3,562 matches
-
mesele prezentau "toată flora și fauna" țării de reședință, plus delicatese "de acasă". Uneori, acțiunile surprindeau prin originalitate lor, ca, de exemplu, recepția de la Ambasada Franței, care, în subsolul imens al clădirii, a pregătit pe patru mese la fel de imense două butoaie cu vin, unul roșu și altul alb, și un hectar de brânzeturi, care de care mai apetisante, pâine, nuci, struguri și... cam atât! A fost minunat! (Francezii susțin că țara lor e cea mai democratică din lume, nu pentru Revoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de tuia și nici hârdaiele cu oleandri. Însă, într-un ziar de pe vremea aceea, se poate citi o reclamă de publicitate care înștiințează onor clientela că localul a fost restaurat. Un desen figurează un Bachus bărbos și burtos, călare pe butoi și ținând la vedere o invitație: "Ofițer cu trese, Vin La zece mese, Și de ești țivil, servește un chil." Sigur, aceste versuri sunt atât de idioate, încât ar putea constitui textul unui cântec pentru o formație contemporană care evoluează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe care o râvnește toată lumea. Neuitatele aventuri piraterești sunt completate, ulterior, de notațiile lacunare din carnetul găsit în cufărul lui Bill (prădări de vase, poziții geografice misterioase, împărțiri ale prăzilor), de frânturile spuselor marinarilor de pe His paniola, auzite clandestin din butoiul cu mere și de cârâielile papagalului bucătarului Long John Silver, el însuși martor la nenumărate ticăloșii pe mare. Sunt pomenite nume celebre de căpitani, Roberts, England, nume de vase cunoscute drept corăbii de pirați -Royal Fortune, Walrus, porturi și insule
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Indiferent de potențialul profesional eram trimiși de-a valma departe de cercetare, doctorate, învățământ superior, ca să nu facem mai nimic din ce am învățat și să ne ținem departe de sursele de informare „nepartinice”. Biochimiștii scriau nume de substanțe pe butoaie, inginerii dădeau învoiri și o făceau pe magazionerii, medicii populau dispensarele sătești, departe de marile clinici și de specializare, profesorii deveneau vechili la munci agricole, strângători de maculatură, sticle, dopuri de plută și castane. Dacă destinul îți oferea șansa profesională
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
În vara anului 1946 am cultivat în mica grădină de lângă casă roșii și castraveți. Eu cu fratele meu udam în fiecare zi plantele și le îngrijeam. Aduceam zeci de căldări de apă de la fântână, pe care le puneam într-un butoi iar seara udam plantele. S-a făcut o producție impresionantă de roșii și castraveți. Produsele noastre erau vândute la Ghimeș -Palanca. A închiriat tata o cameră și a făcut acolo un chioșc în care sora mai mare, Elisabeta (Veta) vindea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a mai înjura, ridicându-i și consemnul. Mi s-a părut mult mai sincer atunci când mi-a promis că va renunța la acel viciu, devenindu-mi mai apoi și prieten». Vechiul și înțeleptul proverb al lingurii de miere și al butoiului cu oțet a funcționat iarăși. Timpul cel mai frumos din viața mea» Ciudată această remarcă a lui Calabria asupra vieții militare. Superiorii seminarului credeau că pe durata acestei perioade i-ar trece cheful de a mai deveni preot. Tinerii recruți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
poporului de rând «Prin poporul din Verona circulau povestiri despre existența unor fapte extraordinare și a unor evenimente miraculoase care se petreceau în Casa San Zeno in Monte: căruțe cu mărfuri, saci de făină umplute nu se știe de cine, butoaie mereu pline, mese pregătite pe neașteptate cu toate bunătățile lui Dumnezeu, moșteniri fabuloase... Fantezii, fantezii. Nimic din toate acestea. Cu certitudine, Domnul are puterea să săvârșească aceste minuni, dar în general se servește de oameni; iar asta nu înseamnă că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
doi trebuiau să mă încadreze întotdeauna cînd mă deplasam în interes de serviciu sau ieșeam la plimbare). Aceștia, niște zdrahoni solemni, unii în costum albanez cu fustanelă, ceilalți în tunică militară toți înarmați cu pistoale antedeluviene, săbii și revolvere cu butoi, mă arătau, prin simpla lor prezență, asasinului ca pe un vînat foarte ușor de doborît. Și mă întreb cum ar fi reacționat, în caz de atentat, această gardă de onoare și protecție, mai asemănătoare cu o sperietoare de vrăbii: o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Camp Nou și Old Trafford, în timp ce Lujniki și Ghencea trec drept destinații stranii, unde e bine să ai pături groase la tine, că e frig. decembrie 2006 Partea a IV-a OAMENI îN CARUL CU FÎN Bătrînul Diogene locuia în butoi și căuta oameni cu lumînarea aprinsă. Peisajul sportului îi depistează anevoie în carul cu fîn înconjurător, dar cînd, în fine, le dă de urmă, se bucură să-i întîlnească. într-o lume scrîșnită, eroii pozitivi sînt greu de găsit, iar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
