălbatică a Visului American“, amintește chiar de aventurile scriitorului, în calitate de corespondent al cunoscutei reviste „Rolling Stone
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu, Octavin, Vasile Voiculescu, în „Viața Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie Muntean, George, V. Voiculescu și fabulosul folcloric, în „Viața Românească", nr. 2/1970 Muntean, George, V. Voiculescu — dimensiunea autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]