2,242 matches
-
pătruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII, originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Unii îi alătura vechilor preoți asceți traco-geti - kapnobatai (călători prin nori sau umblători prin fum), cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alții spun c-ar fi urmași ai Sfanțului Ilie, des întâlnit în legendele populare, vrăjitorul care-i fulgera pe draci și oamenii păcătoși. Mai este o variantă: așa cum se spune într-un basm bucovinean, cules în 1932, puterea, solomonarii
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
din fier descântat cu care se crede acesta fabrică grindină dar care are și un rol de paratrăznet când este implantat în pământ sau în pragul casei, un frâu din coaja de mesteacăn cu care acesta strunește, îmblânzește și dirijează balaurul grindinii, Cartea Solomonăriei, în care se află toată puterea și știința lor,iar la piept o toaca mică de lemn cu care solomonarul invocă Vântoasele.În unele părți din recuzita solomonarului are și niște legături din cârpe ce poartă, „moime
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
viața culturală belgiană: țara are un număr deosebit de mare de procesiuni, cavalcade, parade, "ommegangs" și "ducasses", „kermesse” și alte festivaluri locale, aproape mereu cu un fundal sau un istoric religios. Carnavalul de la Binche cu celebrii săi Gilles, și „uriașii și balaurii” din procesiunile de la Ath, Bruxelles, Dendermonde, Mechelen și Mons sunt recunoscuți de UNESCO drept capodopere ale tezaurului oral intangibil al omenirii. Alte exemple sunt carnavalul din Aalst; încă foarte religioasele procesiuni ale Sfântului Sânge din Bruges, Virga Jesse Basilica din
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
fiind marcată de personalitatea lui Garabet Ibrăileanu, cel care o ajuta sa debuteze. Debuteaza editorial in 1919 cu volumul "Ape adânci", lăudat de Garabet Ibrăileanu. În timpul Primului Război Mondial lucrează ca infirmieră voluntară la Crucea Roșie, experiența fiind apoi relatată în romanul "Balaurul". Din anul 1919 începe să colaboreze cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu și să publice în revista acestuia, Sburătorul. De acum, rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puținii susținători ai scriitoarelor femei
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
primească în Rai pe cei care urcă. De asemeni, apar îngeri care îi ajută pe cei aflați pe scară și diavoli care aruncă înspre ei săgeți sau încearcă să îi tragă jos, aruncându-i în iad (adesea reprezentat ca un balaur cu gura deschisă). Aproape în toate reprezentările apre cel puțin o persoană care cade. În vremea când era un sihastru trăin în Peninsula Sinai, Sfântul Ioan era cunoscut pentru smerenia și ascultarea sa, precum și pentru înțelepciunea și discernământul său (obținute
Scara Raiului () [Corola-website/Science/318156_a_319485]
-
a fost stindardul de luptă al dacilor, al costobocilor și tyrageților de pe actualul teritoriu al Moldovei precum și a daco-tracilor moesi de la sud de Dunăre. Avea forma unui cap de lup cu gura deschisă, care se continua cu un corp de balaur, confecționat din material textil sau din piele care se umfla în bătaia vântului iscând un zgomot care imita urletul lupilor îngrozind dușmanul și alcătuia o flamură serpentiformă orizontală. Capul de lup, cu gura deschisă, făcut din bronz sau argint, era
Draco () [Corola-website/Science/319785_a_321114]
-
fost ocupat, studioul de filmare a încetat complet să mai funcționeze. Întreaga epopee a sârbilor între 1915-1916 a fost acoperită de un scurt metraj, filmată de cameramani străini. În 2009, regizorul sârb Srdjan Dragoevici a regizat filmul „Sf. Gheorghe doborând balaurul”. Acest film a devenit unul din cele mai costisitoare filme produse în Șerbia cu un buget de aproximativ 5 milioane de euro. Acțiunea filmului se desfasoara într-un sat sârb în perioada cuprinsă între primul război balcanic și Primul Război
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
figurează mai jos. Fundalul primului drapel era de culoare roșie (între timp steagul a fost recondiționat și aplicat pe o stofă de catifea de culoare vișinie), măsurând 1,2 × 0,9 metri. Fața steagului îl prezintă pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul. Icoana Sfântului Gheorghe este artistic brodată pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o perină roșie, trăgând spada din teacă cu stânga în timp ce cu dreapta trage de
