2,274 matches
-
și de largi perspective, expresie armonioasă a geniului său liric și narativ”, scria Perpessicius. Criticul Cornel Regman îl considera „cartea cea mai răscolitoare, și artisticește cea care concentrează toate darurile de rapsod ale scriitorului”. În opinia sa, "Baltagul" semnifică o biruință a valorilor țărănești asupra înnoirilor ireversibile produse în satul românesc. Cu toate acestea, cadrul de viață nu rămâne unul arhaic și închis la înnoiri, ci asimilează acele modificări care nu contravin valorilor ancestrale ale comunității. „Prin puterea lui de cuprindere
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
face o caracterizare lui Ștefan cel Mare: „"un om nu prea mare de statură, adânc gânditor, nu măreț, plin de duh, apărător al dreptului său, de față la orice bătaie, înțelegea foarte bine măiestria războiului, mai întotdeauna în triumf de biruință înturnându-se, niciodată prin nenorocire strâmtorat, apururea așteptând o mai bună soartă"”. Numele de Leca apare în lista abonaților revistei încă din anul 1821, Ioan R. Leca și mai târziu Constantin D. Lecca, "pictor de închipuiri". Constantin Lecca a mai publicat
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
muzical-dramatic "L. Beethoven" din Odessa (prima promoție, 1933) și la Institutul de Stat de artă teatrală "A.V.Lunaciarski" din Moscova (la clasa de regie a lui B. Zahava) (1936-1940). A debutat ca actor în rolul lui Baumgarten din piesa "Biruința" de S. Lehtțir - spectacolul de inaugurare a Teatrului moldovenesc de Stat din Tiraspol la data de 6 noiembrie 1933. Până în anul 1936 a interpretat pe scenă și alte roluri: Marchizetov ("Între furtuni" de D.Curdin, 1933), Zaev ("Stasia" de M.
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
fraților românilor să vă fie pre învățătură!"." (Diaconul Coresi) Mânat de aceste idealuri, diaconul Coresi și colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Șerban Coresi, Toma, protopopii Iane și Mihai ș.a.) au realizat cele dintâi cărți de circulație în limba română, făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului, tipărindu-se între anii 1556-1588 a circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
senator în 1931-1932. Colaborează asiduu, cu articole, nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, mai ales pe teme moral-educative, la "Ramuri", "Flacăra", "Adevărul literar și artistic", "Lamura", "Viața literară", "Țara de Jos", "Țara noastră", "Universul literar", "Universul copiilor", "Dimineața copiilor", "Fântâna darurilor", "Biruința", "Tinerimea creștină", "Satul", "Țara Bârsei", "Flori de crin", "Ortodoxia", "Progresul", "România", "Timpul" și alte publicații periodice. A fost redactor la "Neamul Românesc". Conferențiar la Societatea de Radio (15 conferințe în 1930; 20 conferințe în 1931; 6 conferințe în 1932; 22
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
creștin își va continua lupta cu și mai multă dârzenie pentru apărărea adevărului și pentru recunoașterea legală și de către Biserica Ortodoxă Romană a Mișcării Oastei Domnului . Tema majoră a creației dorziene o constituie Golgota, „izvorul nețărmuritei și veșnicei iubiri”, și biruința învierii lui Iisus cel Răstignit. Pentru unii, poetul ar putea să pară o liră monocordă: Iisus, Iisus, Iisus. Dar pe această liră, cântarea poetului ne face să simțim adâncimile inefabile ale credinței. Aceasta, pentru că în Iisus, așa cum ne spune apostolul
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
Matia Corvin, terminată printr-un ""așa măcel, că urla valea de vaiete, armele scăpărau fulgere-n beznă, pâlcuri întregi se abăteau stropșite-n picioarele cailor, și oriîncotro fugeau bieții unguri, tot de Ștefan dădeau"". După cum relatează scriitorul, ""pentru amintirea acelei biruinți, Ștefan a ridicat în Baia Biserica Albă — la ruinele ei, țăranii cu dare de mână, păzitori unei sfinte datine strămoșești, duc în toți anii, în ziua de Sfântu Gheorghe, mâncări, băuturi, în vase nouă, împodobite cu flori, și fac praznice
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
atotputiarnicului milostivului Dumnezău sau zidit, și cu tot lucrul ce era de lipsă sau gătit de la î(n)ceputul lui maiu, al anului 1827, până la sfârșitul lunii iarăș a lui maiu al anului următoriu 1828, supt pre lăudata și putiarnica biruință a pria î(n)ălțatului î(n)tiia Franțisc î(m)păratul Austriei. Supt stăpâniria arhierească a Sfinției sale luminatului și pria Osfințitului D(o)mnului d(o)mn episcop al Făgărașului Ioani Bobe nemeș de Kápólnok Mónostór dintru acest vidic
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Topraisar este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Biruința, Movilița, Potârnichea și Topraisar (reședința). Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre satele componente, denumire care provine din limba tătară, de la Topraysar care a rezultat prin rotunjirea fonetică a lui Top Rayis Hisar înseamnând "Fortul Conducătorului/Conducătoarei
