5,546 matches
-
culturale și economice ale acelor vremii. Și nici nu putea să se întâmple astfel, atât timp cât, la fel ca în neolitic, izolarea naturală nu a fost una absolută. Pentru a pătrunde în Europa Orientală, încă din vechime se putea ocoli cursul balcanic al fluviului, urmând firul țărmului pontic. Din vremuri de demult, grecii au valorificat acest traseu, reușind să deschidă meleagurile noastre. Au dezvoltat contacte fecunde care i-au menținut pe geto daci conectați în permanență la civilizația greacă 21. Elada a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
simplifice ecuația, asigurând Balcanilor protecția necesară în fața invaziilor. Dar menținerea constantă a presiunii migratoare a făcut ca acest sistem de protecție să cedeze, fapt ce a determinat ca ecuația locală și regională să se complice foarte mult. f. Rezistența fortificației balcanice Dens populați și cu o geografie complicată, dominată de sisteme montane complexe, Balcanii au reprezentat o barieră în fața năvălirilor. De fapt nu a fost vorba de ceva particular, ci Balcanii s-au comportat ca un obstacol natural similar celorlalte peninsule
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
suficient de rezistent în fața presiunii constante, exercitată de fluxurile migratoare. Noi triburi se substituiau în permanență altora mai vechi. În timp, s-au creat breșe exploatate de invadatori care au reușit să se impună durabil în peninsulă. g. Prăbușirea cetății balcanice Malul uman care protejase Balcanii, infiltrat de apele torentului migrator, s-a erodat și surpat pe alocuri. Cuțitul avea să fie înfipt pe la spate, chiar în coasta lor, iar înjunghierea se putea dovedi fatală. Slăbiți de incursiunile de la miazănoapte, de unde
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
obținerea independenței, rușii, cu interese majore în Bulgaria, au propus ca frontiera să urmeze linia Constanța Cernavodă. Am refuzat și am insistat pentru mutarea hotarului spre miazăzi, respectiv pe direcția est Silistra, sud Mangalia 37. Ulterior, am profitat de războaiele balcanice și am reușit să avansăm spre linia naturală Ruse Varna, prin încorporarea Cadrilaterului. c. În competiția austro rusă Aspirația dinastiei Mușatinilor pentru stăpânirea Pocuției a avut la bază profunde considerente strategice. Provincia era esențială pentru supraviețuirea politică și economică a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noi fiorul neliniștilor din Transnistria și Donbas 40. e. Moștenirea prezentului Pentru a păzi hotarele României Mari, după Primul Război Mondial, am susținut diverse alianțe regionale. Am aderat la Mica Înțelegere, pentru a preveni revizionismul maghiar, și am inițiat Antanta Balcanică, pentru a combate pretențiile bulgare. Din păcate, împotriva Uniunii Sovietice, nu ne-am putut bizui decât pe alianța defensivă cu Polonia. Pentru a ne proteja de amenințarea rusă, am propus în secret Angliei, cea mai importantă putere maritimă a epocii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii Transilvane 43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea Hațegului spre valea Timișului, iar mai departe, prin Tibiscus și Dierna, spre Singidunum și Drobeta, pentru a conecta Transilvania la spațiul vest balcanic 44. În perioada medievală, regatul maghiar a colonizat Transilvania cu sași care au fondat sau, după caz, refondat o serie de orașe (Orăștie, Sibiu, Brașov, Mediaș, Cluj, Sighișoara, Bistrița, Sebeș etc.). Dintre aceste burguri, se vor remarca în special cele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
est vest a traficului în țara vecină ne-a generat, indirect, dificultăți. Ruta bulgară se opune unei axe preponderent nord vest / sud est în România, astfel încât nu poate fi valorificată oportunitatea conectării la spațiul greco turc. În plus, obstacolul muntos balcanic este dublat de unul dunărean (relativ, recent deschis prin breșa de la Vidin Calafat). Fluviul își reduce rolul de barieră de abia în aval de Ruse Giurgiu, mai precis în sectorul Cernavodă Hârșova, izolând spre apus complet România de Bulgaria. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Caucaz, a triburilor indo europene. Din stâncile acestor munți semeți, a țâșnit, odată cu epoca metalelor, cel de-al treilea fluviu care a curs cu putere urmând calea stepelor nord pontice. Torente helenice și traco ilire s-au dirijat spre regiunea balcanică (Hg R1b și R1a). În paralel, apele ginților italo celtice și central europene (Hg R1b) s-au decantat în arcul carpatic, de unde, limpezindu-se, au curs mai departe spre apus. Zona caucaziano iraniană a continuat să reprezinte, atât în Antichitate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Desigur, este o aserțiune a cărei valabilitate nu se aplică pe linie maternă unde zestrea genetică provine într-o proporție uriașă din paleolitic și neolitic. Se referă în exclusivitate la evoluția noastră pe linie paternă. Astfel, nu suntem nici excesiv de balcanici, păstrând ceva mai mult din Caucaz și Orientul Apropiat, dar și câte puțin din moștenirea central europeană (germanică) și est europeană (slavă). c. Sub impactul modelării Edificiul genetic al unui popor se bazează, de obicei, pe o fundație autohtonă, peste
