2,653 matches
-
(din slavonă "stolu", „masă”) este un rang boieresc folosit în evul mediu în țările române (Țara Românească și Moldova), reprezentând dregătorul de curte care se îngrijea de masa domnului. În împrejurări mai deosebite sau la sărbători, el îl servea pe domn, gustând mâncărurile înaintea acestuia, spre a se
Stolnic () [Corola-website/Science/299348_a_300677]
-
august 1943 (înregistrat în registrul Stării Civile pe 23 august), în cătunul Schiau, comuna Valea Călugărească, județul Prahova. Este fiul podgorenilor cu origini elene Nicolae Iorgulescu, nepot, după spusele lui , al unui Iorgos, venit înainte de 1800 să îngrijească de podgoriile boierești din zonă și Zoe (născută tot într-o familie de greci, Stavri). Urmează școala primară la Schiau, clasele a V-a și a VI-a, la Școala generală nr. 1 Valea Călugărească, iar din clasa a VII-a, la Școala
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
pe tărâmul picturii. Pictura lui a rămas la stadiul de diletant și ca un mijloc de a câștiga suplimentar mici sume de bani. Tatăl lui Nicolae a fost după unii biografi notar în sat și mai apoi îngrijitor al conacului boieresc a lui Filip Lenș și după alții "un fel" de administrator. Mama Ruxandra, în opinia lui George Oprescu, s-ar fi îndeletnicit cu croitoria, Familia Grigorescu a locuit la conacul moșiei lui Filip Lenș (cel care a construit Casa Vernescu
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
perceptibilă direct fiind intelectual câștiga din cărți și din gazetărie în explozie au fost uciși opt oameni vila a fost probabil distrusă cu această ocazie această măsură nu a fost adoptată și de bisericile ortodoxe răsăritene o serie de facțiuni boierești au refuzat însă să accepte această decizie lipsa capacității dorinței de a lua un angajament mai tîrziu a fost construit un orășel perii se încolăcesc în jurul insectei și secretă un suc lipicios abundent care sufocă insectă gura este un loc
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
națiune industrializată poată face distincțiile necesare și poate alege tipul de război în care se dorește să se angajeze glanda crește în volum la pubertate și la naștere și diminuă cu vârsta sau în caz de malnutriție mai multe facțiuni boierești au refuzat însă să recunoască această decizie acest lucru a fost făcut în condiții foarte dificile el trăiește drama omului cinstit care a avut încredere în lozincile comuniste și este lovit tocmai fiindcă este cinstit lumina radioactivă a afectat toate
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
D. Onciul și N.Iorga pentru erudiția sa deosebită în domeniul studiilor genealogice, Sever Zotta a intrat în istoriografia română ca genealogistul prin excelență. A deschis un drum pe care merg și azi cei care se ocupă de genealogiile familiilor boierești din Moldova. În "Buletinul Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" nr.IX, 7-9," Iași, 2007 Andrei Zotta, nepotul de fiu al lui Sever Zotta a făcut cunoscut testamentul genealogistului. Documentul este datat 29 iunie 1940, a fost deci
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
-lea, animator al vieții muzicale, cu un rol însemnat în dezvoltarea școlii românești de compoziție și pedagogie muzicală. Este considerat și teoreticianul etnomuzicologiei moderne. S-a născut la data de 13 august 1893 în București, fiind urmașul unei vechi familii boierești din Oltenia, cu rădăcini în neamul Brâncoveanu. Familia sa se mai înrudește cu alte familii celebre (Știrbei, Glogoveanu, Obedeanu, vechii Craiovești). Bunicul său, care purta tot prenumele Constantin studiase dreptul la Geneva și la Paris, s-a ocupat de redactarea
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
(sau George Sion; n. 18 mai 1822, Mamornița, azi Ucraina, d. 1 octombrie 1892, București) a fost un scriitor român bucovinean, membru titular (din 1868) al Academiei Române. Poetul Gheorghe (Iorgu) se trage dintr-o familie boierească din Hârșova, județul Vaslui. A fost fiul paharnicului Ioniță Sion și al Eufrosinei, născută Schina., care au avut 12 copii. Frații mamei sale, Eustațiu și Alecu Schina exercitau profesiunea de avocați în București. Unchiul său Eustațiu l-a înscris în
