2,555 matches
-
patruzeci de zile și patruzeci de nopți" (7: 11-12). Când apele s-au retras, arca s-a oprit pe muntele Ararat. Noe a ieșit și a adus jertfă. Iahve "a mirosit mireasmă bună" și, împăcat, a promis să nu mai blesteme niciodată pământul "pentru faptele omului" (8: 21). El a încheiat un legământ cu Noe și cu urmașii lui și semnul acestui legământ a fost curcubeul (9: 13). Povestirea biblică prezintă un anumit număr de elemente comune cu diluviul relatat în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ți-1 voi arăta eu. Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvânta, voi mări numele tău, care va deveni izvor de binecuvântare. Binecuvânta-voi pe cei care te vor binecuvânta, iar pe cei care te vor blestema îi voi blestema. Și se vor binecuvânta întru tine toate neamurile pământului" (12: 1-3). În forma sa prezentă, acest text a fost, cu siguranță, redactat cu secole în urma evenimentului pe care îl relatează. Dar concepția religioasă implicită în "alegerea" lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
arăta eu. Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvânta, voi mări numele tău, care va deveni izvor de binecuvântare. Binecuvânta-voi pe cei care te vor binecuvânta, iar pe cei care te vor blestema îi voi blestema. Și se vor binecuvânta întru tine toate neamurile pământului" (12: 1-3). În forma sa prezentă, acest text a fost, cu siguranță, redactat cu secole în urma evenimentului pe care îl relatează. Dar concepția religioasă implicită în "alegerea" lui Avraam prelungește credințe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Prezicătorii nu erau legați de sanctuare precum profeții (nâbâini). Exemplul cel mai ilustru este Valaam (Numerii, 22-24): el îl vede pe Iahve în vis sau în stare de veghe; el trebuie să-i vadă pe israeliți pentru a-i putea blestema. Acest tip de extatic este atestat și în alte societăți nomade (de exemplu, kăhin-ula arabi)36. Mult mai importantă era funcțiunea "profetului" (nâbî); vom reveni asupra acesteia mai departe (§ 116). Pentru moment să adăugăm că profetismul extatic israelit își împlântă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dă voie "acuzatorului" să-1 pună la încercare pe servul său cel mai credincios. Iov își pierde copiii și averea, și, lovit de "bubat negru din tălpile picioarelor până în creștetul capului", își găsește culcuș în locul unde se aruncau gunoaiele. Se plânge, blestemându-și ziua în care s-a născut, dar nu se revoltă împotriva lui Dumnezeu. Trei prieteni se apropie și cuvântându-i îndelung, încearcă să-i arate că prin însuși faptul că suferă deci e pedepsit, vina sa e dovedită. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lor stelele mureau..." (Apele morții). Puterea apelor abisale de a schimba fața lumii se conturează într-un joc al semnificațiilor, eul se proiectează în ipostaza celui ce deține puterea de a modifica, după propria voință, cursul stihiilor ("Mare! te voi blestema,/ Valurile tale vor căuta odihnă pe țărmuri/ Dar țărmurile se vor ascunde;/ Te vei spânzura de vânt/ Și vei râde, vei râde/ De trupul de opal/ Din întinsul tău,/ De clarul mormânt;/ Dar eu voi visa...", Apele morții) pentru a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
iernii.../ Simt frica lui Dumnezeu,/ Dar nu-i el stăpânul meu,/ Căci mă închin pământului, sfântului,/ Pe El îl simt, El mă doare,/ Pe El doar mie îngăduit să-l calc în picioare,/ Să-mi satur scrâșnirea dinților/ Când îmi blestem sângele părinților!...// Mi-au omorât mila,/ Mi-au lăsat, întreagă și mare sila;/ M'au lăsat în soare să-mi fiarbă gărgăunii frunții/ Să-mi tocesc ghioaga răbdării/ Isbind în idolii depărtării,/ Apoi, vor cerși îndurarea Prea-Sfântului.../ (...) Le-oi da
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ați nenorocit o mulțime de scriitori”. („Dintr-un text comun”)4) Firește, se considera printre aceștia. Era convins că nefericirea sa are drept cauză primordială o iubire eșuată, care i-a dat viața peste cap pentru totdeauna: „n-aș fi blestemat în frigul nopților, dacă tu ai fi fost cu mine...” 5) în materie de „iubire”, Bacovia e mai mult însă macedonskian decît eminescian. „Idilele brutale” cîntate de autorul „Nopților” sau Thalassa acestuia au avut asupra imaginației sale erotice o influență
