2,286 matches
-
rolul istoric”. Totodată ecranează partitura protagonistului, redus la o voce prestatoare de aserțiuni, stilistic rizibile, însă întotdeauna rostite cu patos: „Lupta noastră a fost ca o vacă neagră... Întunecată de durere. Dar n-a fost stearpă” (Avram Iancu sau Calvarul biruinței). În alte piese, Adio, majestate! (în centrul scenei: N.D. Cocea și Miron Radu Paraschivescu - luptătorul de stânga vechi și cel nou), Colivia cu năluci (răstălmăcirea unei legende din Valea Târnavelor), intriga e complet subordonată acceselor de propagandă prin care sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
senzația de proză confecționată. SCRIERI: Beton armat, Cernăuți, 1934; Judecata focului, București, 1957; Oameni care tac, București, 1963; Oameni în luptă, București, 1964; Procesul Horia, București, 1967; Tezaurul lui Justinian, București, 1967; 3 comédii, București, 1968; Avram Iancu sau Calvarul biruinței, București, 1970; Niciodată singuri..., București, 1970; Pahare cu fum, pref. Aureliu Goci, București, 1974; Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975; Procese istorice, București, 1976; Cinema Splendid, I-II, București, 1978-1981; Pragul nemuririi. Horia, Cloșca, Crișan, București, 1985; Dezbateri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
în aceeași perioadă în care Lovinescu, scepticul Lovinescu simboliza pentru tot mai mulți intelectuali români refuzul regiei politice și chinurile apropierii de realitate”. Nu va fi socotită o surpriză apariția, în 1999, a unui „jurnal american”, Strategia disperării. Este o biruință a spiritului critic liber care nu trebuie să fie preocupat - într-o formulă a lui Sainte-Beuve - decât de adevăr și de inteligența lui. SCRIERI: Progresii, Cluj, 1972; Retorica literară românească, București, 1976; Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840) (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (d) "Și, deși eram încredințat că, în cele din urmă, biruința va cumpăni spre partea Pisicuței, mă hotărâi totuși să intru la mijloc, în această epopee măreață și crâncenă ce se desfășura ochilor mei, și dezlegând-o deci din pripon, o condusei, ca o altă zeitate antică, sub egida-mi ocrotitoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
CONSTANTIN OLARIU ADEVĂRURIASCUNSE Împreună biruință sau va veni întunericul pentru toți rumunii. Diogio DOUĂ MII DE ANI DE ÎNTUNERIC Adevărurile totdeauna au supărat pe lichele și tîmpiți, iar istoria noastră colcăie de strîmbăturile și sluțeniile lor pentru că vremurile au fost scrise de ghioagele unor nevolnici și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!” La unire („Uniți în dragoste aveți/Voi, orice biruință”) îndeamnă Marșul românesc, compus la reînființarea miliției naționale. Baladele lui V. închipuie, pe tipare folclorice și prin reminiscențe din Bürger ori din Goethe, scenarii puse la cale de forțe oculte: Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se amesteca prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec prin stâlpii nalți ai scării, Și prin țipetul mulțimii sună vaietele mării. În proza lui Eminescu se văd două direcții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din care cauză nu suntem în stare a ținea publicul nostru în curentul întâmplărilor războiului"210. Paginile dedicate războiului sârbo-muntenegrean formează un alt capitol consistent al publicisticii eminesciene din această etapă: "O depeșă din Ragusa", " Până în momentul de față...", "Despre biruința muntenegrenilor...", "De la armia de pe Drina...", "Telegramele cele mai nouă" etc. cuprind informații privind organizarea apărării pe fronturile de luptă și rezistența armatelor sârbe în fața invadatorilor otomani. Eminescu realizează una dintre cele mai sugestive caracterizări ale poporului muntenegrean, având în minte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă a mediocrității și a șiretlicului"339. Independența de gândire a jurnalistului este sensibilă în afirmațiile vizând lipsa unor granițe ferme între conservatorism și liberalism, la nivelul concepțiilor politice. Redactor la principala publicație a partidului conservator, Eminescu nu ezită să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
