2,183 matches
-
atenția asupra altei dificultăți majore: sinonimia multor nume. b. Numele prezintă numeroase cazuri de sinonimie, uneori chiar perfectă: ‘All"m, ‘Alm, ‚abr, apoi ‚"liq, Bar’, F"tir, Bad‘, ori F"ti≤, F"œil, ori Q"dir, Qahh"r, ‘Azz, labb"r, sau Ra’óf, La” f, Barr, ′alm - si exemplele ar putea continua. Traducătorul nu are încotro și le echivalează cu un singur termen, sau cel mult cu doi în loc de patru (de exemplu, „Creator”, „Făcător”). Uneori, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
această piele a mea ce se destramă” (Iov 19,25). Sufletul omului credincios e „însetat de Dumnezeul cel viu” (Ps 42/41,3), perceput că izvorul vieții și al bucuriei. În Cartea lui Ieremia, Dumnezeu spune despre poporul său: ’oÖ ‘az>ó MeqÄr mayim ƒayym..., „M-au părăsit pe mine, Izvorul de apă vie” (Ier 2,13). O expresie asemănătoare se întâlnește în Ps 36/35,10: ’imeka meqÄr ƒayym: „la Tine este izvorul vieții.” Semnificații de bază: existent
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2), ho tréphÄn (Gen 48,15) (LXX); „pascit” (Vg); „berger”, „pasteur” (BJ); „shepherd” (RSV). Contexte: YHWH Ro‘ lo’ ’eƒs"r (Ps 23/22,1): „Domnul este Pastorul meu, nu voi duce lipsă de nimic.” (C) Ro‘eh Yiœer"’Ql ha’azn"h nohQg kațțÄn YÄsep (Ps 80,2/79,1): „Pastor al lui Israel, ascultă, Tu care călăuzești că pe o turmă pe Iosif!” (t.n.) ... h"-’Elohm h"-Ro‘eh ’oÖ mQh ‘o: ‘a: hayyÄm hazze (Gen 48
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mare”. 4.1.10. șal-ț′amd (2.1.5.13.) și Mehull"l (3.1.6.8.). Ambele sunt traduse și cu „lăudat”, si cu „vrednic de laudă”. 4.1.11. (al-)Qaw (2.1.6.4.), (al-)‘Azz (2.1.6.6.) și ‘Izzóz (3.1.7.1.), ‚"œn (3.1.7.2.), ‚"z"q (3.1.7.3.) conțin toate o trăsătură antropomorfizantă, ele putând fi aplicate și omului pentru a spune despre el că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Alcătuitorul”, „Creatorul”, traducătorii folosesc doar trei (ASM, GG) sau chiar două (GG) sinonime românești, astfel încât bogăția din original nu este sesizată. Cât privește numele din câmpul semantic „Puternic”, diferențierile dintre nume la traducere sunt și mai puține. Pentru labb"r, ‘Azz, ‘A:m, Qaw, Mațn, Q"dir, Qadr, Muqtadir, soluțiile sunt doar „Atotputernic”, „Tare”, „(Cel) Puternic”, „Preaputernic”.tc "5.4. Mai ales în cazul unor nume coranice, se constată dificultatea de a echivala variat multiplele sinonime. De pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nelegătură, care pot fi promovați în orbitalii de antilegătură σ* sau π*. În spectroscopia UV și VIS sunt caracteristice următoarele patru tipuri de tranziții: - tranziții σ - σ* (alcani); - tranziții σ - π* (compuși carbonilici); - tranziții π - π* (alchene, compuși carbonilici, alchine, azo compuși); - tranziții n - σ* (oxigen, azot, sulf, compuși halogenați); - tranziții n - π* (compuși carbonilici); - tranziții d - d (metale). Tranziții σ-σ* Stabilitatea mare a legaturilor σ în compușii organici este reflectată de diferența de energie semnificativă dintre orbitalii ocupați si orbitalii
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Vestibul], București, 1983; Eugen Simion, Élmények kora, vallomások kora. Párizsi napló [Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian], Cluj-Napoca, 1983; Fănuș Neagu, Balkániába veszett [Pierdut în Balcania], București, 1984; Eugen Uricaru, A méz [Mierea], București, 1988. Repere bibliografice: Beke György, Játék az életért, UTK, 1975, 31; Rom. magy. ir. lex., II, 611. O.K. KÁNYÁDI Sándor (10.V.1929, Porumbenii Mari, j. Harghita), traducător. Face studii secundare la Odorheiu Secuiesc (1941-1950) și studii de filologie la Universitatea „Bolyai” din Cluj (1950-1954), oraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