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și plop” (Isaia XLI, 19)1), dar după aceea aproape că dispare. Poeții Văcărești și Conachi sînt impreciși cînd e vorba de arbori: „într-un copaci zarifior [frumușel - n.m],/ Un șoim prins în lănțișor/ Strigă amar ciripind,/ Norocul său blestemînd”2) etc. Cuvîntul „plop” reapare abia la contemporanul lor, Dinicu Golescu. Acesta i-a remarcat departe de țară, mergînd de la „Minhen” (München) la Nimfenburg, o localitate satelit a celui dintîi: „tot acest drum este lucrat cu alee de tei și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în vînt,/ Zile lungi de vară” - Topîrceanu), vuiesc („Plopii începură să se clatine cu vuiet”- Vasile Demetrius), în rezumat, sînt imagini plastice ale sensibilității neliniștite; tulbură 8). Din cauza foșnetului său permanent, - spune o legendă de Petre Dulfu -, plopul a fost blestemat de Maica Domnului. Vrînd să nască sub el, n-a putut, și atunci „l a cuvîntat”: „-Alei, plop ne-ndurat ,/ Fieți neamul blestemat,/ Și de mine pe pămînt/ Și de Dumnezeu cel sfînt;/ Frunza ta să nu stea-n loc,/ Zbată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Am rimat versuri viața întreagă [îi mărturisea poetul german unui prieten] ca să plîng o iubire de tinerețe”. Așa face și Bacovia. Următoarea frază a lui („E noapte, da, e pustiu, aș vrea să te uit, căci sufăr; n-aș fi blestemat în frigul nopților, dacă tu ai fi fost cu mine...”) îmi amintește atît de versurile din „la Nuit d’Octobre”, prin care Musset o admonesta pe George Sand, traduse astfel de Charles Drouhet: „Să-ți fie rușine ție care mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de iluzii. Să nu fii încîntat de tine însuți aproape niciodată e o virtute rară și printre sihaștri. „Călugărul-poet” a avut-o! Logic, poemul „Cu voi...” trebuia să vină, în sumarul volumului omonim, după „Aiurea”. în acesta din urmă, poetul blestemă „tîrgul” pentru indiferență, iar în celălalt, declarîndu-se decis să se retragă în singurătate, sarcasmul său vizează o țară: „țara asta plină de humor”. între „Aiurea” și „Cu voi...” nu-i, cred, numai un an diferență, cum rezultă din notele ediției
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
le pun lor în pericol pozițiile, care, natural, li se cuvin. Executarea Monei Muscă, căreia începuse să-i miroase a Cotroceni, bălăcărirea lașă a Monicăi Macovei, a cărei bărbăție instituțională a ridiculizat fătălăii politici de la noi, sau răstignirea Monicăi (nume blestemat în politica dâmbovițeană!) Iacob-Ridzi, care a crezut că te poți arunca la cașcaval fără să fi absolvit nici grupa pregătitoare la furăciuni, sunt mai mult decât elocvente. Nu poți la noi să fii aNăstase (precum personajul din anecdotă care se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
moravurilor societății românești de la Începutul secolului al XIX-lea, (acțiunea se petrece Între anii 1814—1830) și are ca trăsătură fundamentală, destrămărea unei boierimi Încremenite Într-un stadiu final al unui feudalism târziu, dar și afirmarea unei ciocoimi (burghezii timpurii), blestemate pe drept de mulți, datorită lăcomiei ancestrale, transmisă, din păcate, până În zilele noastre. Scriitorul a proiectat romanul În două volume, așa cum reiese și din titlu. Primul volum, ori prima parte, era proiectat să redea un tablu realist al devenirii, afirmării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
va trăi o sută de ani, punând o Întrebare logică, firească, Încărcată de mari semnificații; „Ce, nu e bine să trăiești?” asta Însemnând că el este un Împătimit de viață, un optimist În adevăratul sens al cuvântului. Moromete nu-și blestemă niciodată viața sau zilele, cum o fac mulți, cu toate că trece și el prin nesfârșite necazuri și Îndoilei. Acestea nu-i zdruncină nici o clipă echilibrul sufletesc, ori din acest punct de vedere el este cu adevărat un personaj clasic caracterizat prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce-am avut / Să fi putut să steie (S-a dus amorul...). Mai mult, acest „derapaj” de imagine atrage după sine situarea în paradoxal sufletesc: „Puteam numiri defăimătoare / în gândul meu să-ți iscodesc, / Și te uram cu înverșunare / Te blestemam, căci te iubesc!” (Te duci...). Sau: „Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: / Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc!” ( Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o trăire contradictorie proprie romanticilor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ce-am avut / Să fi putut să steie (S-a dus amorul...). Mai mult, acest „derapaj” de imagine atrage după sine situarea în paradoxal sufletesc: „Puteam numiri defăimătoare / în gândul meu să-ți iscodesc, / Și te uram cu înverșunare / Te blestemam, căci te iubesc!” (Te duci...). Sau: „Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: / Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc!” ( Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o trăire contradictorie proprie romanticilor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
