3,051 matches
-
de făurire a României Mari în calitatea sa de membru în Sfatul Țării. A participat la primul Război Mondial, având grad de ofițer. La 27 martie 1918 votează pentru Unirea Basarabiei cu țara, iar în 1919 este membru al delegației basarabene care a pledat la Conferința de la Paris pentru românitatea Basarabiei. Ca geograf și cercetător s-a orientat spre teme de specialitate, dar apropiate și de crezul său politic. Câteva titluri sunt semnificative: Gurile Dunării și Basarabia (1932), Hotarul lui Halil
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Filiala Chișinău (1932-1940). Paralel cu activtatea didactică, Teodosie Al. Știrbu a fost preocupat de multiple aspecte ale vieții economice din România și, mai ales, cele din Basarabia. Studiile sale s- au referit, în special, la situația satelor și a țăranilor basarabeni, la mijloacele de stăvilire a tendinței de migrare a sătenilor spre orașe, la găsirea căilor de dezvoltare a satelor, de valorificare superioară a produselor agricole mai ales pe plan local, prin dezvoltarea unor întreprinderi mici de prelucrare pe loc și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1974: Nedispunând de continuarea operei hasdeiene, putem considera că studiul său "Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative" compensează într-o oarecare măsură partea a treia a tratatului, privind "Linguistica în specie"" (Berejan, 1974, p. XXIII). Avantajul ediției basarabene este acela de a fi inclus, după Principiile de lingvistică, și studiul de care mă voi ocupa aici. Pe acesta, Berejan îl comentează succint (îl rezumă, mai degrabă), pe spațiul unei pagini, conchizând: "Aceste compartimente [= "ramificațiunile" sau "doctrinele", n.m. C.M.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
personal didactic, liceul a adăpostit în anii '20 un seminar teologic și timp de doi ani, Școala secundară de fete113. Liceul s-a remarcat prin activitatea culturală concretizată și prin editarea revistei literare Căminul nostru ce facilita legătura dintre elevii basarabeni și cei din Vechiul Regat. În 1923 apare și revista Tudor Pamfile axată pe publicații inedite de folclor. O bogată activitate literară se desfășoară sub auspiciile aceste reviste editate de directorul liceului, pr. Dumitru Furtună, unul dintre intelectualii de vază
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. 42. Berthold Klinghofer (1893-?), profesor la liceul din Gura Humorului, expune în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Revista Fundațiilor Regale, V, 7, 1938. Dima, Alexandru, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938. Gabrea, Iosif, Mișcarea pedagogică din România în anii 1930-1940, Editura Cartea Românească, București, 1940. Ghibu, Onisifor, "Constatări asupra școalei basarabene, făcute la examenele de bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, 1-2, 1937. Hermann, A., "Învățământul nostru secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Iorga, Nicolae, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Editura Datina Românească
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
București, 1928, p. 27. 20 "O pretenție imposibilă a minorităților", în Glasul Bucovinei, VIII, nr. 1994, 1925, p. 1. 21 Alexe Mănciulescu, Paradoxa Săcuiască, Institutul de Arte Grafice Viața Românească, Iași, 1927, p. 11. 22 Onisifor Ghibu, " Constatări asupra școalei basarabene, făcute la examenele de bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, nr. 1-2, 1937, p. 12. 23 C. Angelescu, "La deschiderea noului an școlar", în Revista generală a învățământului, XXIV, nr. 7-8, 1936, p. 252. 24 Iosif Popovici, Problema școalelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
28 iunie 1940, comuniștii au importat aici nu numai un nou regim politic, ci și o nouă limbă literară și un nou alfabet, chirilic. Noțiunile de „limbă română” și „popor român” au fost interzise atunci când se făcea referire la realitățile basarabene. Populația băștinașă a fost decretată „popor moldovenesc”, substanțial diferit de poporul român, în viziunea creatorilor acestei teorii, și s-a trecut la fundamentarea, teoretică și practică, a existenței unei limbi moldovenești independente de limba română și a unei „națiuni moldovenești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ținuturile rurale. Până în 1905, orice folosire publică a limbii române a fost înlocuită cu limba rusă, inclusiv în documentele bisericești. Perioada 1905-1917 a fost una a creșterii conflictelor lingvistice, apărute odată ce redeșteptarea conștiinței naționale românești. În 1905 și 1906 zemstvele basarabene au cerut reintroducerea limbii române ca „limbă obligatorie de studiu” și „libertatea de studiere în limba maternă (română)”. În același timp, au început să apară primele ziare în limba română, folosită și în biserică din 1913. Limba moldovenească a fost
