3,671 matches
-
se interpun și secvențe S (fig. 3.11). Simbolul S derivă de la cuvântul „switch” (comutare în limba engleză) și înseamnă regiune de comutare. Rearanjamentul de segmente genice, prin utilizarea acestor secvențe de recunoaștere și de semnalizare conduce la formarea unei bucle a dublului helix ADN între segmentele genice D și JH care cuprinde spațiatorul de 12 perechi de nucleotide sau spațiatorul de 23 perechi de nucleotide,joncționată, fie la o secvență Cµ, fie la o secvență Cδ (după Alberts și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
helix ADN între segmentele genice D și JH care cuprinde spațiatorul de 12 perechi de nucleotide sau spațiatorul de 23 perechi de nucleotide,joncționată, fie la o secvență Cµ, fie la o secvență Cδ (după Alberts și colab., 1994). Excizia buclei va aduce segment genic D în nemijlocita vecinătate a segmentului genic JH și acestea vor fi reunite covalent prin activitatea ligazică. Prin împerecherea și recombinarea secvenței de recunoaștere aflată la capătul 5’ al unui suprasegment reunit D-JH și secvența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de reunirea V-D. Pe de altă parte, rearanjamentul poate fi aberant și astfel chiar dacă este complet, el nu a condus la geneza unei gene care să codifice pentru o proteină funcțională. Coexistența rearanjamentelor productive și neproductive sugerează existența unei bucle feedback în controlul procesului de recombinare. Figura 6.1 redă un asemenea model. Să admitem că fiecare celulă începe cu doi loci, în configurația nearanjantă din linia germinală pentru Igo. Oricare dintre acești loci poate fi rearanjat, spre a genera
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
agresiv. Huessmann și Guerra (1977 citat de Huessmann et al., 2001) consideră că credințele normative amorsează schemele utile pentru evaluarea comportamentelor celorlalți, orientează căutarea scenariilor sociale și permit separarea scenariilor de comportamentele inadecvate. Conform modelului unic, procesele continui și în buclă închisă prelucrează atât situațiile interne, cât și pe cele externe. Variabilele individuale și cele situaționale influențează comportamentul agresiv la nivelul operațional al diferitelor etape de prelucrare. Aceste etape corespund (a) urmăririi și evaluării informației, (b) amintirii scenariului, (c) evaluării șu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evidențiază natura precoce a învățării și manifestării agresivității prin intermediul proceselor de autoreglare bazate pe observare. Modelul explicativ unic bazat pe modelele de procesare a informației prezintă un interes aparte datorită faptului că permite examinarea modului de funcționare a proceselor în buclă închisă în legătură permanentă cu lumea exterioară. Observatorul are în acest caz un rol mult mai activ în dezvoltarea și învățarea agresivității: el nu va mai fi pasiv, ci considerat un element component activ al interacțiunilor sociale ce influențează comportamentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu despre o fatalitate. De aceea, vom evidenția fazele de progres ale acestei lupte, dar și fazele de regres, obstacolele și revenirile la stadiile anterioare. Sigur că istoria femeilor nu este separată de istoria generală a umanității, dar există anumite „bucle” de cultură și civilizație care permit o tratare diferențiată a faptelor și ideilor din diverse locuri și din diverse momente. Motivul cel mai important al derulării acestui curs opțional este reprezentat de faptul că, deși societatea românească actuală nu este
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
același oraș. Au impact la ora actuală: acțiunile de mediere culturală, acțiunile poliției de proximitate, "les petits frères des pauvres", crearea de noi ocupații (adesea sezoniere), precum: "agenții ambianței", "benevoli ai susținerii participării școlare" etc. Cartierul LUTH este situat în bucla de nord a aglomerației urbane, are circa 42 700 locuitori, cu o mare zonă industrială, o frumoasă primărie din anii '70 etc. Cartierul construit între 1968-1980 are circa 10 000 locuitori. Populația este tânără (40 % are sub 25 ani), rata
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