lui K. s-au editat în românește volumele Cai verticali (1969), în traducerea lui Haralambie Grămescu, și Monolog interior cu ușa deschisă (1982), în tălmăcirea lui Paul Drumaru, cu prefețe de A.E. Baconsky, respectiv Ioan Alexandru. Traduceri: Nicolae Labiș, Az őz halála [Moartea căprioarei], București, 1964, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1970; A. E. Baconsky, Néma pillanat [Reculegere], București, 1965, Önarckép az időben [Autoportret în timp], Budapesta 1979; Ioan Alexandru, Szeplőtelen szerelem [Prea iubire], Budapesta, 1982; ed. București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
tălmăcirea lui Paul Drumaru, cu prefețe de A.E. Baconsky, respectiv Ioan Alexandru. Traduceri: Nicolae Labiș, Az őz halála [Moartea căprioarei], București, 1964, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1970; A. E. Baconsky, Néma pillanat [Reculegere], București, 1965, Önarckép az időben [Autoportret în timp], Budapesta 1979; Ioan Alexandru, Szeplőtelen szerelem [Prea iubire], Budapesta, 1982; ed. București, 1987; Tudor Arghezi, A világ szája [Gura lumii], București, 1983; ed. Budapesta, 1985. Repere bibliografice: Beke, Fără interpret, 507-517; Lászlóffy Aladár, Hajnali levél Kányádi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
În biblicul Asmodeuxe "Asmodeu"; cf. Pines, 1982), o forță violentă și crudă care se manifestă În timpul jertfelor animale. Acest amestec de figuri demoniace, prezente deja În Avesta, cărora li adaugă și alte ființe malefice, balauri și șerpi, precum Ai Dah³kaxe "Az^i Daha>ka" și Sruvaraxe "Sruvara" sau monștri ca Gandarewa și Sn³vidhkaxe "Sna>vidhka", este Îmbogățită de complexa demonologie din literatura pahlavi, din care se desprind Âz (În avestică, ³zixe "a>zi"), Pofta (cf. Zaehner, 1955, pp. 113 sqq.), care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
agitate și dramatice a luptei dintre Bine și Rău, care se dezvoltă odată cu sfârșitul regatului lui Yimaxe "Yima" (În limba pahlavi, Jam), În timpurile de urmă ale mileniului al VII-lea, și cu instaurarea domniei tiranice a lui Ai Dah³kaxe "Az^i Daha>ka" (În limba pahlavi, Aj Dah³k), răsturnat la Începutul celui de-al VIII-lea mileniu de eroul Thra¶taonaxe "Thrae>taona" (În limba pahlavi, Fr¶d½nxe "Fre>do>n") și prin nașterea lui Zoroastru la Începutul celui de-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
59-106. Shaked, S. (1979), The Wisdom of the Sasanian Sages, Boulder (Col.). Shaki, M. (1978), „The Social Doctrine of Mazdak in the Light of Middle Persian Evidence”, În Archív orientální, nr. 46, pp. 289-306. Shamardan, R. (1981), Tărîkh-i Zaratushtîăn pas az Săsănîăn, Teheran. Shea, D.-Troyer, A. (1843), Dabistăn al-Madhăhib, vol. I-III, Paris. Skjaervø, P.O. (1983), „Kirdir’s Vision: Translation and Analysis”, În Archäologische Mitteilungen aus Iran, nr. 16, pp. 269-306. Smith, V.A. (19192), Akbar the Great Mogul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
german, deoarece vechimea atestării nu le plasează la o distanță temporală foarte mare de faza unitară anterioară diversificărilor regionale. Se acceptă fără dificultate că Mercurxe "Mercur", definit drept cel mai mare dintre zei, Îl maschează pe germanicul *W½danxe "Wo>dan"az (nordicul antic Óäinn, englezul antic W½den, germanul nordic vechi Wuotan), care se află chiar În vârful panteonului german; rămâne totuși de explicat de ce acesta a fost identificat tocmai cu un zeu ca Mercur, care nu era În nici Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
