KorAP: Find »[drukola/base=birocrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...115 >

2,857 matches

Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461

dacă recunoaștem că acestea constituie un sistem politic în care sunt inițiate, se dezvoltă și sunt implementate politici. Obiectele principale de analiză ale studiului comparativ al guvernării sunt instituțiile, organizațiile sau structurile sistemului politic precum grupurile, partidele, forurile legislative, cabinetele, birocrațiile și tribunalele. Instituțiile sunt modelate prin valorile sau normele care prevalează în societate. Sistemele politice se schimbă în timp, ca rezultat al modificărilor fie ale normelor, fie ale acordurilor instituționale, fie ale comportamentului. Problema dezvoltării politice este așadar un aspect

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
configurarea instituțiilor și grupurilor se bazează în mare parte (dar nu întregime) pe prevederi constituționale proiectate în mod deliberat pentru a implementa normele sistemului politic. Acesta este în special cazul parlamentelor sau congreselor, însă și curțile de justiție, executivul și birocrația sunt modelate într-o anumită măsură de constituție. Totuși, încă din secolul al XIX-lea, când au fost elaborate primele constituții, sistemele liberale și liberal-democratice au inclus multe instituții care nu erau nici măcar menționate în constituții. Dintre acestea, cele mai

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
a regimurilor liberal-democratice poate fi astfel descrisă ca fiind bazată pe un număr de arene bine definite (parlamente și executive, dar și parlamente și executive locale și regionale) în care există două niveluri principale de agenți, partidele și grupurile, în timp ce birocrația este influentă pe alt palier. Pozițiile acestor două tipuri de agenți sunt diferite. Partidele joacă rolul principal și ocupă poziția centrală a scenei politice; în mod tipic, ele execută mișcările principale sau au replicile principale. Grupurile sunt în mod normal

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
deoarece singurele elemente care contează sunt grupările tradiționale și ierarhiile existente între aceste grupări și în cadrul lor. Astfel, nu există nicio arenă politică în sine, nici măcar una precar definită. În particular, nu există partide politice și adesea nici măcar un parlament. Birocrația însăși este extrem de limitată, cel puțin în țările cele mai tradiționale. Ceea ce caracterizează aceste regimuri este loialitatea individuală sau de grup care pornește la nivel de mici unități (de exemplu în sate sau în clanuri) și se deplasează la nivel

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
etnice, pe de o parte pentru că fiecare societate se supune unor influențe exterioare care subminează grupările tradiționale, și pe de altă parte din cauza mobilității geografice și sociale a populației. Astfel, sistemele politice tradiționale inegalitare încep să se schimbe: instituții precum birocrația și forțele armate devin mai puternice, iar grupuri noi cu scopuri specifice precum patronatele și chiar sindicatele ajung să aibă un rol. Cât timp aceste evoluții se petrec la scară mică, sistemul politic încă poate fi descris ca tradițional; însă

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
de a încuraja schimbarea în societate. Dar aceste partide au de înfruntat dificultăți impuse de opoziția dintre tendințele conservatoare ale grupărilor tradiționale și presiunea pentru "modernizare" pe care vor să o promoveze unele grupuri mai noi și în multe cazuri birocrația și chiar armata. Prin urmare partidele sunt frecvent împărțite între acelea care reprezintă în primul rând grupările tradiționale și acelea care pretind cel puțin să sprijine și să mobilizeze cererile grupurilor mai noi (deși multe partide din aceste țări se

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
populiste nu pot ține de obicei în șah grupările tradiționale. În Africa, în unele părți din Orientul Mijlociu și într-o măsură mai mică în restul lumii, partidele unice populiste au încercat să mențină un echilibru între interesele grupurilor "modernizatoare" (inclusiv birocrația) și interesele forțelor tribale sau etnice. Acolo unde s-au instalat, sistemele cu mai mult de un partid nu par să fi schimbat în mod considerabil imaginea, însă conflictele etnice s-au amplificat într-o oarecare măsură. Aceste dificultăți explică

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
trecut. Acest obiectiv este evident mai ușor de atins când sistemul politic autoritar inegalitar înlocuiește un sistem tradițional, și în special atunci când monarhul este determinantul acestei mișcări. Totuși, chiar și atunci sunt dificultăți, deoarece apar și instituții mai moderne, inclusiv birocrația. De aceea baza sistemelor politice autoritare inegalitare constă în esență în forțele armate, deoarece acestea nu numai că asigură puterea fizică de control și subminare a opoziției, dar pot ajuta și la consolidarea principiilor ierarhice pe care regimul dorește să