Gheorghe Sion () [Corola-website/Science/307159_a_308488]
-
și ca Nicu Gane, a fost un scriitor și om politic român, care a fost ales ca membru titular al Academiei Române (în 1908). s-a născut la data de 1 februarie 1838 în orașul Fălticeni, descendent al unei vechi familii boierești, fiind fiul postelnicului Matei Gane și al Ruxandrei Văsescu. A urmat școala primară la Fălticeni cu părintele Neofit Scriban, apoi se înscrie la pensionul francez al lui Louis Jordan din Iași, după care urmează științele juridice la Paris. După revenirea
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
1832, Viena) a fost un cărturar și om politic român din Bucovina, care a deținut funcția de căpitan districtual (guvernator) al Bucovinei în perioada 1792-1808. s-a născut în anul 1756 în orașul Iași, fiind descendent al unei vechi familii boierești, care se bucura de încrederea autorităților moldovene și austriece deopotrivă. S-a stabilit în Bucovina, efectuând apoi studii juridice la Viena. În anul 1771 a fost numit director al Căpitănatului Cernăuți și a făcut parte din comisia de delimitare a
Vasile Balș () [Corola-website/Science/307353_a_308682]
-
de covoare. În 1910-1912, au fost ridicate două clădiri etajate, care au adăpostit școala de pictură bisericească "Sf. Ana", atelierul de țesut covoare, stofe și veșminte sacre, precum și stăreția, cu o terasă sprijinită pe cinci coloane, după modelul vechilor cule boierești. Lăcașul monahal posedă o bogată colecție de artă bisericească veche. Muzeul colecțiilor bisericești adăpostește obiecte de valoare istorică, artistică și documentată: 27 de documente în limbile turcă, arabă și persană; Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688; icoana Maicii Domnului din
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
favorizată de configurația naturală a terenului, păstrându-și nealterate tradiția, prestigiul precum și frumusețea și robustețea construcției. Monumentul se numără azi, prin îndepărtatul său trecut istoric, între așezările mănăstirești cu renume din Județul Olt, fiind contemporană cu alte ctitorii domnești și boierești din vecinătate. Încărcată din belșug de istorie, Mănăstirea Clocociov apare în peisajul orașului Slatina nu după mult timp de la prima lui atestare în anul 1368, devenind mai apoi un adevărat simbol al ținutului, prin viața autentică pe care o duceau
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
externe. Principala preocupare a Locotenenței Domnești a fost găsirea cât mai grabnică a unui principe străin dispus să preia tronul României. De asemenea, a avut de respins mișcări separatiste, precum cea de la Iași din 3 aprilie 1866, organizată de elemente boierești și sprijinită de forțe externe care doreau anularea Unirii din 1859. Chiar în prima zi a ființării acestei Locotenențe (11 februarie), Camera și Senatul se reunesc sub președinția mitropolitului primat Nifon și aleg ca domnitor al Principatelor Române Unite pe
Locotenența Domnească (1866) () [Corola-website/Science/308731_a_310060]
-
și unei puternice tradiții în arta lemnarilor. Odată cu închegarea structurilor statale, în evul mediu, arhitectura de zid a concurat și înlocuit progresiv pe cea de lemn. În Țara Românească și Moldova a avut loc mai întâi prin ctitorii domnești și boierești, continuate mai târziu și de cele obștești. Acest proces a fost susținut prin legi în Ardeal încă din secolul 18, iar după 1848 ierarhii ardeleni au cerut țăranilor să-și înlocuiască vechile biserici de lemn, identificate cu iobăgia, cu altele
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
aveau posibilitate să uneltească împotriva stăpânirii otomane). Biserica a tras foloase și de pe urma “hicleniei” boierilor, fiindcă în urma confiscării avuției, unii dintre robii acestora, preluați de domni, erau dăruiți episcopiilor sau mănăstirilor. Motivarea de bază a daniilor domnești și a celor boierești de robi țigani mănăstirilor era ca, egumenul și călugării să le facă pomeniri anuale și să se roage pentru ei, pentru înaintașii și urmașii lor.
