56,840 matches
-
de-a dreptul prin mlaștină. Toți se umplură de noroiul acela negru și puturos din cap pînă-n picioare. Cînd ajunseră la marginea pădurii și zăriră iar satul scăldat în soare, mașini și oameni trecînd pe șoseaua din depărtare, tractoare pe cîmp, crezură că se află în paradis. Nu se mai gîndiră nici la canistră, nici la alte lucruri care i-ar fi putut reține și se îndreptară spre sat. Se feriră însă cît putură mai bine să nu fie văzuți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Și zilele treceau tot mai lungi și mai plictisitoare... Pe Matei aproape nici nu-l mai vedea. Nici n-avea cînd să-l vadă și nici nu prea dorea asemenea lucru. Era cînd în oraș, cînd cu inginerul agronom, pe cîmp, cînd la primărie, cînd cu alte treburi de-ale lui. De, ca omul. Într-una din zile, Bărzăunul ședea, ca de obicei, singur în grădina din spatele casei. Terminase de citit "Baltagul" și se gîndea cum ar putea să-i convingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
alte elemente netoxice în cantități infime care împreună cu temperaturile care nu coboară în medie sub 15 grade Celsius nu îngheață, așa cum sunt calotele de gheață de la Poli. Adam: N-o să credeți dar Pământul este apărat de radiațiile solare de către un cîmp magnetic propriu care ajunge până la 60000 de Km în spațiu. Peste această barieră navele și astronauții trebuie echipați special mai ales să nu ia foc. Eva: Toate au intrat în sfera de atracție gravitațională a Soarelui a cărei masă reprezintă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Și jalea de-a nu mai putea face un vers.../ Sunt cel mai trist din acest oraș". Octavian Goga evocă în poezia Noi neliniștita așteptare a îndreptării unei grave erori a istoriei: La noi sunt codri verzi de brad Și câmpuri de mătasă, La noi atâția fluturi sunt Și-atâta jale-n casă. Privighetori din alte țări Vin doina să ne-asculte, La noi sunt cântece și flori Și lacrimi multe, multe. ...Din vremi uitate de demult. Gemând de grele patimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
țipătoare cât să-și atragă privirile piezișe ale întregii străzi. Azi un parc englezesc, mâine o fântână franțuzească, poimâine nalbă, crin, cucută... Doamne, ce iubeam colțișorul ăsta al ei, cameleonic, înțesat de șerpi vara și de iepuri bruni, ca de câmp, în ultimele luni de toamnă! Nu știu cum le făcea să crească așa de repede! O vreme, am crezut că Lea era chiar botanistă, cu patalama, până când mama mi-a povestit că avea studii de franceză, că făcuse o căsătorie nefericită și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
puii lui Dominique și felul în care îi creștea părul pe ceafă, pistruii ei și râsul copilului, bluza aceea cu mâneci bufante (albastră, oare? să fi fost albastră? nu, nu, era albă! albă era, da!), ei doi, într-un nesfârșit câmp de lavandă, tineri, atât de tineri și iar gustul de dovleac, de tartine simple, cu unt, de ouă prea fierte și miere chihlimbarie, și de ghimbir, alt ghimbir, din alt an și vin adus de la Bordeaux cu François, băcanul, și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de tineri și iar gustul de dovleac, de tartine simple, cu unt, de ouă prea fierte și miere chihlimbarie, și de ghimbir, alt ghimbir, din alt an și vin adus de la Bordeaux cu François, băcanul, și iar ei doi în câmpul violet, buza ei de sus, podeaua proaspăt spălată a cantinei și primele silabe ale copilului, împleticite ca mersul unui mus speriat, pe o corabie în furtună. 25. eu sunt aici La Sevilla, trebuie să știi, cresc portocali în mijlocul drumului. Șinele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a carateristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul Azorelor. Temperaturile medii anuale au oscilat între 9,5°C (perioada 1961-2009) la stația
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
localitățile Manolea, Tg.Frumos, Brătești și Climăuți. Rolul cel mai important în așezarea lor aici l-a avut pământul, fertilitatea și potențialul său productiv, și în prezent cea mai mare parte a populației activând în agricultură (legumicultură și culturi de câmp). În jurul anului 1900 au construit o biserică din lemn cu hramul “Sf. Nicolae”. În ianuarie 1994 aceasta a ars complet, împreună cu icoane și cărți vechi de sute de ani. A fost reconstruită între anii 1998-2002, sfințită în 2003 cu hramul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
folosită de membrii familiei și eventual încă o încăpere. În prima cameră, pe lângă mobilierul specific (pat, masă, scaune, ladă de zestre), într-un colț opus față de ușa de intrare erau nelipsite icoana și candela, astfel amplasate pentru a fi în câmpul vizual direct al celui care intră în încăpere. În a doua cameră, în afară de mobilier, apare cuptorul format din cuptorul propiu-zis pentru coacerea pâinii și a cozonacilor, plita folosită la prepararea mâncării și “pec’ka“ sau “leajanka”, loc folosit pentru odihnă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fată era acela că îi fura batista pe care fata o purta ieșită din buzunar, la întâlnirile dintre tineri. O practică de mare amploare prenupțială, dar prezentă și la femeile căsătorite, era aceea de a cânta la întâlniri, la lucrul câmpului sau în