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
de traseul DN 38, care face legătura între Constanța și punctul de trecere al frontierei de la Negru Vodă. Pe teritoriul comunei există următoarele trasee rutiere: - DN 38 face legătura între localitățile Amzacea - Topraisar - Movilița - Techirghiol; - DJ 391 între Mereni - Topraisar - Biruința - Tuzla (drum neamenajat); - DJ 381 și DC 1A ce leagă localitățile Potârnichea - Movilița - Bărăganu. Distanța satelor față de reședința comunei este cuprinsă între 5 km (Biruința) și 7 km (Potârnichea). " "Teritoriul comunei Topraisar se învecinează la nord cu Canalul Dunăre - Marea Neagră
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
DN 38 face legătura între localitățile Amzacea - Topraisar - Movilița - Techirghiol; - DJ 391 între Mereni - Topraisar - Biruința - Tuzla (drum neamenajat); - DJ 381 și DC 1A ce leagă localitățile Potârnichea - Movilița - Bărăganu. Distanța satelor față de reședința comunei este cuprinsă între 5 km (Biruința) și 7 km (Potârnichea). " "Teritoriul comunei Topraisar se învecinează la nord cu Canalul Dunăre - Marea Neagră (comuna Cumpăna) acest lucru fiind un avantaj de necontestat în ceea ce privește dezvoltarea activităților din domeniul transporturilor, depozitare și condiționare, comerț en-gros, etc. Conform recensământului efectuat în
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
trimis de profet“; c. „vultureasca“ expansiune a Imperiului Otoman la Dunăre; d. trecerea armiei lui Baiazid peste Dunăre și înaintarea-i „în mlaștinile de la Rovine“; e. întâlnirea dintre Mircea cel Mare și Baiazid; f. scenă confruntării armiilor la Rovine și biruința Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului otoman; g. odihnă oștirii valahe sub clar de luna, în vreme ce războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
numai în sere, crescute artificial și sunt ocrotite de Cartea Roșie, iar nu departe susurau câteva izvoare cu apa rece și limpede ca lacrima ... au băut oștenii apa, s-au odihnit ... și au pornit iar la luptă cu dușmanul... după biruință Ștefan a juruit acel colțișor de rai celor mai viteji oșteni, care, în curând, s-au aranjat cu traiul aici, dând naștere unui neam de oameni curajoși și bravi care s-au numit BUJORENI... de la frumoasa floare ce creștea pe
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Pe atunci în Bilicenii Vechi erau 2236 locuitori. Apoi războiul, foametea și cele câteva valuri de deportări au redus populația la 1851 de locuitori (date statistice din 10 noiembrie 1949). Patru decenii locuitorii satului Bilicenii Vechi au muncit în kolhozul „Biruința”, gospodărie colectivă cu multe ramuri, se cultivau cereale, sfeclă de zahăr, tutun, floarea soarelui, fructe și struguri. Între anii "50-"90 s-a dezvoltat intens și sectorul zootehnic. În sat au fost construite: școala medie, casa de cultură, ambulatoriul, gradinița-creșă
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
corabii.Ceara cu plăcută mireasma a florilorde tei se socotea una dintre cele mai bune.Pădurile meșunau de animale pentru vînatoare. Iar caii erau recunoscuți și la vecinii că cei mai sprinteni. Pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare în urma unei biruințe ostașii și-au cerut voe să construiască pe aceste locuri o localitate.Au început construcțiile de la porțile ei, care avea să-i apere în vremuri cu primejdie.Dar nu le-a fost dat acelor oameni să se statornicească cu traiul
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
drept al râului Răut, afluent al râului Nistru. Orașul face parte din raionul Sângerei. Orașul este întretăiat de calea ferată Bălți-Slobodca, care unește două mari centre industriale Bălți și Râbnița. La aproximativ 15 km de oraș trece automagistrala Chișinău-Bălți-Edineț. Orașul Biruința este o localitate cu o suprafață foarte redusă, care este constituită doar din terenuri intravilane. Sub formă de parcuri în oraș sunt rezervate 5,25 ha de teren. Resursele funciare constituie 236,8 ha și sunt destinate pentru construcții. Biruința
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
Biruința este o localitate cu o suprafață foarte redusă, care este constituită doar din terenuri intravilane. Sub formă de parcuri în oraș sunt rezervate 5,25 ha de teren. Resursele funciare constituie 236,8 ha și sunt destinate pentru construcții. Biruința a luat ființă în anul 1963, pe lângă fabrica de zahăr din Alexăndreni. Mai târziu, prin hotărârea Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 1 iulie 1965 a fost acordat localității statut de orășel (așezare de tip orășenesc) cu numele Biruința. În