respectiv cu o divinitate psihopompă, deci cu Mercur. Această identificare se dovedește a fi foarte puternică În cea mai mare parte a lumii germane, unde termenul latin „ziua lui Mercurxe "Mercur"” (miercuri) este redat cu „ziua lui W½danxe "Wo>dan"az” (*W½danesdagaz: În engleză, Wednesday; În olandeză, Woensdag, etc.). Trebuie totuși să se țină cont că acesta nu este un argument În favoarea consistenței obiective a identificării, ci este doar o dovadă a răspândirii sale În mediile germanice mai expuse contactului cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de „tată al oamenilor” (pit³ m³nu̳ñam: Agnixe "Agni", VI, 1, 5 sqq.). Paternitatea universală a lui Odin nu se datorează așadar creștinismului, ci se Încadrează În scheme tipic indo-europene. Numele lui Odin Își are originea din germanicul *W½danxe "Wo>dan"az, derivat În -nodin numele *w½dacare Înseamnă Înflăcărare, forță spirituală exuberantă, extaz, inspirație. Așadar, după cum a demonstrat pentru prima oară Meid - și nu Benveniste, așa cum se consideră de obicei -, Odin este reprezentantul sau exponentul Întrupării ideii de *w½da-. După cum vom vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fie preocupat de acest domeniu, lărgind totodată aria cercetărilor asupra influentelor exercitate de alte limbi asupra lexicului românesc. Anii 1943-1944 sunt marcați prin două contribuții substanțiale: un amplu studiu despre neologismele din Transilvania și despre activitatea lui Paul Iorgovici (Az erdélyi román nyelvújítás [Înnoirea limbii române din Ardeal], 1943) și un studiu introductiv la Dictionarium valachico-latinum al lui Samuil Micu (1944). Cărturarul manifestă un viu interes și pentru legăturile româno-maghiare din epoca Luminilor: într-o lucrare amplă tratează relațiile Școlii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
1939; Leș Mots d’origine néo-grecque en roumain à l’époque des phanariotes, Budapesta, 1939; XVIII. századi humanizmusunk és a románság [Umanismul maghiar din secolul al XVIII-lea și românii], Budapesta, 1940; Magyar-román szellemi kapcsolatok [Legături spirituale maghiaro-române], Budapesta, 1942; Az erdélyi román nyelvújítás [Înnoirea limbii române din Ardeal], Budapesta, 1943; A Dunatáj nyelvi alkata. A Dunatáj irodalmi fejlödése [Structura lingvistică și dezvoltarea literară a peisajului dunărean], Budapesta, 1947; Ismerjük meg a versformákat [Să cunoaștem formele de versificație], Budapesta, 1961; Esquisse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
oratorice impuse în cultura noastră de Varlaam, Antim Ivireanul, Dionisie Romano și alții. Acestea conțin mărturii și date de un excepțional interes despre epoca istorică în care autorul lor a trăit și a creat. SCRIERI: Eminescu élete és müvei tanulmány az újabb román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața și opera), îngr. și pref. Ilie Șandru, Miercurea Ciuc, 2000; Alexandru Roman. 1826-1897, Sibiu, 1897; Arhiepiscopul și mitropolitul Miron Romanul, Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