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o perină roșie, trăgând spada din teacă cu stânga în timp ce cu dreapta trage de gardă, și zdrobind sub picioarele lui balaurul cu trei capete, ce se încolăcește pe sub tron. Doi îngeri coborând din cer îi aduc, cel de la dextra o sabie, iar cel de la senestra un scut încrustat cu pietre scumpe, și-i pun pe cap o frumoasă coroană, împodobită și
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
în lungime un metru, și aproximativ tot atâta în lățime. În partea de jos se prelungește cu trei colțuri. Câmpul pînzei este din atlas roșu. Pe fața steagului este reprezentat Sfântul Gheorghe, călare pe un cal alb, omorând cu sulița balaurul. Icoana sfântului este bogat lucrată cu fir de argint, aur și mătase albă, roșie și verde. Mantia sfântului este roșie. Icoana este încadrată cu litere de aur în limba slavonească: „Ca un izbăvitor al celor robiți și săraci folositor, neputincioșilor
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
zeu solar local al Babilonului. Odată cu ascensiunea Babilonului la rangul de capitală și centru religios al primului imperiu caldeean, "Marduk" a devenit căpetenia zeilor, întocmai ca Amon al egiptenilor, și i se atribuia creația lumii. Era reprezentat în tovărășia unui balaur. Preoții au compus în onoarea lui celebrul "Poem al creației" (Enûma Eliš). "Marduk" era și stăpânul regilor, servindu-le acestora ca model în conducerea statului și în războaie. În unele tradiții, "Marduk" era socotit drept "zeu unic", reprezentare timpurie a
Religia în vechiul Babilon () [Corola-website/Science/315537_a_316866]
-
a lui Ștefan Luchian. Adept al impresionismului în unele lucrări de gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris pe o linie de ripostă contra acestuia atunci când a creat tablouri ca "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul". Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea esteticii specifice impresionismului nu a fost însă unul prea uzitat în epocă. Nu a mers pe calea pe care a indicat-o Cézanne sau pe cea a expresionismului lui Van Gogh, ci
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lucrări înspirate din mitologia creștină - cu atmosferă medievală, sau din folclor - mai ales din basme. Cum pictura cu tematică istorică este înrudită de cea mitologică, aspectul recuzitei folosite nu a diferit prea mult între o pictură ca "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" și una ca "Făt Frumos în luptă cu smeul". Ambele imagini au la bază un oștean medieval, care se situează ca postură între voievodul și împăratul descris în basmele populare românești. Diferențele dintre o jupâneasă și o Ileană Cosânzeană nu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Lovis Corinth, Wilhelm Leibl și Pierre Puvis de Chavannes, mai mult decât în genul picturii istorice . Pe tematica simbolist mitologică artistul nu a pictat prea multe lucrări; se cunosc doar două mai importante: "Cristos plângând cetățile" și "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul", ambele fiind expuse în anul 1909, prima la "Tinerimea artistică" și ultima la Salonul oficial din acel an. Părerile criticilor au fost dintre cele mai diverse și mai controversate. Astfel, Tudor Arghezi a considerat-o pe prima dintre ele ca
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
plângând pe Ierusalimul făcut din pete galbene îngrămădite pe o masă luminoasă mă lasă nedumerit, cu toată antiteza puternică și totuși prea ușoară care există între culorile fondului și ale figurei. Prefer tabloul „La sârbi”..." Pentru tripticul "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" nu au fost prea multe analize critice în acea vreme. El a fost expus în anul 1908, la expoziția concurs la care Apcar Baltazar a participat pentru ocuparea unui post la catedra de pictură a Școlii de Belle Arte din
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
-le: "... artă superioară, artă simțită, gândită de un cap superior, o fire distinsă". Analizând opera lui Baltazar și pe cea a lui Chavannes, criticul Vasile Florea a determinat o apropiere importantă între cei doi, făcând comparație între "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" și decorațiile cu "Sfânta Geneviéve" a lui Chavannes. Ambele lucrări aparțin simbolismului trasat de Albert Aurier, care a cerut ca opera de această sorginte să fie una ideistică, subiectivă, sintetică și mai ales decorativă. Ultimul atribut este cel care caracterizează