rom. a[-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal magh. -ál. Reținerea verbului copulativ dintr-o expresie în care elementul omis are funcție de nume predicativ s-a petrecut, cu sprijinul derivării, în exemplul rom. a firui "a blestema, a ocărî" < fire[-ar] sau fire[-ai] [al dracului, al naibii, al răului], deci într-o imprecație redusă la verb. VII. 2.7. Regent verbal + determinant substantival Unele exemple românești de condensare a unor grupuri verbale de tip locuțiune din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
idem" + suf. -i; pefuga "a goni, a fugări" (v. FCLR I, p. 214) < [a pune] pe fugă "idem" + suf. -a; rasoli "a face un lucru în grabă, superficial, de mântuială" < [a da] rasol "idem" + suf. -i; răuli "a ocărî, a blestema, a dori răul cuiva" < [fire-ai al] răului (v. ELR, s.v. delocutive) sau [a vrea, a dori cuiva] răul + suf. -i. În astfel de cazuri trebuie presupus că, în momentul creării noului verb, locuțiunea verbală originară și, implicit, elementul verbal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Anul 156 după Hristos, în orașul Smirna din provincia Asia Proconsulară: unsprezece creștini sunt aduși în circul orașului înțesat de oameni. Proconsulul i se adresează celui mai cunoscut dintre ei, bătrânul episcop Policarp: „Jură (pe zei) și te voi elibera, blestemă pe Hristos !”, iar Sfântul Policarp i-a răspuns: „De optzeci și șase de ani Îi slujesc și nici un rău nu mi-a făcut. Cum pot să blestem pe Împăratul meu, Cel ce m-a mântuit ?” Suntem de 2000 de ani
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cunoscut dintre ei, bătrânul episcop Policarp: „Jură (pe zei) și te voi elibera, blestemă pe Hristos !”, iar Sfântul Policarp i-a răspuns: „De optzeci și șase de ani Îi slujesc și nici un rău nu mi-a făcut. Cum pot să blestem pe Împăratul meu, Cel ce m-a mântuit ?” Suntem de 2000 de ani creștini și Dumnezeu nu ne-a părăsit și nu ne-a înșelat niciodată în zbuciumata noastră istorie. Dacă au fost momente în istorie când nu L-am
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
obosit. În ultima seară, am zis hai să luăm autobuzul până la hotel, deși era doar la vreo 10 minute de mers pe jos. După jumătate de oră, eram îngroziți, într-un loc inexistent pe hartă, într-o pustietate de neimaginat, blestemând momentul în care am avut geniala idee de a urca în autobuz. WC. Obligatoriu să știi unde sunt, câte sunt și cât costă. Unele sunt gratuite, altele închid în timpul nopții, altele sunt de negăsit, iar la altele nu intri decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
auzim-vedem pe-aici, la vreo zi festivă... Că stripteuze se găsesc! SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY În urmă cu vreo câteva luni, un legionar aparent mai în vârstă, ce ne face, se pare, onoarea să citească „Suplimentul de cultură“, mă blestema de la ușa cortului său, așezat undeva în lume, dezorientat s-ar spune de faptul că nu apreciez cum se cuvine cultura muzicală a legionarismului interbelic. Nici o noutate că muzica a fost înhămată la toate caleștile regale sau imperiale și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Pentru patima de nutriție „Destul ați petrecut satisfăcând voința păgânilor aceia dintre voi care au trăit în dorințe pătimașe, în desfrâu, în beții, în excese de mâncare și de băutură precum și în închinarea nelegiuită a idolilor. Neamurile se miră și blestemă că nu mai alergați în aceeași dezordine a destrăbălării’. - Pentru patima de reproducție (desfrâul) „Scumpii mei - vă conjur să vă abțineți de la dorințele cărnii care luptă împotriva sufletului’. - Pentru patima de proprietate „Nimeni dintre voi să nu sufere ca omorâtor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tratează acest aspect într-un mod total opus prescripției biblice. În timp ce Biserica Apuseană impune întregului său cler castitatea ca o pavăză împotriva desfrâului, Luther în scrierile sale spune „ să faci jurământul de sărăcie și castitate perpetuă e să vrei să blestemi toată viața”. Căsătoria lui cu o călugăriță, care a și născut imediat după nuntă, este suficient de evocator ca exemplu. Mai mult, el are o atitudine conciliantă și înțelegătoare față de poligamie. Este exemplul lui Filip - landgraful de Hessa - care dorea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]