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
grupurilor în sistemele populiste este hibridă și duce la conflicte interne grave, configurația instituțiilor în sistemele politice autoritare inegalitare este întrucâtva artificială. Grupările tradiționale constituie sprijinul regimului, dar sunt de obicei prea slabe. Armata încearcă să umple acest gol, în timp ce birocrația are un rol foarte important în procesul de luare a deciziilor la nivel public. Ca rezultat, configurația instituțiilor tinde să se desprindă de caracteristicile societății. Constrângerea trebuie să fie puternică, cu excepția situației când liderul poate păstra regimul prim propria "carismă

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
eficiența birocratică este dificil de descris cu exactitate și mai ales de cuantificat, se pot indica exemple specifice care să sugereze că "progresul" în societate depinde de "progresul" în sfera administrativă. Totuși, este greu de înțeles de ce structura statului și birocrația ar trebui selectate ca fiind singurele elemente de care trebuie să depindă dezvoltarea politică. Luarea deci-ziilor politice rezultă din activitățile care au loc în cadrul tuturor structurilor politice, incluzând grupurile, partidele, parlamentele, executivele și birocrațiile; ineficiența în oricare din ele ar

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
de înțeles de ce structura statului și birocrația ar trebui selectate ca fiind singurele elemente de care trebuie să depindă dezvoltarea politică. Luarea deci-ziilor politice rezultă din activitățile care au loc în cadrul tuturor structurilor politice, incluzând grupurile, partidele, parlamentele, executivele și birocrațiile; ineficiența în oricare din ele ar trebui așadar să ducă la lipsa dezvoltării. Astfel, dezvoltarea politică pare în general să privească modul în care sunt luate deciziile din momentul în care sunt concepute până în momentul când sunt pe deplin implementate

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
rol major în stabilirea societății bune, atunci trebuie explorat dacă nu cumva există un teren comun dedesubtul normelor și valorilor care par să fie subiective. În același timp trebuie să explorăm și rolul pe care toate structurile (și nu doar birocrațiile) îl joacă în eficientizarea și implementarea procesului de luare a deciziilor. Am văzut în ultimele două capitole că viața politică se preocupă atât de structuri cât și de norme; nu ar trebui să ne surprindă faptul că evaluarea dezvoltării politice

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
exemplu, grupurile extrem de dezvoltate pot produce o situație în care cererile să fie atât de numeroase încât sistemul să nu poată răspunde (situație numită de obicei supraîncărcare politică) (Rose și Peters, 1977). Însă aceasta ar însemna că parlamentul, executivul sau birocrația nu sunt cu adevărat adaptate la caracteristicile altor structuri ale grupurilor în special. Dincolo de instituționalizarea fiecărei structuri, trebuie să luăm în considerare interconexiunile dintre structuri. Și nu este clar în ce mod pot fi evaluate aceste interconexiuni. Ca o primă

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
capitol ne vom concentra mai curând asupra principalelor moduri în care grupurile afectează sistemele politice, decât asupra unei descrieri propriu-zise a acestora. Totuși, în capitolele următoare vom examina grupurile care sunt cu adevărat instituții politice, precum partidele, forurile legislative și birocrațiile, examinând apoi modurile specifice în care aceste instituții se leagă de alte grupuri. În știința politică și între politicieni au existat controverse însemnate privind ce ar trebui să constituie rolul "adecvat" al grupurilor în viața politică; aceste controverse chiar au

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
imigranți sau schimbărilor în structura socială, de exemplu, ca rezultat al industrializării, care duce la sosirea unui mare număr de muncitori în orașe. Relațiile comunitare se pot dezvolta și pe baza instituționalizării unei entități politice sau administrative precum armata sau birocrația. În astfel de organizații ne putem aștepta la apariția treptată a unui spirit de corp. Ca rezultat, în cadrul instituției se vor dezvolta sentimente de apartenență, instituția devenind o caracteristică a grupului comunitar. Astfel de entități pot fi numite instituționale, în

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
orice alt grup mare, statul ajunge să fie privit adesea ca o întruchipare a tiparelor relaționale; el atrage așadar sentimente de loialitate, care se traduc în conceptul de naționalism. Unele entități din cadrul statului, în special grupurile instituționale precum armata și birocrația, dar și partide și alte grupări comunitare pot exploata aceste sentimente sau această supunere în interesul lor, beneficiind în schimb de supunere, deoarece par să reprezinte statul. Astfel, transferul legitimității se poate extinde în jos, spre organizații mai specializate care

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
în cadrul mișcărilor sociale, precum grupurile feministe, ecologiste și regionaliste. Aceste entități sunt, cel puțin parțial, comunitare, iar liderii lor pot avea ca rezultat o sferă largă de acțiune. Instituțiile și grupurile comunitare și asociative În al doilea rând, instituții precum birocrațiile, armatele și multe dintre biserici ocupă poziții intermediare între grupurile pur comunitare și cele pur asociative. Ele articulează, dar și selectează cereri. Sistemele în care predomină aceste grupuri pot fi privite ca fiind de tranziție, prin intermediul instituțiilor putând fi exprimate