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Cellini sau René Lalique, s-a manifestat cu predilecție pentru crearea în România a unei ceramici naționale care să fie bazată pe artă. Majoritatea proiectelor de decorații pentru vase ceramice au benzi decorative cu motive preluate din basme: "Făt-Frumos omorând balaurul, Răpirea Ilenei Cosânzeana, Isprăvile lui Păcală, Fetele lui Alb Împărat" și "Tândală la vânătoare", adică tocmai temele pe care le-a folosit și la proiectele de panouri decorative. Cu astfel de abordări în arta decorativă, se poate înțelege de ce Apcar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
15, construcția este cea mai veche de acest tip din Slovacia. Dușumeaua este făcută din piatră de râu, un alt fapt neobișnuit. În plină Reformă (1665) au fost adăugate picturi (Adam și Eva în Rai și Lupta sfântului Gheorghe cu balaurul). Altarul datează din anii 1460 - 1470, fiind restaurat în secolul 20. Biserica Tuturor Sfinților din Tvrdošín este tot de tip gotic, fiind contruită în a doua jumătate al secolului 15. În secolul 17 a fost modificată în stil renascentist. Altarul
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura tâmplei (pe peretele despărțitor) este dispusă pe două frize: Răstignirea și medalioane cu prooroci, în decor
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
musculițe nu au avut nici o legătură cu peșteră. Dezvoltarea lor a fost posibilă numai în apele Dunării înainte de formarea lacului. Sunt și legende care explică cum a aparut musca în peștera. Ea s-ar fi născut dintr-un cap al balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan, sau din capul balaurului ucis de Sfanțul Gheorghe, că și-ar avea originea într-un parau infectat de scorpioni, șerpi, viespi otrăvitoare, că s-ar fi născut în copaci, sau într-o buruiana
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
fost posibilă numai în apele Dunării înainte de formarea lacului. Sunt și legende care explică cum a aparut musca în peștera. Ea s-ar fi născut dintr-un cap al balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan, sau din capul balaurului ucis de Sfanțul Gheorghe, că și-ar avea originea într-un parau infectat de scorpioni, șerpi, viespi otrăvitoare, că s-ar fi născut în copaci, sau într-o buruiana din împrejurimile Golubacului. Gură peșterii este de forma ovala cu diagonale
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a mai scos o vorbă. A doua variantă spune că la capătul funiei a ajuns sus numai pălăria curajosului aventurier. Explicația la amândouă variante e aceeași: în aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi. În Avenul din Piatră Ceții nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar au fost identificate exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Avenul Piatră Ceții este greu de parcurs
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
ele fiind considerate apocrife biblice de către creștinii protestanți și de către evrei și cărți deuterocanonice de către creștinii catolici și ortodocși. Aceste adăugiri la Cartea lui Daniel sunt Rugăciunea lui Azaria și Cântarea celor trei tineri, istoriile Suzanei și bătrânilor și a balaurului (a lui Bel și dragonului). Au fost găsite opt copii fragmentare ale Cărții lui Daniel la Qumran: două în peștera 1, cinci în peștera 4 și una în peștera 6. Niciuna din ele nu este completă, ca urmare a degradării
Daniel (carte) () [Corola-website/Science/321231_a_322560]
-
intrării, pe același perete aflându-se, în dreapta ușii, portretul Arhimandritului Ioan alături de cel al egumenului Pahomie. Viața adevăratului călugăr cuprinde martiriul unui călugăr răstignit, deasupra căruia apare Iisus Hristos încadrat de doi îngeri. La baza crucii, în colțul din stânga, un balaur, Iadul cel atotmâncător, amenință cu flăcări, iar în dreapta un călăreț, Lumea cea deșartă, își îndreaptă sulița către călugăr. Reprezentarea este însoțită de multe inscripții. Episodul are ca pandant alte trei pictate în timpanele pereților: Adormirea Sfântului Efrem, Lapidarea Sfântului Ștefan
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
un corp alungit, zbor agil și două perechi de aripi membranoase aproximativ egale. Ea trăiește sub apă cea mai mare parte a vieții sale, ca nimfă. Ordinul Odonata este divizat în două subordine, libelula dragonfly (subordin Anisoptera;dragon=engl.zmeu; balaur), care-și ține aripile întinse în stare de repaus și libelula damselfly (subordin Zygoptera, damsel=engl domnișoară, fecioară), care-și ține aripile împreunate deasupra corpului. La ambele ordine aripile nu pot fi decuplate și strânse ca la majoritatea insectelor. Aproape
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]