partea cea mai Întinsă, evocarea istoriei și a păstorilor ei mari, „martiri ai vitejiei”, de la Traian la Minai; vine, din nou, tema autorului (interpretarea simbolurilor): „O ziduri! rămășiță din slava strămoșească! O, turn! de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-oștirea românească, În muta voastră șoaptă cîte-mi vorbiți acu.” Într-o lamentație obosită, cu slabe mijloace figurative. Comparația poeziei cu glasul preacobitor al cucuvăii, vestala acestor ziduri mucede, nu este deloc nouă. Poemul se Încheie, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este aproape În exclusivitate relația dintre slugă și stăpînă (cu varianta tiran). A deveni rob, a căpăta statutul de vasal sentimental este cea dintîi și cea mai nerăbdătoare dorință a Îndrăgostitului: „Stăpîna mea, Încetează A unui rob chinuire... Robește cu biruință A sîmțîrilor ființă... Stăpîna mea, priimește Darul care Îți jărtfește O slugă ce te slăvește... A dedica ființei iubite viața este o dovadă minimă de devotament. Pasiunea Începe astfel cu o probă de vasalitate. Conachi Își pune cu Încîntare viața
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și încheie, de altfel, penultimul roman din ciclul Bizu. În primul capitol din Acord final, Bizu află întâmplător dintr-un ziar despre accident și nu-l încearcă, pe moment, decât senzația absurdului ("un tramvai nu putea măcelări un om în biruința primăverii"). Reproșându-și frigiditatea sufletească (nu simte cine știe ce compasiune pentru biata femeie), se arată neîncrezător față de ipoteza sinuciderii, furnizată de o servitoare. Pentru că, nefiind implicat direct, Bizu nu crede în romanțe și drame sentimentale. Când însă un anume Ciurescu, agentul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4. Idem, Biruința occidentului, in: Aquaforte (București, Editura contemporană, 1941), pp. 240-243. 5. Anton Dumitriu, Orient și Occident (București, 1943); nouă versiune: Culturi eleate și culturi heracleitice (București, Cartea Românească, 1987). 5bis. Al.A. philippide, puncte cardinale europene. Orizont romantic (București, Eminescu, 1973
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să se manifeste la lumină. Scriai, pe vremea aceea, o poezie, o nuvelă, un roman, dar nu era Îndeajuns ca ele să fie evidente mărturii ale vocației tale, să fie „bune”, să fie recunoscute „de calitate”; prima carte, prima chinuită biruință a vieții tale de scriitor devenea și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai modestul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apar numele tinerilor scriitori Remus Luca, Petru Dumitriu, Gheorghe Cristea, Petre Dragoș, George Dan etc. (Ă). Dușmănie de Petru Dumitriu, În toiul secerișului de Sașa Pană și Maia Radovan, S-a spart satul de Gh. Cristea, Răfuiala de Șerban Nedelcu, Biruință În zori de Süto Andras, iată câteva titluri de nuvele confirmând cele spuse. (Ă). Anul 1948 a fost deosebit de fecund În domeniul poeziei. Alături de poeții consacrați ca: A. Toma, Radu Boureanu, Maria Banuș, Aurel Baranga, D. Corbea, Cicerone Theodorescu, Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezia, de pildă, Își Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și ea pe Michelangelo, Bălcescu, Haiducii, Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vânt și soare apoi câțiva funcționari, o bătrână, un student și cântecul meu tânăr și mare. Uite prietene, din acest cartier În fiecare dimineață se-nalță cântecul muncii spre cer așa cum se-nalță din fiecare unghi al patriei mele melodia biruinței oamenilor luminată de razele roșii ale mult așteptatei stele. (Ă)”. (A.E.BACONSKY. - Cântec pentru cartierul meu. În: Viața românească, nr. 1-2, 1949, p.63) * De același autor: „Codrii deși se despică În două se deschid larg câmpiile străbătute de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fapte noi, Pătrunde-n miezul vieții - și În noi! (Ă). „Tovarășe, ascultă! Vom face bogăție cât mai multă!” Spun oțelarii. Cu fiecare șarjă de schimb, Turnăm un nou anotimp. (Ă). Strungari și sudori, Tractoriști, turnători, Aduceți la capăt de an, Biruința primului Plan. Puterile gâlgâie val Spre marele Plan Cincinal! Prin luptă - mai aproape e țelul! Așa se călește oțelul! Partidul e-n frunte. Nu-i piedică să n-o Înfrunte! Ascultă-i tovarășe glasul: SPRE SOCIALISM, GRĂBEȘTE PASUL!” (Nina CASSIAN