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
construcții. Biruința a luat ființă în anul 1963, pe lângă fabrica de zahăr din Alexăndreni. Mai târziu, prin hotărârea Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 1 iulie 1965 a fost acordat localității statut de orășel (așezare de tip orășenesc) cu numele Biruința. În orășel, a cărui populație în timp de cinci ani depășise 2.400 de locuitori, s-au mai construit o fabrică de prelucrare primară a strugurilor, două complexe zootehnice, o coloană mecanizată de construcții, o fabrică de malț, etc. Datorită
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
este „RemTehService” S.A. care se ocupă cu repararea curentă și capitală a tehnicii agricole și a autovehiculelor. Cele 13 întreprinderi individuale activează în mare parte în domeniul comerțului produselor alimentare, mărfurilor de larg consum și a materialelor de construcție. Orașul Biruința este una din puținele localități din Moldova care nu dispune de teren extravilan. Drept urmare orașul nu are pe teritoriul său gospodării agricole. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 12,3 km. Aprovizionarea cu apă potabilă se efectuează din
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
oraș. Întreprinderile amplasate la marginea orașului sunt gazificate, restul orașului fiind negazificat. Din anul 1999 nu se mai efectuează încălzirea centralizată a fondului locativ. Amplasarea compactă a caselor cu multe etaje face posibilă organizarea sistemului de încălzire centralizată. Populația orașului Biruința este de 4.772 persoane, dintre care 2.740 sunt moldoveni sau 57% din numărul total. Populația ocupată constituie 1.260 persoane. Pe teritoriul orașului funcționează școala medie de cultură generală cu un contingent de 800 elevi, 40 profesori și
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
de pe ostrovul mare de la Cernica. Pentru calitățile sale, mitropolitul Dionisie Lupu l-a cinstit pe 9 aprilie 1820 pe starețul Calinic cu vrednicia de arhimandrit. Poate cea mai importantă ctitorie a sa a fost biserica cu hramul Sfântului Gheorghe-Purtătorul de Biruință, zidită între anii 1831-1832, și refăcută în anul 1838, în urma cutremurului de atunci. În 1846, neobositul stareț a început să construiască biserica Mânăstirii Pasărea, sfințită un an mai târziu. (Aici avea să-și găsească liniștea la bătrânețe mama sfântului, calugarită
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
strat de pictură mai nouă, pictura originală de o mare valoare artistică. Nota distinctivă a bisericii o dă bolta pictată, care amintește de bolta Capelei Sixtine de la Vatican. Actuala biserică a mănăstirii (cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe - purtătorul de biruință) a fost începută în anul 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Chior(1505-1517) și terminată de Ștefăniță Vodă (1517-1527) în anul 1522. A fost destinată a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei și a
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
o scrisoare deschisă din martie 2006, IPS Pimen afirma: "Poporul român și-a salvat țara în care trăiește și astăzi, înainte de toate, prin credință în Dumnezeu. Întru slava Lui s-au zidit biserici, mănăstiri, locuri de rugăciune și mulțumire pentru biruința asupra celui viclean, care a împins seminții nesătule și lacome să ne calce hotarele. Cine nu cunoaște osârdia veșnic pomenitului Ștefan cel Mare și Sfânt, cel care a împodobit pământul Moldovei cu câte o biserică după fiecare înfrângere a dușmanului
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
în 1892 după punere în circulație a liniei Bălți-Slobodka. În perioada postbelică satul făcea partea din Sovietul sătesc (comună) Pohoarna, raionul Florești. În anii sovietici activa o fabrică de asfalt și beton, punct de colectare a cerealelor, brigada de câmp „Biruința” (cu sediul la Pohoarna). De asemenea, mai funționau o școală primară, club cu instalație de cinematograf, punct medical, magazin. La recensământul din 1989 la Rogojeni locuiau 491 oameni, inclusiv: 458 moldoveni, 21 ucraineni, 11 ruși și un găgăuz. </div> În
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
comsolistă a devenit activul societății care se aflau în fruntea conducerii în orice structura administrativă, sat, oraș, raion. Anume în această perioadă se începe perioadă colectivizării pentru Basarabia, formarea colhozurilor și sovhozurilor. În anul 1948 în raionul Rîșcani apare ziarul “Biruința”. Această denumire a fost dată în cinstea victoriei în cel de-al doilea război mondial. Această denumire o aveau majoritatea ziarilor raionale din Moldova în acea vreme. Acest ziar avea un singur scop de a efectua propagandă puterii comuniste în
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]