destul de comică, era înconjurată de o coafură atât de stranie încât, atunci când l-am văzut pentru întâia oară, am izbucnit în râs. Era o imensă perucă fiscală al cărei moț se înălța ca o căpățână de zahăr garnisit cu niște bucle lungi, pudrate cu alb, care îi cădeau pe umeri. Asta nu este tot. Domnul Le Pelletier avea niște infirmități nefaste care nu se datorau vârstei, ci unei naturi nefericite: era obligat să țină tot timpul în gură pastile bine mirositoare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Africa occidentală, Franța ocupă succesiv Coasta de Fildeș începînd cu 1883, Guineea în 1896 și Dahomey (anii 1890), realizînd astfel proiectele lui Faidherbe. În 1895, Africa Occidentală franceză (AOF) regrupa Senegalul, Ciadul și teritoriile din golful Guineii, mai puțin Nigeria (bucla Nigerului), ocupată de englezi. Anii 1890-1900 văd, în sfîrșit, joncțiunea marilor ansambluri africane franceze (Algeria, AOF, AEF) prin dificila explorare a Saharei franceze. Dar trupele franceze secondate de "mehariștii" indigeni, continuă să înfrunte atacurile nomazilor. Presiunea coloniștilor din Réunion obligă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Învăța sau a educa a distruge sau a abandona” se produce mai rapid și mai intens decât oricând În trecut 119. Fritjof Capra consideră că „Noua economie constă dintr-o metarețea globală de interacțiuni tehnologice și umane complexe, implicând multiple bucle de feed-back care operează departe de echilibru și produc o diversitate nesfârșită de fenomene emergente. Creativitatea, adaptabilitatea și capacitățile sale cognitive amintesc fără Îndoială de rețelele vii, dar ea nu prezintă stabilitatea care este una dintre proprietățile cheie ale vieții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Învăța sau a educa a distruge sau a abandona” se produce mai rapid și mai intens decât oricând În trecut 119. Fritjof Capra consideră că „Noua economie constă dintr-o metarețea globală de interacțiuni tehnologice și umane complexe, implicând multiple bucle de feed-back care operează departe de echilibru și produc o diversitate nesfârșită de fenomene emergente. Creativitatea, adaptabilitatea și capacitățile sale cognitive amintesc fără Îndoială de rețelele vii, dar ea nu prezintă stabilitatea care este una dintre proprietățile cheie ale vieții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
putea numi cadrul scenic al textului. Termenul definește spațiul stabil în interiorul căruia enunțul capătă sens, cel al tipului și al genului de discurs. Cititorul publicității pentru pliculețele "Week-end" citește reclama respectivă raportîndu-se în permanență la acest cadru. 2. Scenografia O buclă paradoxală Cititorul nu se confruntă, însă, direct cu cadrul scenic, ci cu o scenografie. Autorii publicității analizate ar fi putut foarte bine să-și laude produsul cu ajutorul unei scenografii diferite: o poezie, un mod de utilizare, o ghicitoare, o descriere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
asumarea unui risc; scenografia nu reprezintă doar un cadru, un decor, discursul nu apare în interiorul unui spațiu deja construit și independent de el, ci, dezvoltîndu-se, se străduiește să-și construiască propriul dispozitiv de vorbire. Scenografia implică astfel un proces în buclă paradoxală. Chiar de la apariția sa, vorbirea presupune o anumită situație de enunțare validată progresiv cu ajutorul enunțării. Scenografia este simultan ceva de unde își are originea discursul și ceea ce produce discursul respectiv; ea legitimează un enunț care, în schimb, trebuie să stabilească
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu se limitează doar la cuvintele între ghilimele, ci acoperă totalitatea procedeelor prin care enunțiatorul își dedublează oarecum discursul pentru a-și comenta vorbirea ce este pe cale de a se produce. Analizîndu-și propria vorbire, enunțiatorul produce astfel un fel de buclă în enunțarea sa38. Este și cazul următorului "hm", care permite enunțiatorului să comenteze utilizarea lui "foarte drăguță": Lîngă el, realizatorul-actor Gary Sinise face dovadă de o perfectă înțelegere a personajului lui George. În sfîrșit, Sherilyn Fenn, mereu puțin perversă, este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Le français moderne (1996, 1, pp. 8-50): "Le discours direct introduit par que". 37 În original: Alençon, elle connaît déjà puisque c'est là qu'elle a commencé il y a 31 ans... (n.t.). 38 J. Authier-Revuz vorbește de "buclă" pentru a desemna acest tip de fenomene. Ne vom referi la lucrarea în două volume consacrată modalizării autonimice: Ces mots qui ne vont pas de soi: boucles réflexive et non-coïncidence du dire, Larousse, 1995. 39 J. Authier-Revuz, op. cit., vol. I
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Tulburările rhinolalice se înscriu astfel din punct de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe mișcările fono-articulatorii implicate în mecanismele de emitere, determinând scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Ele intră în categoria tulburărilor instrumentale, pe primul plan situându-se simptomele de la periferia limbajului ca: alterări ale rostirii, manifestări vocale neadecvate, cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cortex. Conștientizarea sunetului se produce. Această senzație evocă o imagine prestabilită a limbii și chiar dacă unele cuvinte nu sunt bine percepute ele sunt totuși înțelese (prin context). Ideea lui A a fost transmisă lui B (schema 2). „Aceasta formează o buclă audio-fonatoare care rezumă audiția și fonația ca ciclu de comunicare între om și