2,276 matches
-
intrăm noi, viii." Balaurii stau la Dumnezeu de jucărie; peste ei pune Dumnezeu pe Sfântul Gheorghe de-i orânduiește. Câteodată sunt pe lângă soare de ajutor, când nu se coc grâiele, ajută și ei cu focul lor."359 În mitologia universală, balaurul este ambivalent, ca simbol al forțelor demonice, păzind comorile ascunse Lâna de aur, Grădina Hesperadelor, iar în China, Perla dar este și un principiu activ, ordonator și creator, ipostază regală care străjuiește ritmurile vieții. Liant ontologic între cer și pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este ambivalent, ca simbol al forțelor demonice, păzind comorile ascunse Lâna de aur, Grădina Hesperadelor, iar în China, Perla dar este și un principiu activ, ordonator și creator, ipostază regală care străjuiește ritmurile vieții. Liant ontologic între cer și pământ, balaurul simbolizează dualismul existențial yin yang care ordonează manifestarea cerească, pluvială, terestră, acvatică și subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dar este și un principiu activ, ordonator și creator, ipostază regală care străjuiește ritmurile vieții. Liant ontologic între cer și pământ, balaurul simbolizează dualismul existențial yin yang care ordonează manifestarea cerească, pluvială, terestră, acvatică și subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa: sub grămezi mari de găteje, sau în ziduri sparte și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care ordonează manifestarea cerească, pluvială, terestră, acvatică și subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa: sub grămezi mari de găteje, sau în ziduri sparte și părăsite, ori prin locuri umede cu multă frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază într-o roată tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești este un simbol al creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele cosmic: "Colea jos, Doamne mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mamei, / Ce-ai strigat în gura mare? / Ori oile-ai prapadit, / Ori mâncarea ai sfârșit? / Ba eu singur am greșit / Că m-am culcat sub un hat, / Sub un hat lăturat / Și șerpe-n sân mi-a intrat. Un șerpe balaur / Cu solzii de aur..."364 Simbioza dintre om și șarpe reliefează manifestarea Verbului primordial care reface lumea din temelii, învestind puterile stihiale ca principii active ale realității originare. Trecerea de la șarpele terestru la șarpele cosmic este posibilă printr-o disoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de sânge dintre universul uman și universul cosmic: "La mijlocul drumului, / La puțul porumbului / Văzui floarea câmpului, / Dar nu-i floarea câmpului, / Și-i chiar ochiul șarpelui, / Șarpe lung cu solzii verzi, / Nici să-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă trupul tinerel, / Că te curm pe jumătate / Să-mi răscumpăr din păcate." / Șarpele se zvârcolea / Și cu șapte limbi grăia: / "Ortomane, / Hoțomane! / Bate-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă trupul tinerel, / Că te curm pe jumătate / Să-mi răscumpăr din păcate." / Șarpele se zvârcolea / Și cu șapte limbi grăia: / "Ortomane, / Hoțomane! / Bate-ți negrul / Pe de-a-ntregul / Și te du, și fugi de mine / Că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pruncie / Maica sa mi l-a dat mie, / Că ades îl blestema / Și-i zicea când îl culca": "Culcă-te, alină-te / Șarpele sugă-mi-te!" / Cel viteaz de ortoman / Izbea negrul dobrogean / Și cu pala lui cea nouă / Pe balaur tăia-n două, / Apoi trupul înghițit, / Plin de rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin invocarea șarpelui arhetipal, în descântece, care primenește timpul și spațiul, reînnoind legăturile primordiale: "Șărpe, / șărpe, / cupugnărpe, / te-am apucat / și te-am adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pfui, pfui, pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul unor rituri nocturne, oficiate de Anul Nou sau de Bobotează, este posibilă prin prezența șarpelui ca metaforă a existențialului: "Brâu, brâușorul meu, / Fă-te un șearpe, un balaur, / Cu solzii de aur / Și te du la ursitorul meu, / care de Dumnezeu e lăsat / Și de oameni buni îndemnat.../ Să-i puie perina mă-sei șerpi / Și așternutul ciulini / Să nu se poată odihni, ostovi, / Până la mine n-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
număr de cincisprezece: Cartea lui Tobit, Cartea Iuditei, Cartea lui Baruh, Epistola lui Ieremia, Cântarea celor trei tineri; Cartea a treia a lui Ezdra, Cartea înțelepciunii lui Solomon, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), Istoria Susanei, Istoria omorârii balaurului si a sfărâmării lui Bel, Cartea întâi a Macabeilor, Cartea a doua a Macabeilor, Cartea a treia a Macabeilor, Rugăciunea regelui Manase. Scrierile necanonice și-au ocupat un loc important în tradițiile orale și în ceea ce mai târziu s-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