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
reprezintă o ramură a vechii familii boierești a Grecenilor, din acest motiv, în studiile genealogice, mai figurează și sub numele de Cornescu-Greceanu. Cel care întemeiază familia este logofătul Șerban Greceanu, fratele cronicarului care, în 1714, se căsătorește cu cea de a patra fiica a domnitorului Constantin Brâncoveanu
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
tabachere și cărți. Li s-a adus cafea turcească, iar musafirii și-au aprins ciubucele. Kotzebue împarte călugărițele în trei categorii: cele intrate aici din vocație, fetele sărace venite aici pentru a scăpa de viața grea și fete din familiile boierești aduse aici de părinți pentru a nu reduce moștenirea ce urma a fi lăsată celorlalți copii. Printre primii scriitori care au poposit aici s-a aflat și poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu, aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
adoptând numele "Urechia" (scris și "Ureche", "Urechea" sau "Urechiă"). În sursele scrise din Spania poate fi întâlnit sub numele de "Basil Alexandresco" sau "Basilio Alexandresco". S-a născut la Piatra Neamț, tatăl său a fost culcerul Alexandru Popovici, membru a clasei boierești și judecător la tribunalul din Piatra Neamț și nepot al lui Ghenadie, protopop de Hîrlău, iar mama sa a fost Eufrosina Manoliu. Ambii părinți au fost văduvi sau divorțați, iar V.A. Urechia a avut frați vitregi din mariajele anterioare ale
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
amintește de începuturile sculpturii statuare din Moldova. În curte se află casa numită „palatul de pe ziduri“ sau „Palatul Sturdza“, construită între anii 1818-1819 cu parter și etaj, restaurată ultima dată în 1982-1983. În curte se mai găsesc ruinele vechilor case boierești de pe timpul lui Grigore Ghica și cavoul familiei Sturdza (tatăl domnitorului Mihail Sturdza) și a altor membri ai familiei din care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Până la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
cu totul, cu excepția unei case mai importante, lipită de zidul sudic al incintei, care a fost demolată de preotul paroh în 1948, șarpanta sa fiind pusă pe foc. După o perioadă destul de tulbure în istoria sa, această ctitorie voievodală și boierească a redevenit mănăstire, în vara anului 2003, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. În prezent, la Mănăstirea Frumoasa viețuiește o obște de călugărițe care au venit de la Mănăstirea Războieni din județul Neamț. Actuala biserică este ctitoria egumenului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
1782, Cernăuca - d. 30 martie 1857, Cernăuca), care a recumpărat domeniul Cernăuca după ce documentele de proprietate s-au pierdut. Doxaki era fiul medelnicerului Constantin Hurmuzachi și al Ruxandrei (d. 12 august 1818) din Moldova. El a construit un nou conac boieresc cu parc și biserică. Doxaki s-a căsătorit cu Ileana (Ilinka, Olena) Murguleț (d. 1868), fiica unui stolnic, cu care a avut 12 copii din care au supraviețuit șapte: cei cinci frați și două surori: Eufrozina (n. 4 februarie 1820
Familia Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306607_a_307936]
-
pe scriitorul național bulgar Ivan Vazov să scrie nuvela "Ivan Aleksandăr" și drama "Kăm propast" ("Către prăpastie"), în care țarul este personaj principal. O piesă vestimentară semnată de Ioan Alexandru și întrețesută cu aur a fost descoperită într-un mormânt boieresc de lângă Pirot în anii 1970; astăzi, ea este păstrată la Muzeul Național al Serbiei din Belgrad. Este prima descoperire de acest fel, care demonstrează o tradiție medievală atestată în scris conform căreia monarhii ortodocși le dăruiau celor mai eminenți dregători
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
fost înmormântat logofătul Toader Bubuiog, este reprezentat ctitorul bisericii oferind biserica Mântuitorului, prin mijlocirea Maicii Domnului. Bubuiog este îmbrăcat într-o haină galbenă cu brandemburguri albastre. Pe peretele nordic al aceleiași încăperi este pictată Anastasia, soția ctitorului, îmbrăcată în haine boierești de epocă, îngenuncheată în fața Maicii Domnului. În colțul de sud-est al pronaosului se află un alt tablou în care sunt reprezentați hatmanul și pârcălabul Daniil de Suceava și soția sa Teodosia în fața tronului domnesc pe care stă Maica Domnului cu
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
vor lua și ei plată ca și Arburie, că nu multă vréme după acéia, într-același an, au tăiat și pe ficiorii lui Arburie, pre Toader și pre Nichita."" Cronicarul scrie că decapitarea harmanului a constituit începutul unei puternice mișcări boierești împotriva domnitorului. Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica. Curtea boierească a Arboreștilor s-a ruinat în decursul timpului, fiind distrusă de un incendiu. Pe la sfârșitul celui de-al treilea
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
ficiorii lui Arburie, pre Toader și pre Nichita."" Cronicarul scrie că decapitarea harmanului a constituit începutul unei puternice mișcări boierești împotriva domnitorului. Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica. Curtea boierească a Arboreștilor s-a ruinat în decursul timpului, fiind distrusă de un incendiu. Pe la sfârșitul celui de-al treilea sfert al secolului al XIX-lea, terenul pe care se afla curtea a ajuns în proprietatea unui anume Ion Vichiuc, care
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]