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
incursiune preliminară în lumea tezelor moldoveniste, voi purcede, în paginile ce urmează, la o trecere în vistă, fără pretenții de exhaustivitate, a modului în care a evoluat, că de la 1812, în plan politic și cultural, afirmarea oldovenismului în spațiul basarabean, care au fost promotorii săi, etodele de promovare, în ce măsură au avut acestea aderență în ndurile intelectualilor și a maselor largi. Ele trebuie puse în gătură cu interesele politice ale puterii de la est, a Rusiei țariste și oi a Uniunii Sovietice
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul al XIX-lea, populația rurală a provinciei, așadar marea majoritate a locuitorilor provinciei, au rămas în afara modernității, din cauza analfabetismului și stării lamentabile a infrastructurii. Românii basarabeni au căpătat o rezistență la orice ideologie modernă, inclusiv națională, și nu au dezvoltat o conștiință a românității, deși limba vorbită era cea română. Pe de altă parte, nu s-a reușit nici a fi incluși în spațiul identitar rus
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în Guvern 27% iar în KGB 16,7%, iar în ministere procentul varia între 5 și 32. De asemenea, românii erau tratați cu suspiciune și în ce privește cercetarea lingvistică și istorică. În primul deceniu de stăpânire sovietică nici un român basarabean nu a fost angajat în sectorul de istorie al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură. În buletinele de identitate românii din orașe au fost considerați „moldoveni” (cei de la sate nu au dispus de buletine de identitate până în 1978) și s-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de lucrări în care problema națională este abordată într-un asemenea mod, cu care noi nu putem fi de acord”. Ca urmare a politicii „agresive” șovine a României, statul totalitar sovietic a acționat metodic, cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a acționat metodic, cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale ale moldovenismului. De teama potențialelor pretenții ale statului român asupra Basarabiei și a impactului acestora asupra naționaliștilor locali, comuniștii de la Chișinău au luat o poziție fermă în privința limbii. S-a hotărât
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale ale moldovenismului. De teama potențialelor pretenții ale statului român asupra Basarabiei și a impactului acestora asupra naționaliștilor locali, comuniștii de la Chișinău au luat o poziție fermă în privința limbii. S-a hotărât ca, din acel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe hărți, toate mai vechi cu cel puțin trei secole decât apariția statului România. Și din nou autorul basarabean, într-o rătăcire logică aberantă, inversează raporturile cauză - efect și consideră că apariția statului cu numele România (nume apărut din nimic !!!) a determinat desemnarea locuitorilor acestuia cu apelativul de „români”, și nu etnia locuitorilor noului stat a dat numele statului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o românizare a moldovenilor, cum afirmă răspicat și plin de revoltă în alte articole, ci o moldovenizare (sub alt nume) a valahilor. Astfel încât, astăzi, pe tot teritoriul României, se vorbește o variantă foarte puțin modificată (chiar identică, susține istoricul basarabean) a limbii moldovenești. Așadar se susține, nici mai mult nici mai puțin decât UNITATEA lingvistică a locuitorilor dintre Tisa și Nistru, locuitori care vorbesc limba moldovenească, cu numele schimbat de „limba română”. Aberații care nu mai au legătură cu cercetarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei). De asemenea, nu există graiul transilvănean, dobrogean sau basarabean, deci teoria conform căreia câte o limbă separată s-a dezvoltat pe cuprinsul celor trei provincii