altul defensiv. Primul, atacantul sau jucătorul ofensiv, este cel ce lansează o anumită operațiune asupra unei resurse informaționale, iar al doilea, apărătorul sau jucătorul defensiv, își propune să se apere de operațiunea declanșată de atacant. De regulă, atacantul este „zmeul”, „balaurul” sau „băiatul cel rău”, dar o astfel de catalogare nu este valabilă în toate cazurile. Jucătorii din ambele tabere pot acționa individual sau în grupuri organizate (structurate) și neorganizate (nestructurate). Ei pot acționa la nivelul unui stat sau nu, putând
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pod"/reprezentarea "podul peste Siret"). Din această posibilitate a implicării semnului lingvistic în raport cu reprezentarea decurge posibilitatea existenței unor nume pentru entitățile ireale produse cu ajutorul imaginației, prin asamblarea fictivă de elemente existente la entitățile lumii reale sau prin hiperbolizarea unor trăsături (balaur, inorog, minotaur etc.). Deși pot fi conceptualizate, asemenea produse ale imaginației, reprezentabile figurativ (prin pictură sau prin sculptură), funcționează totuși în conștiință la nivelul reprezentării, prezentîndu-se spiritului în primul rînd ca imagine. Tot ca imagine se prezintă de altfel și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în acest domeniu. Aceasta de mai sus este de fapt o necesitate stringentă, deoarece toți specialiștii alopați vor căuta să lupte de fapt împotriva medicinei adevărate, împiedicînd pînă în ultimul moment adevărata medicină. De fapt afacerea alopată este ca un balaur ce este mare consumator de resurse și care mai devreme sau mai tîrziu î-și cere tributul în vieți omenești, în resurse anapoda consumate, risipite. Fiind mare consumatare de resurse financiare lipsa acestor resurse va face să dispară risipa, treptat
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
90, o nefericită tradiție a vocalilor "anticomuniști cu voie de la poliție" care au creat confuzie și care au făcut apologia luptei anticomuniste în beneficiul vizibilității proprii, atunci când acest deziderat era ridicol și deja datat. Era o titanică luptă cu un balaur care murise între timp. Descoperind că poți spune nestingherit tot ceea ce îți trece prin cap, foarte mulți scriitori onorabili, care tăcuseră chitic în timpul dictaturii ceaușiste, au devenit viteji și dezinhibați în ziare și la televiziuni, luptându-se inutil, dar artistic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
n-ai scăpat. Că iată ia a venit Și din lume te-a răpit. Îngerul morții acum Mă Însoțește la drum Și mă trece pe la iad Unde păcătoșii ard. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui, mă spăimîntai. Văzui balauri căscînd Și din gură foc vărsînd. Curgea ca un rîu Întins Într-o flacără nestins Și un drac În frunte ședea Cu İuda-n brațe ardea. Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai! În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
că i-a scăpat zilele și se gândea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunetul acestuia acela adoarme... doarme... până ce nu-l mai aude. Tu să iei fluierașul și să tot cânți din el cât vei fi în Împărăția Zânei Zorilor. Nimeni nu te va atinge, căci toată lumea va dormi. Cum au fost acești balauri, aceea n-o mai spun: știe anume toată lumea că balaurii nu-s treabă de glumă și de râs..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Tu să iei fluierașul și să tot cânți din el cât vei fi în Împărăția Zânei Zorilor. Nimeni nu te va atinge, căci toată lumea va dormi. Cum au fost acești balauri, aceea n-o mai spun: știe anume toată lumea că balaurii nu-s treabă de glumă și de râs..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu aveau ce se face de împăratul, ca să nu-i aducă supărare." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "După ce Zâna Zorilor a văzut cum că nu poate afla pe Petru, a chemat la sine pe întreaga țara sa, pe zmei, balauri, năzdrăvani și lei, pe toate zânele, pe toate florile, pe toți supușii i-a chemat la sine. Chiar și Sfântul Soare a trebuit să se coboare de pe cer, să desfrâne caii de la căruță, să-i bage în grajd și să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ci tristă și mustrată cum era, luă ziua bună de la toți supușii săi, le mulțămi pentru iubire și credință și-i trimise în lume, ca să meargă să facă fiecare după capul și priceperea sa. Numai doi lei, doi zmei, doi balauri și tot atâția năzdrăvani opri la sine, ca să fie cine să-i păzească puntea. Trimise toate zânele în grădină și lăsă, ca să nu intre-n curte până ce nu o vor vedea pe ea senină; lăsă ca florile să miroasă d-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]