langues BLAGA, Lucian, Die Seele des rumänischen Dorfes, Intitut für rumänische Geschichte în Bukarest, Bukarest, 1943. BLAGA, Lucian, Aură ja Huilu, runoja suomentanut, poèmes traduits par Martti Larni, Oy Suomen Kirja, Helsinki, 1945. BLAGA, Lucian, Mágikus virradat : Válogatott versek, szerkesztette, az elöszót és a jegyzeteket irta Domokos Samuel, forditás, Europá Könyvkiadó, 1965. BLAGA, Lucian, Ausgewählte Gedichte, Deutch von Oskar Pastior, mit einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967. BLAGA, Lucian, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Bucarest, 1975. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Poems of Light), version en anglais par Don Eulert, Ștefan Avădanei, Mihail Bogdan, préface par Constantin Ciopraga, avant-propos par Don Eulert, Minerva, Bucarest, 1975. BLAGA, Lucian, Csódalatos mag. Versek (Mirabila sămânță. Versuri), Válogatta és az elöszót irta Alexandru Căprariu, Dacia, Kolozsvár-Napoca, 1975. BLAGA, Lucian, Nebeski dodir, traduit par Adam Puslojić, Prosveta, Beograd, 1975. BLAGA, Lucian, Poeme (Poémy), traduit par Ioan Codreanu, préface par Lucian Raicu, Minerva, Bucarest, 1976. BLAGA, Lucian, Egy évszázad arcai (Fetele unui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Rendis-Ravanis, préface par Aurel Martin, Minerva, Bucarest, 1981. BLAGA, Lucian, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982. BLAGA, Lucian, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984. BLAGA, Lucian, Nebeski dodir [Brajevo pismo], traduit par Adam Puslojić, "Flip Višnjić", Beograd, 1984. BLAGA, Lucian, Los poemas de la luz, traducción de Ștefan Baciu, Fundarte, Venezuela, 1985. BLAGA, Lucian, Nebănuitele trepte (Нeподoзирани стъпъла
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Bukarest, Bukarest, 1943, 127 p. 1046 V. Lucian Blaga, Aură ja Huilu, runoja suomentanut, poèmes traduit par Martti Larni, Oy Suomen Kirja, Helsinki, 1945, 68 p. 1047 V. Lucian Blaga, Mágikus virradat : Válogatott versek (Poezii alese, Poèmes choisis), szerkesztette, az elöszót és a jegyzeteket irta Domokos Samuel, forditás, Europá Könyvkiadó, 1965, 416 p. 1048 V. Lucian Blaga, Ausgewählte Gedichte, Deutch von Oskar Pastior, mit einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967, 232 p. 1049 V. Lucian Blaga, Cronik und
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Poemele luminii (Poems of Light), version en anglais par Don Eulert, Ștefan Avădanei, Mihail Bogdan, préface par Constantin Ciopraga, avant-propos par Don Eulert, Minerva, Bucarest, 1975, 351 p. 1058 V. Lucian Blaga, Csódalatos mag. Versek (Mirabila sămânță. Versuri), Válogatta és az elöszót irta Alexandru Căprariu, Dacia, Kolozsvár-Napoca, 1975, 172 p. 1059 V. Lucian Blaga, Nebeski dodir, traduit par Adam Puslojić, Prosveta, Beograd, 1975. 1060 V. Lucian Blaga, Poeme (Poémy), traduit par Ioan Codreanu, préface par Lucian Raicu, Minerva, Bucarest, 1976, 387
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
312 p. 1067 V. Lucian Blaga, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982, 271 p. 1068 V. Lucian Blaga, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984, 108 p. 1069 V. Lucian Blaga, Nebeski dodir [Brajevo pismo], traduit par Adam Puslojić, "Flip Višnjić", Beograd, 1984. 1070 V. Lucian Blaga, Los poemas de la luz, traducción de Ștefan Baciu, Fundarte, Venezuela, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mișcarea elevilor, din joc a de azvârlire poate e copilăriei, în proces fi considerată ca fiind în bagajul motric de învățare a tehnicii acestei probe runcare pot exista însușire corespu runcare al cărei ouă situații inițiale: zătoare a tehnicii a azul aruncărilor * exerciții simple de rostogolire a mingii mici la distanță sau către o țintă; se urmărește formarea simțului mingii; * aruncări și prinderi diferite ale mingilor: aruncări cu o mână și prinderea cu două mâini, aruncări cu două mâini și prinderea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]