3,179 matches
-
mama m-o făcut, multe opincuțe-am rupt! Câte zile-n săptămână, mă doare un picior și-o mână. Dar la joc duminica nu mă doare nimica! Vai de mine rău jucăm, nu-i nimic că ne-nvățăm! Foaie verde busuioc m-a făcut mama să joc! Dar la lucru-s ca butucu! Și la mâncare ca lupu! M-o făcut mama frumoasă! Și la joc îndămânoasă! Umblatul cu Steaua la TANSA În seara din Ajunul Crăciunului și în prima zi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
țesute anume pentru mine. Bogăția Crăciunului copilăriei mele n-avea margini. O zi specială, dedicată lui Dumnezeu. O zi în care candela ardea neîntrerupt, iar bucatele se rânduiau la vedere, ca niște ofrande. Mama sfințea casa cu agheasmă neîncepută, așeza busuioc în toate cele patru colțuri ale casei pentru sporul casei și sănătate și binecuvânta pe toți: oameni și animale. Singură, ruptă parcă de lume, mama era parcă și preot, și mirean. În sfânta seară de Crăciun, la căldura molcomă a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare? Cruce or da bătrâniloru, Trandafiru' fetiloru. Busuioc fecioriloru, Grau' or da câmpuriloru. După fiecare strofă se cântă refrenul. Voi, acum, copiilor Voi, acum, copiilor, Și voi, buni, părinților, Lăudați, și lăudați și vă bucurați Cu păstorii di'mpreună Să ne facem voie bună. Că ni s'a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat Cu păruțu’ retezat În cârjuță rezemat Unde s-a născut Hristos Mesia, chip luminos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mânați, măi flăcăi! Și strigați cu toții măi! Hăi, Hăi! Plugușorul cu șase boi Aho, aho, plugușor mititel Cu rotițele de fier Trag băieții vârtos de el; Plugușor cu șase boi, Cei dinainte Cu coarnele frânte, Cei de la mijloc Cu coarnele busuioc, Cei de la roată Cu coarnele-n baltă. Hăi, Hăi! Hai mai iute cu colacul Că fărâmă boii pragul. Ș-aveam jug de putregai Cu proțapul de mălai. Ș-aveam a trece Peste-o apă rece Unde stau leiiparaleii, Cu gurile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți ani! Seara lui Sfântu' Vasile Aho, ho, hooo! Seara lui Sfantu' Vasile Să vă fie gospodari de bine Și nouă de folos Că suntem plugari de jos. O-nsărat, o-nourat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lui (cutare)”. Superstiții din bătrâni Legate de anumite zile și sărbători Anul Nou. În ziua de Sf. Vasile cine va dormi, tot anul va dormita. - Seara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să aibă noroc de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se aducă flori galbene
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cinci că n-am opinci Le-am pierdut jucând pe-aici. Zi șase n-am cămașă C-am rupt-o după măceașe. Zi șapte măi cumnate Că a mea-i bună de lapte. Zi opt tot pe loc Să răsară busuioc Ziceți nouă măi băieți Bateți tare dacă vreți, Bateți tare cu-amândouă, Scoală fată după ouă, Că-ți facem rochiță nouă, Hi, hi, hi, hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
puțin un sărbătorit. Înainte de Bobotează (6 ianuarie) fiecare familie primește în casă preotul pentru a boteza (a sfinți) casa. Se povestește că acum fetele nemăritate își puneau sub preșul de la pragul ușii mărgelele. Cereau de la preot un fir de busuioc. Seara așezau sub pernă mărgelele și firul de busuioc pentru a-și visa ursitul. III 4.3 OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ Astăzi se păstrează puține pe teritoriul comunei noastre. În seara dinaintea zilei de 9 martie, când se sărbătoresc „Cei 40
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
primește în casă preotul pentru a boteza (a sfinți) casa. Se povestește că acum fetele nemăritate își puneau sub preșul de la pragul ușii mărgelele. Cereau de la preot un fir de busuioc. Seara așezau sub pernă mărgelele și firul de busuioc pentru a-și visa ursitul. III 4.3 OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ Astăzi se păstrează puține pe teritoriul comunei noastre. În seara dinaintea zilei de 9 martie, când se sărbătoresc „Cei 40 de mucenici” se aprindeau focuri înalte din paiele adunate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Lucian Vasiliu, Radu Tătărucă, Ioan Zubașcu, George Popa, Nicolae Mecu, Victor Marian Buciu, Livia Cotorcea, Elena Băltuță, Doina Ruști, Mircea Coloșenco, Dana Diaconu, Adrian Palcu, Pompiliu Crăciunescu, Elena Vulcănescu, Felix Nicolau, Emilia Pavel, Rodica Grigore, Olimpia Iacob, Călin Ciobotari, Nicolae Busuioc, Virgiliu Onofrei, Alex Vasiliu, Horia Zilieru, Paul Cernat, Bianca Burță Cernat, Valentin Coșereanu, Angelo Mitchievici, Mihai Iovănel, Loredana Opăriuc, Chris Tanasescu, Andrei Terian, Mircea Ciubotaru, Constantin Coroiu, Viorella Manolache, Gheorghe Fedorovici, Dan Bogdan Hanu, Paul Aretzu, Constantin Cubleșan, Ion Hadârcă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fericită consemnează din trecutul orașului personalități, evenimente, așezăminte, întâmplări care se transmit generațiilor următoare, împletind actualitatea cu îndepărtate vremi. Memorialiști talentați, reunind rigoarea cercetătorului și sufletul poetului, au realizat adevărate opere, ca în cazul scriitorului Aurel Leon, frații Teodoreanu, N. Busuioc, I. Mitican, Sorina Bălănescu, iar Ionel Maftei a concentrat în 8 volume personalități din învățământul superior. Extrem de prodigios, Ionel Maftei mărturisește: „La realizarea acestei „galerii” de portrete am primit un prețios sprijin din partea multor ieșeni. Pentru bunăvoința cu care m-
