50,919 matches
-
ce pare alcătuită de universitari matematicieni și filosofi, cu gravitate și rigoare, dar fără éclat. În publicistica noastră culturală ea își rezervă de aceea un loc aparte, ca releveul unei construcții multifuncționale printre peisaje colorate. De o atenție deosebită se bucură, firesc, oamenii locului. În nr. 4, printre aceștia - P.P. Negulescu. Redacția a ales chiar pentru copertă cîteva citate din Destinul omenirii: Se produc în adevăr, câteodată, în viața sufletească a omenirii, perioade critice, de îndoială chinuitoare și descurajare adâncă, ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
diriguită de poetul Gh. Tomozei. În 1972 Tomozei i-a publicat, în Argeș, două pagini din Narațiuni, iar Florin Mugur a scris de bine despre opera sa în România literară. A fost tot ceea ce a putut obține și s-a bucurat imens, văzînd în acestea semnul reapariției și renașterii sale. Dincolo de asta n-a trecut pentru că Ed. Cartea Românească a refuzat să-i publice Narațiunile și să-i reediteze Interior. În martie 1975 moare în spital, lăsînd un maldăr de manuscrise
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
producția preluată de Opera Română de la Royal Opera House Covent Garden din Londra cu spectacolul "Cavalleria rusticana" de Mascagni și "Pagliacci" de Leoncavallo în montarea lui Franco Zeffirelli. De aceea mi s-a părut interesantă o comparație și m-am bucurat de prilejul de a vedea și versiunea unui alt mare făuritor de teatru liric Jean-Pierre Ponnelle, pe scena Operei de Stat din Viena. Observam atunci că din cele două laturi ale dipticului "Cav and Pag" - cum îi spun americanii cu
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
verdicte. Așa se întîmplă în vremea din urmă cu unul din curentele cele mai fecunde ale literaturii române și anume simbolismul. Capetele lui de afiș, Lucian Blaga, și, respectiv G. Bacovia, încorporate odată pentru totdeauna în galeria marilor simboliști, se bucură de o atenție proaspătă. Recitirea operei lor cu efectul direct perceptibil în interpretări de dată relativ recentă - a dus la rezultate remarcabile, demne de semnalat, mai ales dacă știm și vrem să vedem în ele o dovadă de înnoire a
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
ziua, până seara târziu. Nu era doar ziua unirii ce sărbătoreau oamenii acolo, în piață, ci eliberarea de o za din lanțul ce ne sugruma. Nu voiau să plece acasă, voiau să se convingă de aceasta realitate, și să se bucure sperând și la altele. Se întrezărea acel drept legitim de a fi noi înșine, de a fi români și de a avea istoria noastră. Era un crâmpei de libertate asemenea unei ferestre prin care să mai pătrundă puțin aer pentru
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
acestea reprezintă doar o secvență din activitatea Centrului PEN Român. Ar mai fi multe de spus despre capitalul de prestigiu pe care și l-a constituit Centrul PEN Român în anii trecuți pe plan internațional, despre respectul de care se bucură în lume președinta centrului, Ana Blandiana. Să sperăm însă că măcar această primă tranșă de informații va fi ținută minte de cititorii noștri și că , treptat, Centrul PEN Român va intra în conștiința publică, așa cum merită.