niște palate de cleștar"; flori cu fețele palide "ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital"; firele de iarbă "ca o armată minusculă în pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică a instrumentelor agricole. Toată poezia cotețului e realizată în fixarea notei esențiale a animalului, într-un soi de caractere plastice: "Murdar ca însuși noroiul, porcul însă singur era optimist, cu râtul lui roz el scurma ici-colo și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noroiul, porcul însă singur era optimist, cu râtul lui roz el scurma ici-colo și nu-și pierdea nădejdea, spre soare nu căta căci îi era indiferent, dar ca unul ce avea spirit de investigație, își urmă explorările până ce ajunse în fața butoiului și se opri ca Oedip în fața unei enigme. Tăcut și filozof îi făcu ocolul, mirosi îndelung cu râtul lui roz, temător își ținu coada întoarsă în semn de întrebare, și apoi, fie prin voință, fie dintr-o imperioasă necesitate, oprit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiind de obicei un calambur enorm ori o vorbă memorabilă. Veselia este uneori extravagantă. Izbește între altele snobismul gastronomic și oenologic, mai mult nominal. Toader Zippa vine din străinătate cu o întreagă "pivniță pe roate", adică cu 101 antale, 39 butoaie mai mici, 317 balerci și mai multe mii de sticle, precum și cu un pivnicer (Jocaste), un "maître d'hotel" (Antoine), un șef bucătar (Robert), cu două ajutoare (Philippe și Roger) și un camerier (Go). Eroii mănâncă după subtile socoteli de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tăcerea păturită pe surile spinări, Par șiruri de corăbii ce se întorc din larg, Greoaie - fără de catarg, Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a nu "trișa". Problema capitală i se părea aceea a morții, în legătură cu care, în urma unor anchete personale, ajunsese la încheierea că românii sunt perfect sănătoși și fără sensul tragicului, specificul unui autohton fiind de a fi "gol ca un butoi gol". Titlurile denotă obsesia: O moarte care nu dovedește nimic, Conversații cu o moartă, Bunica se pregătește să moară. Poză sau adevăr, întîmplarea a făcut ca scriitorul să moară tânăr, dând fixațiunii sale calitatea unei turburătoare presimțiri. Încolo motivul literar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vom face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani, venea la han, și se făcea foarte grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un butoi”, pe care trebuie să-l ia repede că i l-a scos în stradă și că se întoarce cu butoiul și apoi va sta la masă că-i foarte flămând. în felul acesta scotea căruța din han fără să plătească
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
rămas fără bani, venea la han, și se făcea foarte grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un butoi”, pe care trebuie să-l ia repede că i l-a scos în stradă și că se întoarce cu butoiul și apoi va sta la masă că-i foarte flămând. în felul acesta scotea căruța din han fără să plătească și venea flămând acasă. în Brăila erau zeci de hanuri, încât bunicul n-a avut nevoie să meargă de două
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a creat berea „extremă” numită Utopia, care conține 25% alcool. Este vândută în sticle în formă de ceainic, care aduc aminte de vasele din alamă folosite de berari de-a lungul secolelor. Este o bere dură ținută la maturat în butoaie de burbon de unică folosință, dându-i aromă bogată. Ce poate fi adăugat? Bicicletele pentru copii au două roți suplimentare adăugate pentru echilibru. Ulterior, după ce copilul învață să-și mențină echilibrul, aceste roți pot fi scoase. Poate fi adăugat sunetul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
am lucrat pe șantier... Între timp, mătușa a murit și am rămas eu cu taică-miu. Și În ’56, proprietarii care au stat acolo, să se răzbune, probabil, că erau și În legătură cu Securitatea, au adus un pistol de pe vremuri, cu butoi așa, dar lipsea butoiul, și l-a pus Într-o magazie și s-a dus și: „Uite, dom’le, ce are colonelul Brezeanu și cu fiul său! Uite ce au!”. Și a venit imediat Securitatea și l-a arestat din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Între timp, mătușa a murit și am rămas eu cu taică-miu. Și În ’56, proprietarii care au stat acolo, să se răzbune, probabil, că erau și În legătură cu Securitatea, au adus un pistol de pe vremuri, cu butoi așa, dar lipsea butoiul, și l-a pus Într-o magazie și s-a dus și: „Uite, dom’le, ce are colonelul Brezeanu și cu fiul său! Uite ce au!”. Și a venit imediat Securitatea și l-a arestat din nou pe taică-miu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era la Canal. Acolo lucram la cota 2.80 la Mamaia, era tare pământul, numai cu târnăcopul și cu hârlețul mergea... Încărcam vagoneții și săpam acolo și ne uitam la amiază că vine „cămila”... „Cămila” era o căruță cu două butoaie, În care aveam de mâncare, și arăta ca două cocoașe. Era cumplită treaba... Dar acolo nu am stat decât până-n mai, când m-au dus la Poarta Albă... Cum a fost la Poarta Albă? La Poarta Albă se murea destul de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-o dat ca ajutor de circularist la Cămara, că acolo era depozit de materiale lemnoase și un punct de prelucrare a lemnului. Acolo lucram cu un circularist, eram ajutor de circularist și am fasonat acolo traverse și doage pentru butoaie până la 1 octombrie. Între timp, tre’ să vă spun că la Leordina am cunoscut-o pe soția, că ea era Învățătoare În comuna Rușcova..., și m-am căsătorit cu ea În luna septembrie. Ea-i de naționalitate ucraineană... Și, imediat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]