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
până în bazinul Niprului. Și în prezent, în acest spațiu, grosul populației a păstrat fondul genetic paleolitic, Hg I2 continuând să fie majoritar sau dominant în pofida tuturor vicisitudinilor pe care le-a îndurat. Îl găsim repliat masiv în lanțul muntos carpato balcanic, unde s-a readaptat condițiilor naturale. Așa a reușit să supraviețuiască acest genotip în vremurile de restriște. Invadatorii s-au mulțumit să-l fugărească, fără a-l urmări prin depresiunile împresurate de codrii întunecoși unde s-a ascuns. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
iar, mult mai târziu, fiii lui s-au încumetat să cucerească zările. Unul s-a îndreptat spre Africa subsahariană, iar ceilalți doi spre nord estul continentului. S-au dirijat fie spre Maghreb, fie până în Anatolia, de unde au pătruns în peninsulele balcanică și italică (Hg E3). Ajuns la rândul lui tată (Hg F) a avut mai mulți feciori de ispravă. Unul (Hg H) a rămas pe loc în India și s-a extins în împrejurimi. Altul (Hg IJ) a plecat în pribegie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tiurcic. Ultimul s-a stabilit în stepele ponto caspice, iar descendenții lui s-au aflat întotdeauna în contact cu familia primului (indo iranian), având un schimb demic intens. La acest proces interactiv nu a participat un frate, o ramură balto balcanică (R1a1). Acesta a migrat de timpuriu spre zona forestieră, inclusiv la noi, unde a intrat în contact cu restul civilizației Cucuteni Tripolie, peste care năvălise mai demult verii săi îndepărtați (Hg R1b1). Linia ponto caspică s-a extins în regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
L T și G2), a făcut ca din segmentul ponto caspic să derive, mult mai târziu, încă două linii (una slavă și una scandinavă). Deși linia slavă se înrudește și s-a aflat într-o conexiune permanentă cu ramura balto balcanică, între ele există diferențe evidente. Figura nr. 7: Ramificații războinice (linii Hg R1b) Prin urmare, cea de a treia fuziune s-a produs prin migrarea grupurilor indo europene cantonate în zona de silvostepă, care s-au suprapus peste ansamblul balcano
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
urmare, cea de a treia fuziune s-a produs prin migrarea grupurilor indo europene cantonate în zona de silvostepă, care s-au suprapus peste ansamblul balcano anatolian rezultat din contopirile anterioare (Hg I2, J2, G2, E3 și R1b1). Advecția balto balcanică (R1a1) a complexificat structura genetică din care făceam parte, mai ales ramura sa de miazănoapte. Impactul slav asupra ansamblului genetic din istmul ponto baltic a fost major în partea sa nordică, dar nesemnificativ în rest, adică la noi (în regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a complexificat structura genetică din care făceam parte, mai ales ramura sa de miazănoapte. Impactul slav asupra ansamblului genetic din istmul ponto baltic a fost major în partea sa nordică, dar nesemnificativ în rest, adică la noi (în regiunea carpato balcanică)105. e. Modelarea definitivă a identității Putem spune că, în ceasul istoriei care a bătut exact atunci când s-a îngemănat neoliticul cu Antichitatea, am ajuns la sfârșitul procesului de fuziune. Din melanjul genetic perpetuu produs vreme îndelungată, s-au desprins
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
întâmplă ca, uneori, temele și motivele doinei să facă parte și din folclorul altor popoare îndepărtate, aflate peste munți și țări (cum ar fi cântecul tradițional georgian sau nord iranian). Însă, întotdeauna, acțiunea s-a derulat pe fondul unei coregrafii balcanice de tip străvechi și s-a petrecut pe meleaguri cunoscute și dragi nouă. Apartenența la o arie civilizațională comună, din timpul societăților agricole, a făcut posibilă această interferență. De atunci nimic din influențele culturale ulterioare, aduse de năvălitorii care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au instalat nu doar ca urmare a afirmării puterii politico militare, ci și pe fondul unor revoluții culturale și morale. De pildă, latina s-a impus la noi și în contextul expansiunii creștinismului purtat din zona Orientului Apropiat spre Peninsula Balcanică. Apartenența noastră la creștinism durează de mai mult timp, adică din Antichitate, și nu am fost botezați de bulgari în Evul Mediu, așa cum pretind unii. Nu întâmplător, vocabularul nostru religios este compus din cuvinte latine a căror formă este atestată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și spre originea diversă a grupului traco ilir. Deși, genetic, era majoritar indo european primitiv, putea presupune existența unei ponderi mai consistente a lexicului pre indo european 115. Se conturează tot mai credibil ideea că o mare parte din populațiile balcanice vorbeau, încă din neolitic, idiomuri indo europene vechi, în combinație cu grupuri reziduale care păstrau substratul paleolitic mediteranean (de pildă, basc, care a supraviețuit până azi) sau asianic caucazian (de exemplu, hitit, care s-a manifestat până în Antichitate). Ne raportăm