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pildă istoria unui tânăr muncitor care, după vorba autorului nuvelei (Constantin Chiriță - n.n.), „cucerește viața” (Matei Ion a cucerit viața). Intenția povestitorului e lăudabilă. Matei Ion Însă străbate o viață absolut identică celei a lui Nicula Petcu, din altă istorisire, Biruința de Alexandru Gârneață. În viața primului se Întâmplă un fapt foarte asemănător cu cel din viața ucenicului Năsturaș, care, la rândul său, „descoperă viața” Într-o nuvelă de N. Jianu. (Ă). Ba În volumașul lui Constantin Chiriță găsim și o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ucenicului Năsturaș, care, la rândul său, „descoperă viața” Într-o nuvelă de N. Jianu. (Ă). Ba În volumașul lui Constantin Chiriță găsim și o altă nuvelă, unde de data aceasta eroului Îi zice chiar Petcu Nicolae ca și eroului din Biruința, face și el o inovație, despre care autorul expune searbăd, reducând tot complexul nuvelei, toată problematica psihologică la câteva mecanice procese sufletești, presărate cu declarații de genul: «Mergea greu, țeava de fier se Îndoia cu greutate. Îi tremura tot corpul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialist. Prozatorii noștri În frunte cu maestrul Mihail Sadoveanu, care de curând a tipărit romanul inspirat din viața țărănimii Înaintea și după al doilea război mondial - Mitrea Cocor - adaugă zilnic noi pagini literaturii noastre, pagini care zugrăvesc frământările, năzuințele și biruințele oamenilor muncii. Numele unui Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar a trecut granițele țării, iar Ion Călugăru, Petru Dumitriu, Marin Preda și alții deschid În proza românească perspective noi tocmai prin faptul că aduc În arena literară oameni noi de azi. Teatrele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care o lasă nuvela. Și cu siguranță se poate spune că Marin Preda a prezentat veridic și cu mijloace realiste, ridicarea unui element muncitoresc (Ă). Ana Roșculeț trebuie considerată ca un important succes al tinerei noastre nuvelistice, ca una din biruințele de seamă ale literaturii noastre”. Februarie, Flacăra 23 : „Povestea Anei Roșculeț este asemănătoare cu cea a nenumărate surori ale ei. Ca atâtea alte fete de țărani săraci, Ana nu a putut urma la școală și a trebuit să intre «la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-a discutat de asemenea la Uniunea Scriitorilor. În trei recenzii consecutive «În paginile a trei reviste diferite», critica noastră a făcut aprecieri greșite și a socotit cartea lui Marin Preda drept o realizare «exemplară pentru ceilalți scriitori», drept «o biruință de seamă a literaturii noastre». Ce i-a făcut pe criticii noștri să comită această greșeală? Cercetându-se cu atenție cele trei recenzii se constată că două erau aspectele pozitive relevate În unanimitate și care au dus la subaprecierea operei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să alunece pe lângă fapte, Într-un fel de generalitate de pe urma căreia se resimte Însăși expresia: șablonardă; abstractă, sau idilic-sentimentală, dulceagă. Terminând de citit romanul lui Ion Călugăru, rămâi cu impresia (produsă În special În partea a doua a romanului) că biruințele repurtate de muncitorii Hunedoarei În punerea pe picioare a unei industrii ce lâncezea, au fost din calea afară de ușoare. Lupta cu greutățile nu este oglindită În toată gravitatea și amploarea sa. (Ă). Efortul epic al scriitorului Ion Călugăru, Început sub
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zugrăvesc chipurile a două țărănci muncitoare, asuprite pe vremuri de moșieri sau de uneltele lor, care ajung acum să conducă treburile cooperativelor din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor. (Ă). Cu fața spre viitor: Tot astfel, cu ajutorul partidului, dobândește biruința Constantin I.Constantin, eroul lui I. Jipa din nuvela Un voinicel dă piept cu viața, care Înțelege În cele din urmă rosturile muncii de tractorist, după ce mai Întâi voise să părăsească școala S.M.T.-ului, ca și studentul Andrei, eroul nuvelei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]