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Dumitru Stăniloae - personalitate marcantă a teologiei și culturii românești Prof. religie-ortodoxă, GabrielDumitru Teodorescu, Colegiul Tehnic” C.F.Unirea” Pașcani Prof. religie-ortodoxă, Mihai Cristian Teodorescu, Grup școlar ”Mihai Busuioc” Pașcani “L-am căutat pe Dumnezeu în oamenii din satul meu, apoi în cărți, în idei, în simboluri. Dar acest lucru nu mi-a dat nici pacea, nici iubirea. Într-o zi am descoperit în scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Cuvioase Parascheva mi-a prins bine ceaiul cald și cornulețele oferite de voluntarii acestui minunat oraș.” Gabriela, Focșani jud. Vrancea-pelerin e. Elevii voluntari: „Am dobândit o nouă experiență de viață, am învățat să ajut și să respect mai mult.” Nina Busuioc „Fac aceste activități pentru că așa mă simt bine. Pentru mine nu mai există timpul meu liber, ci timpul liber oferit celor care au nevoie de mine!ˮ Robert Doljescu „Omul de lângă noi așteptă mai mult decât o felie de pîine
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
liceului nu este întâmplătoare. Scriitorul s-a născut la Pașcani, unde și-a petrecut anii copilăriei la bunicii din partea mamei, la Verșeni. La școala primară, pe care a urmat-o în Vatra Pașcanilor, l-a avut ca învățător pe Domnul Busuioc (Domnu’ Trandafir din scrierile sale) prin intermediul căruia l-a cunoscut pe Ion Creangă. Locurile natale au fost prezentate în romanul “Venea o moară pe Siret”, inspirat din foișorul Casei Cantacuzinilor. A fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]
-
îl găsește bun doar pentru a-l trimite să se spânzure. Iubita lui blondă cu părul ca un colac de Paști îl trimite și ea la plimbare, că doar a auzit cu urechile ei cum alta era pentru el floarea, busuiocul, trandafirul. Până și nașa lui cea nebună își croiește un sens, o poveste care pentru ea e o sită prin care curge înțelegerea lumii. Ce dacă a părăsit-o bărbatul anul trecut, ea se întâlnește cu cine poftește în astral
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor cu sucul portocaliu de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se infuzează 5 minute și se bea câte un ceai călduț, Înainte de mese, după care se stă culcat pe partea dreaptă timp de 10 minute și apoi se așează la masă. *Infuzie din amestec, În părți egale cu coada șoricelului, busuioc de câmp, păpădie și turiță mare. *Infuzie din amestec, În părți egale, cu frunze de roiniță, frunze de mentă, herba de coada șoricelului, flori de mușețel, rădăcini de valeriană și conuri de hamei; o lingură amestec se infuzează În 250
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
o cură cu oțet de mere, diluat În apă (2 linguri la 200 ml) din care se bea câte o lingură la intervale de 5 minute până la Încetarea durerilor. Gastritele cronice cu spasme se ameliorează cu infuzie din frunze de busuioc (o cană după mese) și frunze de măghiran (o cană Între mese). Gastritele alcoolicilor sunt remediate cu decocturi din frunze de roiniță (melissa officinalis), se mințe de fenicul și rădăcini de lemn dulce, câte 3 căni de ceai cald pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu conținut ridicat de taninuri care acționează cu efecte antiseptice și hemostatice, În ulcere cu melene hemoragice și cu scaune sanguinolente. *Teiul - infuzie din flori (2-3 căni pe zi) cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereții stomacului. *Busuiocul - infuzie din herba Înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi) cu rol În reglarea digestiei, eliminarea fermentațiilor și a focarelor putrede. *Arahidele- 30 grame zdrobite și amestecate cu 10 ml lapte și 5 ml smântână, se consumă de 2-3 ori pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte 2-3 linguri, cu 30 minute Înainte de mese; *infuzie de anghinare (2 lingurițe frunze uscate la 300 ml apă În clocot) și se bea o cană de ceai pe zi, fracționată În 3 reprize, Înainte de mesele principale; *ceaiuri aromate de busuioc, lavandă, cimbrișor, mentă, cuișoare, scorțișoară și cardamon. Extern se aplică comprese umede alcoolizate sau pungă de gheață pe regiunea epigastrică. Pentru calmarea durerilor se indică pernă electrică și medicație antialgică și antispastică. Regimul alimentar Se recomandă o alimentație ușoară cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zi, fracționate În 4-5 reprize, luate prin Înghițituri rare. *Infuzie din frunze de mentă, roiniță, dafin sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba de pelin alb (se bea câte o lingură Înainte de fiecare masă), busuioc, cimbrișor, măghiran sau tarhon (se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi). *Decoct din rădăcini uscate și măcinate de angelică, coada racului, obligeană sau valeriană din care se bea câte o cană pe zi, prin Înghițituri rare. *Vin aromat de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]