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
română, bulgară, greacă, albaneză (turca jucând rolul de suprastrat). Compatibilitățile lingvistice s-au fundamentat pe realitatea faptului că populațiile care au migrat în peninsulă s-au înrudit îndeaproape. Pe baza acestor similarități s-a vorbit chiar de o unitate lingvistică balcanică. În pofida acestor similitudini, totuși, Balcanii se caracterizează printr-o diversitate lingvistică, din cauza absenței unui caracter liniar al etnogenezei. Fenomenul extrem de sinuos al etnogenezei a generat, inevitabil, complicații în procesul de glotogeneză. Astfel, grecii antici (preponderent Hg R1b) au păstrat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
elemente Hg R1a, specifice culturii Yamna, fapt ce a condus la o satemizare a limbii. Impactul Hg R1a a determinat, indiscutabil, o modelare însemnată a structurii noastre etno lingvistice din Antichitate 116. Din pricina fluxului Hg R1a, triburile din grupul balto balcanic, care vorbeau limbi centum, au fost separate și supuse unui proces de satemizare (redus, în cazul limbilor balcanice, masiv, pentru cele baltice). Ulterior acestui moment, diversificarea limbilor s-a accentuat treptat odată cu creșterea invaziilor migratoare și a imperiilor care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a determinat, indiscutabil, o modelare însemnată a structurii noastre etno lingvistice din Antichitate 116. Din pricina fluxului Hg R1a, triburile din grupul balto balcanic, care vorbeau limbi centum, au fost separate și supuse unui proces de satemizare (redus, în cazul limbilor balcanice, masiv, pentru cele baltice). Ulterior acestui moment, diversificarea limbilor s-a accentuat treptat odată cu creșterea invaziilor migratoare și a imperiilor care s-au extins în Balcani. Fiecare și-a pus amprenta, într-o mai mică sau mare măsură. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
42 A fost folosită ca rută a transhumanței. 43 Este o caracteristică întâlnită și în lungul Dunării: Sucidava, Singidunum, Drobeta. 44 Nu întâmplător, dintr-o perspectivă etnografică, sud vestul Transilvaniei și Banatul au păstrat afinități cu spațiul central și vest balcanic (inclusiv dinaric). 45 Multă vreme Dejul a concurat regional Clujul, valorificându-și poziția de la confluența Someșelor. 46 Până la trasarea căii ferate, valea superioară a Prahovei era aproape nelocuită cu excepția mănăstirii Sinaia. 47 Mai ales că, la momentul respectiv, calea ferată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
genetic, aproximativ 5%, este reprezentat de Hg N, Q și mai ales H. 85 În general, cercetările estimează că acest complex reprezintă între 50% și 65%, în acest ultim caz, evidențiindu-se că aproximativ 40% provine din complexul HV (paleolitic balcanic), iar circa 25% provine din complexul U (paleolitic mediteranean). 86 De regulă, se apreciază că acest complex este dominat de Hg mt J, care reprezintă circa 25 %. 87 Se remarcă prin vechime Hg mt H și U, apărute în Orientul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
continentului R1b a ajuns net predominant, în timp ce R1a nu depășește nicăieri (la nivel național), 60%. 146 Să nu uităm că, pe vremea lui Burebista, regatul dac reușise să se impună în vest până pe cursul Dunării Mijlocii, în sud, până la Munții Balcanici, în est, până la Bug, și în nord, până la Carpații Păduroși. 147 Afirmarea lor târzie nu a permis o consolidare a structurilor politice respective pentru a rezista expansiunii otomane. Aportul genetic specific slav s-a diminuat în timp, inclusiv în războiaele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
putut să-mi părăsesc țara, deși am avut prilejul, dar acum îmi pare rău că nu am făcut-o. Știu că și exilul are drama lui, dar e totuși o diferență de civilizație. Nu vrem să fim civilizați. Rămînem mitici, balcanici și entropici. Tot felul de borfași s-au trezit bogați peste noap-te, securiștii s-au retras foarte ordonat în afaceri, în actualele servicii secrete sau în presă, de unde manipulează niște păpușari cu studii de complezență numiți politicieni. Partidele politice au
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]