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
decât prin intermediul grupurilor comunitare tradiționale, unele cereri relativ "moderne" de exemplu, din partea grupurilor mai puțin privilegiate. Această tendință a caracterizat multe țări în curs de dezvoltare în anii '60; în absența unui număr mare de grupuri de interese, armata și birocrația au constituit canale prin care au fost exprimate anumite cereri. Articularea este încă limitată, dar nu atât de limitată ca acolo unde predomină grupurile comunitare. Persistența entităților comunitare În al treilea rând, în toate societățile, grupurile comunitare continuă să joace

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
comunicării Până acum am examinat comunicarea privată și cea publică prin prisma proceselor, deși am amintit și de structurile prin care au loc aceste procese. În cazul comunicării private, structurile fundamentale sunt tocmai structurile sistemului politic, mai exact grupurile, partidele, birocrațiile, guvernările. Comunicarea privată se intersectează rareori cu aceste structuri. În cazul comunicării publice, mass-media a adăugat o nouă gamă de structuri, dar și acestea acționează sub formă de constrângeri asupra politicienilor. Mass-media nou creată poate dezvolta tendințe independente pe care

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
în cele autoritare sau totalitare. Întâi accidental, apoi în mod conștient, sistemul cu un singur partid a ajuns să fie folosit ca mijloc de impunere a regimurilor, dovedindu-se în aceasta mai eficient decât alte structuri precum forțele armate sau birocrația. S-a sugerat că partidele din sistemele cu un singur partid sunt diferite de partidele care apar în sistemele politice pluraliste (Sartori, 1976: 42-7). În fapt, așa cum vom vedea mai târziu în acest capitol, între ele nu există nicio diferență

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
dacă partidele însele nu formulează politici, ele sunt punctele asupra cărora alte organe, în principal grupurile de interese, exercită presiune pentru a-și vedea adoptate propriile politici. Grupurile ocolesc adesea partidele, punând presiune în mod direct pe autorități și pe birocrații. În general, totuși, partidele pot fi privite ca intermediarii cheie în procesul de elaborare a politicilor. În sfârșit, la nivelul vieții politice de zi cu zi, partidele joacă un rol major în recrutarea "clasei politice". Ele sunt mecanismul principal prin

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
la nivelul vieții politice de zi cu zi, partidele joacă un rol major în recrutarea "clasei politice". Ele sunt mecanismul principal prin care o astfel de recrutare are loc în mod continuu și fără probleme. Deși și alte grupuri precum birocrația sau armata pot avea un rol, partidele reprezintă cel mai bun teren de pregătire unde se învață deprinderile politicii. Într-adevăr, uneori se consideră că această funcție de recrutare este cea mai importantă funcție îndeplinită de partidele politice. Bazele sociale și

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
de legitimitate. Așadar multe partide apar din grupuri preexistente, fie comunitare, fie asociative. Unul din grupurile care sprijină partidele poate fi însăși societatea, națiunea, în același fel cum societatea poate sprijini, așa cum am văzut în capitolul 7, grupurile instituționale precum birocrațiile sau armata. În acest mod, multe partide devin treptat legitime atunci când transferul sprijinului din partea grupurilor "părinte" a fost suficient de durabil pentru a conduce la o situație în care susținătorii partidului nu mai fac referire la acel grup pentru a

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
chiar acest sistem nu a reușit pe deplin. Partidele autoritare inegalitare au mai multe șanse de reușită acolo unde grupurile tradiționale (tribale, etnice) au încă o oarecare putere. Partidele populiste au primit sprijin din partea noilor grupuri instituționale, în special a birocrației, și uneori din partea grupurilor religioase, în special în Orientul Mijlociu, unde religia musulmană este instituționalizată și a fost asociată înainte de independență cu naționalismul. În toate situațiile (deși mai mult în rândul partidelor comuniste și populiste decât al celor autoritare conservatoare), scopul

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
este mai problematică; de exemplu, dacă partidele sunt puternic descentralizate, impactul lor poate fi mai difuz. În linii mai generale, influența partidelor asupra procesului de luare a deciziilor trebuie evaluată împreună cu influența altor entități, cum ar fi grupurile de interese, birocrația și forțele armate; dar o parte a influenței acestora se manifestă tot prin partide și alături de ele. În sfârșit, peste tot există probabil variații în funcție de domeniile de activitate guvernamentală: partidele par a fi mai puțin implicate (sau sunt implicate, dar

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]