lumea exterioară” (152; p.448). Funcția principală a limbajului se realizează astfel prin finalizarea celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rezultă dintr-o activitate îndelungată de cooperare practică a diverși specialiști, în scopul precizării aspectelor clinice și patogenice, precum și a direcționării unei terapii adecvate și complexe. Din cercetările efectuate reiese că rhinolalia se înscrie din punct de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe motricitatea fonoarticulatorie implicată în mecanismele de emitere, ceea ce duce la scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Simptomatologia se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice, faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ca suport pentru obiectivarea realității / 229 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului / 235 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației / 238 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului / 241 Concluzii. Bucla modernă a imaginarului / 247 Bibliografie / 257 Abstract / 265 Résumé / 269 Introducere Lucrarea de față reprezintă componenta "aplicativă" a unei episteme fundamentată pe noi perspective privind imaginarul. Pornind de la neacceptarea teoriilor moderne ale imaginarului, am considerat că trebuie reevaluată dezvoltarea universului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perspectiva personală, urmărind în sinteză viziunea de ansamblu privind imaginarul și părțile componente ale acestuia. Primul capitol Imaginarul la începutul secolului al XVII-lea și necesitatea cenzurii surprinde imaginea asupra lumii la începutul secolului al XVII-lea, descriind pe scurt bucla de imaginar ce se dezvoltă începând cu primii ani ai Evului Mediu și terminând cu epoca Renașterii. Metodologic acest capitol este descriptiv, descrierea acestei imagini era absolut necesară pentru a înțelege necesitatea cenzurii și modul în care aceasta a funcționat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
utopic, ca formă indubitabilă a imaginarului, creează un mecanism practic de dezvoltate instituțională a noului univers științific. Capitolul se finalizează cu descrierea reconstrucției metafizice și completarea unui nou univers. În loc de concluzii finalul cărții este compus dintr-o descriere sintetică a "buclei" moderne a imaginarului începând cu secolul al XVII-lea și finalizată la sfârșitul secolului al XX-lea, ce s-ar putea regăsi în formula "în așteptarea noii cenzuri". Această lucrare este rezultatul unui îndelung proces (aproape 20 de ani) de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin caracterul său egotic, poate fi și cunoscută. Dacă după primele meditații opinia care se detașa era aceea a unui agnosticism dar, prin noua reconstrucție lumea devine cognoscibilă și de cercetat, fiind o lume a noastră, palpabilă prin cogito. Concluzii Bucla modernă a imaginarului Imaginarul este ciclic, existând după perioade de cenzură și puritate metodică, perioade de dezvoltare ale unei componente raționale a acestuia și perioade în care imaginarul pulsional domină. După o astfel de perioadă este necesară o nouă cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1·106, iar masa moleculară de circa 2,5·109 daltoni. Se presupune, că nucleoidul văzut la microscopul electronic reprezintă ADN-ul condensat, genetic neactiv (Ryter, Cohen, 1975), iar secvențele de ADN ce se transcriu sunt prezentate sub formă de bucle, externe nucleoidului. Numărul de gene în cromozomul bacterian este de câteva mii (de exemplu, la Escherichia coli - circa 4000). După funcția lor, genele respective se divizează în: - gene structurale, ce determină structura primară a proteinelor (circa 90% din gene). În
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Capitoliului este una dintre opera?iunile de urbanism majore angajate �n secolul al XVI-lea la Romă. �ntr-adev?r, pentru a renovă oră?ul redus la nivelul s?u medieval, ajuns �n lips? de descenden?i ?i �nf??urat �n buclă Tibrului, autoritatea papal?, �nc? de prin 1470, ame-najeaz? drumurile care pleac? de la podul San-Angelo ?i reglementeaz? construc?iile riverane. �n prima jum?țațe a secolului al XVI-lea, se �ncepe la nord de Champ de Marș, la est de oră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cazul precedent, în responsabilitatea elevului, ci va fi legată de sfera de competențe a educatorului și/sau a celui care a conceput programa, iar sancțiunea care se aplică firesc în cazul primului model lasă aici loc (re)medierilor, așa-numitelor bucle de învățare, precum și reorganizării programei/lecțiilor. Acest model a avut, incontestabil, efecte pozitive și se poate afirma că, dincolo de abandonarea behaviorismului de către psihologia contemporană, el rămâne un reper util, dacă nu chiar obligatoriu, în formarea educatorilor. De ce? Pentru că atacă în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]