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
întrebărilor din sondajele de opinie majoritatea populației României pare a crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Deși, mai la bani mărunți, cetățeanul vrea și integrare în U.E. și ca România să intre în NATO. Iar actualul premier se bucură de o considerabilă încredere din partea persoanelor sondate! Cum e atunci cu direcția? Nu cumva această întrebare e stupidă? Și cum nu-i pot bănui de prostie pe autorii de sondaje, ce rost are o întrebare stupidă în sondajele lor? Ce
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
IX, 1975). Acest sens apare cu claritate în construcțiile care exprimă intensitatea, forța unei stări sau a unei acțiuni fiziologice: din rărunchi, pînă-n rărunchi, pînă în fundul rărunchilor. în citatele din DLR, sintagmele cu sens intensiv determină verbe ca a se bucura, a se opinti, a geme, a suspina, a ofta, a se cutremura ("am suspinat din rărunchi" - G. Galaction; "să se cutremure pînă-n rărunchi" - E. Camilar) etc. Acestea sînt de fapt contextele în care cuvîntul circulă și azi (în afara vorbirii regionale
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
abordat pe un faimos critic literar: "Dar cine e ăsta de a venit atâta lume?!" Străfulgerându-l cu binecunoscuta-i privire ironică, acesta l-a persiflat: "Dom' Traian, azi nu dau meditații pe gratis!"), domnul Băsescu, așadar, înțelege să se bucure de toate avantajele poziției actuale, dar să nu renunțe la nici una din cele trecute! Un model ce a făcut, face și va face prozeliți! A doua știre, mult mai puțin burlescă, îl are ca erou nedorit pe Geo Dumitrescu. Pentru
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
gazete, ba culturale, ba cu tentă social-politică. Prin anii șaptezeci, popularizat de Cenaclul "Flacăra" al tineretului revoluționar și al lui Adrian Păunescu - o popularizare cam unilaterală, în spiritul "epocii de aur", cu accent pe textele "insurgent-revoluționar-naționaliste" - Geo Dumitrescu s-a bucurat de o certă notorietate. Ca o ironie a sorții, în urmă cu câteva săptămâni, editura "Curtea Veche" a tipărit un elegant volum cuprinzând întreaga operă poetică a lui Geo Dumitrescu. Volumul e prefațat de însuși președintele Academiei Române, dl. Eugen Simion
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
iulie 2000, la ora 14, la sediul Uniunii Scriitorilor, în aristocratica "sală a oglinzilor", a avut loc lansarea volumului De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia? Autorul, Eugen Șerbănescu, consul general al României la New York, prezent la lansare, s-a bucurat de o primire "americănească": ziariști, blitz-uri, camere de luat vederi, femei frumoase înarmate cu microfoane care îi solicitau interviuri. în sală s-a aflat (foarte multă) lume bună. Iar cartea a fost prezentată de critici literari importanți, printre care
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Ubu Rex... cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Danaidele, Orestia. Aproape pe toate continentele, la toate marile festivaluri - de la Sao Paolo la Edinburgh, Melbourne, Tokyo, Avignon, la Festivalul Teatrului Americilor, Wiener Festwochen, Holland Festival... Regizorul, teatrul, protagoniștii s-au bucurat de premii, distincții și trofee. De o adevărată carieră. Mereu în umbră a stat Emil Boroghină: pisălog, insistent lăudînd mereu peste poate toate spectacolele sale, știind să facă însă ca cele valoroase să pătrundă într-un circuit prestigios internațional. Mai
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
produse de firme de prestigiu, consolați-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt falsuri. * Controlați cu atenție mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în România - e posibil ca și acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă stîrnească mai multe semne de întrebare. Amintiți-vă de produsele de tip Caritas și FNI. Nu uitați de produsul Băncii Populare Române, această cooperativă de credit care s-a travestit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
cu ceea ce s-a întîmplat pînă atunci pe scenă. Restul e hărmălaie, nu tăcere. Poate că Liviu Ciulei este mai înțelept acum, decît atunci cînd a montat Furtuna sau Visul, dar această înțelepciune îl îndepărtează de nevoia de a se bucura a spectatorului. De a se bucura, prin ecoul stîrnit în sufletul lui de tragedia personajelor. Evident, în teatrul românesc este nevoie de reperul simplității, al adevărului din text, al orgoliului de a fi inteligent și talentat prin ceilalți. Și din
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
atunci pe scenă. Restul e hărmălaie, nu tăcere. Poate că Liviu Ciulei este mai înțelept acum, decît atunci cînd a montat Furtuna sau Visul, dar această înțelepciune îl îndepărtează de nevoia de a se bucura a spectatorului. De a se bucura, prin ecoul stîrnit în sufletul lui de tragedia personajelor. Evident, în teatrul românesc este nevoie de reperul simplității, al adevărului din text, al orgoliului de a fi inteligent și talentat prin ceilalți. Și din acest punct de vedere, s-ar
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