românești din Evul Mediu este cu desăvârșire eronată. De asemenea, specialiștii au observat că astăzi folosim limbi standard, unificate prin voința națională, însă, la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să reproducem un fragment mai lung, reprezentativ pentru retorica „istoricilor” „moldoveni”, ce se referă la un moment amplu dezbătut de ei - Unirea din 1859 (la care se adaugă și palida acțiune separatistă din 1866, atât de preamărită în presa procomunistă basarabeană): „însă forțele unioniste din Moldova, în cârdășie cu românii, prin vicleșug și diferite manevre șmecherești, au înșelat țările garante, ignorând totalmente hotărârea Conferinței de la Paris și călcând în picioare voința maselor populare. Aceste forțe au aplicat o variantă monstruoasă a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cel al minoritarilor a crescut de aproape ... 30 de ori, așadar un ritm de creștere de cinci ori mai mare pentru minorități, inclusiv pentru ruși și ucraineni. Și alte efecte benefice a avut stăpânirea rusească asupra Basarabiei: „realizarea (? n.n.) mărfurilor basarabene în Rusia Centrală îi asigurau regiunii venituri nemaivăzute”; „moldovenii au împrumutat de la ruși idealurile politice și valorile lor și le-au tradus la viață (se referă oare la ideologia bolșevică? n.n.). Includerea Basarabiei în componența Rusiei a însemnat înfăptuirea programului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Ghibu îi atribuie următoarele cuvinte, scoase cu totul din context: „Tot mai mult avem de a face cu un popor moldovenesc”. Mai mult, români convinși ca Onisifor Ghibu, Ștefan Ciobanu (care și-au afirmat de numeroase ori atașamentul pentru românii basarabeni și pentru unire) sunt revendicați pentru cauza moldovenismului, pentru că au folosit accidental, doar cu conotații geografice, formulări ca popor moldovenesc sau limba moldovenească. La fel sunt priviți și Eminescu, Pantelimon Halippa sau Simeon Murafa. Moldovan săvârșește chiar falsuri grosolane, atunci când
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Basarabia face parte, de opt ani încoace, din statul român”. La rândul lui, Alexei Mateevici, revendicat de moldoveniști, se adresa în felul următor într-o scrisoare: „însă poporul deja se deșteaptă, soarele renașterii a început să arunce și asupra românimii basarabene razele sale strălucitoare și înviorătoare”. Și tot el spunea, în 25 mai 1917: „Unii se socotesc moldoveni, alții, cei mai puțini, români. Da, suntem moldoveni, fiii vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în spiritul specificului local tipic pentru fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o Evul Mediu. La vremea sa, Istoria Moldovei a fost combătută de Costică Asăvoaie și Vitalie Josanu, după ce, cu câtăva vreme în urmă, istoricul basarabean Ion Eremia descoperea „caracterul de foileton pseudoștiințific” al lucrării și stilul „huliganico-agresiv” al acesteia. Însă, cum se întâmplă întotdeauna, au existat și elogiatori care au apreciat apariția lucrării, nu ca valoare științifică, ci ca manifest politic, așa cum o spune explicit
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a institutului este o lovitură dată limbii și literaturii române. Acțiunile vădit antiromânești declanșate odată cu anul jubiliar 2009 în Republica Moldova, inaugurate de către președintele, la acea vreme, Vladimir Voronin, a trezit reacția firească a istoricilor de bună credință. Mai mulți istorici basarabeni au susținut că sărbătorirea a 650 de ani de la constituirea statului moldovenesc este o simplă speculație politică. Ca un răspuns la discursul respectiv, istoricul Ion Varta susținea că anul 1359, ca an al constituirii statului moldovenesc, este unul contestat încă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Filip Vighel: „Eu am avut ocazia să studiez sufletul moldovenilor. Acești rumâni sau români, după cum își zic ei, se trag din coloniștii romani și slavo-dacii învinși de Traian. În limba pe care o vorbesc, predomină limba latină”. Iar despre boierii basarabeni afirmă cu dispreț că „nimeni dintre ei nu știe rusește și n-a avut curiozitatea să vadă Moscova sau Petersburgul”, iar Alexandru Sturza, „nu-și ascunde deloc dorința sa de a vedea Moldovlahia ca o împărăție deosebită, împreună cu Basarabia, Bucovina
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]