un vechi proiect, un film despre fotbalul american: Any Given Sunday/ Duminica, pierzi sau cîștigi (distribuit de InterCom Film România). În prealabil a topit mai multe scenarii pînă să ajungă la povestea susceptibilă de morala hedonist-creștină "Orice-i posibil așa că bucură-te de jocul de duminică!", conform propriilor mărturisiri ambiționînd o viziune balzaciană: intriga intersectează - deși mai potrivit ar fi termenul de scurtcircuitează - mai multe personaje legate de soarta unei echipe profesioniste aflată în plină criză, cînd după succese repetate, nu
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
asistat așadar până acum la o reacție..." De ce trebuie persiflat astfel Eugen Simion, unul dintre cei mai valoroși critici literari de după război, a cărui prezență într-un post rezervat prin tradiție unor oameni de știință s-ar cuveni să ne bucure pe toți cei ce ne ocupăm de literatură? De ce trebuie ridiculizată astfel Academia însăși? Scriind despre Ovidiu Hurduzeu, un strălucit intelectual român, care, stabilit în SUA, analizează critic stilul de viață american, Dan Petrescu îl prezintă ca pe un adversar
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
întru ajutorarea țăranului. Nu trecu multă vreme și batista se umplu de bani, pe care îi întinse portărelului, el constată că depusese chiar, cu treizeci de lei vechi, peste datoria țăranului. Vaca fu eliberată de sub sechestru și de ispravă se bucură nu numai țăranul cu pricina dar și Cilibi Moise. Și așa procedă și cu doi evrei năcăjiți, arestați ca vagabonzi și eliberați, la protestul lui, de un înalt funcționar. Întrebat dacă cei doi îi sînt rude, Cilibi Moise răspunse domnitorului
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
editor, conține mai ales cugetări și pilde aflate în cele din alți ani, ceea ce demonstrează, încă o dată, utilitatea secționării tematice a materiei operată de primul editor al lui Cilibi Moise. Una inedită și cu haz tot am găsit și mă bucur că o pot reproduce: "Ce deosebire este între o roată de car și un advocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe advocat trebuie să-l ungi ca să strige". Filosof nativ sau geniu oral ca un analfabet ce era, Cilibi
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
de expresie, alături de celelalte libertăți individuale și colective, specifice unei democrații, nu doar că erau garantate ci chiar existau. S-a uitat, printre altele, că România era un stat care își alesese sistemul său de alianțe, un stat care se bucura de garanții internaționale, un stat care participa efectiv la dialogul internațional, iar vocea ei era ascultată. S-a uitat că în cultura română prevala criteriul estetic și nu cel politic, s-a uitat că ierarhia de valori se alcătuia de la
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
cetățenilor români, îmbrăcată în uniforme de împrumut, generalii erau de fapt politruci iar ofițerii, căprari, poliția și jandarmeria în locul ordinii publice profesau teroarea publică, iar proprietatea devenise o glumă, în schimb totul era proprietatea tuturor, iar de uzufructul ei se bucurau numiții, porecliți aleși. Nu are rost să continuu cu lista beneficiilor uitării în cei cincizeci și mai bine de ani de dictatură bolșevică. Nenorocirea urmează! Un nou val de uitare cuprinde România de după 1989. Românii uită cu o plăcere masochistă
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
Eugenia Vodă A venit rîndul publicului bucureștean să se bucure de filmul lui Pedro Almodovar, Totul despre mama mea (multipremiat, considerat, din America pînă în Franța și în Italia "cel mai bun film străin" al anului 1999). Al 13-lea titlu al încă tînărului maestru spaniol Almodovar (n.1951) s-
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
scriitor român are succes și de critică și de public, dar mai ales - caz rarisim - cînd e tradus în mai multe țări și nu trece neobservat acolo, cronici la cărțile lui apărînd în publicații faimoase, cu circulație largă, în loc să se bucure, confrații se enervează de parcă ar fi fost ei frustrați cu ceva. Și încep să "polemizeze", mediocrii cu fumuri fiind cei mai vehemenți. Pentru Cronicar e limpede că și inavuabila invidie stă la originea polemicilor declanșate în jurul persoanei și cărților lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
dacă harul se arată ca o revelație timpurie întru Domnul, are toate șansele să rămână peste vremuri. Se produce o transgresare dincolo de limitat. Prin faptele bune ș de slujire a credinței, în cazul nostru, a celei ortodoxe ș comunitatea se bucură și ia aminte. Iar cei îndrituiți să observe și să conserve amintiri și numele celor care le-au creat se apropie cu smerenie de Dumnezeu, cerându-i Acestuia îngăduința de a-i numi pe sfetnicii lui drept sfinți. În sfera
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
pe motiv că vinicius fuma țigări "bran", chiar acolo s-au și trezit (parțial). ar mai fi de adăugat că somnul ultrasonor al lui lică, pe acea pajiște din apropierea castelului, a alungat pînă și stafia contelui dracula și s-a bucurat de afluxul turiștilor - veniți ca la un vernisaj al lui marcel bunea". Pînă la urmă se produce inevitabilul. O atmosferă de îmbrățișări și pupături (verbale) optzeciste. Eroii generației sînt definiți cu lapidară, dar suculentă voluptate: "gheorghe iova - scriitor de avînt
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]