casă, vechi cântece rusești, pe care azi le conservă numai memoria bătrânilor.” ĂIuliana B., Buletin Informativ nr. 12/2008, p.42). O zi importantă în calendarul acestor comunități o reprezintă cea a hramului bisericii. Un comitet de organizare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mai bine adaptate la condițiile de mediu din țara noastră. Se remarcă trei tipuri de culturi tradiționale, diferențiate în funcție de sezon: - culturi timpurii de primăvară (în solarii): ridichi, salată, spanac, ceapă verde;culturi de vară: roșii, castraveți; - culturi de toamnă (în câmp): varză, ardei, gogoșari, conopidă, sfeclă roșie, morcovi, țelină, păstârnac. Conform estimărilor directorului executiv al Asociației Ecoleg, dl. Feodorov Eusehnie, în ultimii ani, producția obținută la fiecare sortiment de legume a ajuns la: 500 tone tomate, 450 tone castraveți, 200 tone
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Lascăr Dediu, punându-l la stâlpul infamiei pe pașnicul anticar, cu mereu actualul citat: Sancta simplicitas! Dar bătrânul anticar nu-i decât una dintre, se speră, puținele excepții. Acestea nu pot sta în calea fluidului magnetic ce a cuprins în câmpul său întreaga populație a capitalei. Mâine va avea loc prima demonstrație practică a jocului extraordinar pe care l-a plodit regala țeastă într-o dupăamiază de indigestie. Amănunte, pe larg, în ediția de seară a oficiosului guvernamental. II A doua
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ocupe locurile. Jocul va fi gândit și arbitrat de însuși Măria Sa, Regele. Aghiotantul se retrage. Regele se joacă, ușor crispat, cu mănușile albe, jilave de transpirație. Este, fără îndoială, un moment mare. Napoleon se va fi simțit la fel pe câmpul de bătaie de la Austerlitz. Ce bine era să-și fi pus tricornul său albastru, dăruit de buna mătușă Gerda... Dar nu-i nimic, e destul de bună și șapca-sport. Așa că se apropie de megafon, cuprinzând dintr-o privire spațiul în jurul căruia
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
zăbalele, „nebunii” trag spadele... În aripa stângă a albilor începe un duel îndrăcit. Comenzile sunt tot mai sacadate, mai gâfâite. Se pare că regele a căzut în transă războinică. Aghiotantul învârte cu frenezie „râșnița” muzicală, comandantul suprem cercetează cu înfrigurare câmpul de luptă. Comenzile încep să plece parcă fără sine. Pionii se bat cu ură și înverșunare. Unul câte unul se retrag răniți din luptă. Sunt întâmpinați la margine cu strigăte de bucurie sau de mânie. Se puseseră între timp pariuri
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mâncate” nu mai au putere să iasă de pe „tabla” de șah. În jurul gardului de plasă care o înconjoară se agită o lume înnebunită. Se iau la harță mai întâi aceia care au pariat. Unii escaladează gardul și se reped în câmpul de bătaie ca să dea o mână de ajutor favoriților. După ce au fost cotonogite toate „piesele”, fără alegere, tabla a rămas goală, fără luptători, fără spectatorii implicați în „joc”. S-a așternut pentru moment o tăcere grea, înnebunită, neiertătoare. Cineva întrebă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
să se îmbrace atât de...șic! Mereu la costum și cravată, combinație originală de pasteluri: cămașă muștar, cravată verde și costum maron, sau cămașă galbenă, cravată roșie luată de la Galeriile de artă din București și costum gri-fer. Ce mai vorbă, câmp de rapiță cu maci roșii pe fond de țarină pur românească, ca în tabloul recent primit de tata de la un pictor de care nu a auzit în viața ei! Un „peisaj” minunat în care se profilează deja un divorță Băiat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
din nou, cu năduf, că, vezi bine! ăștia-s oamenii, cu ăștia defilăm, că asta-i situația, adică așa s-a hotărât... noi ce putem face?... descurcați-vă cum știți... mai multă inițiativă, tovarăși! Și alte „cântece de viață nouă”... Câmpul e după cum plouă! Numai că nici natura nu ne dă totul de-a gata! Ce nu ne dă, noi să îi smulgem, tovarăși, s-o schimbăm și s-o punem în slujba noastră! Asta-i dialectica! Dialectica a intervenit și
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
în primire! În loc de epilog. Cum ridici capul, cum se găsește unul, sau chiar mai mulți, care să te dea în gât! Așa era să se întâmple și cu mine! Dacă nu eram vigilent, ehei!... Dar n-am albit degeaba în câmpul muncii! Câmpul muncii... cât de bine exprimă aceste două cuvinte alianța dintre lucrătorii câmpului și lucrătorii din fabrici! De aceea m-am aliat și eu cu subordonații mei, cei mai mulți veniți de la țară. Și a mers, ca vorba ceea: ajută-mă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
În loc de epilog. Cum ridici capul, cum se găsește unul, sau chiar mai mulți, care să te dea în gât! Așa era să se întâmple și cu mine! Dacă nu eram vigilent, ehei!... Dar n-am albit degeaba în câmpul muncii! Câmpul muncii... cât de bine exprimă aceste două cuvinte alianța dintre lucrătorii câmpului și lucrătorii din fabrici! De aceea m-am aliat și eu cu subordonații mei, cei mai mulți veniți de la țară. Și a mers, ca vorba ceea: ajută-mă să te
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mulți, care să te dea în gât! Așa era să se întâmple și cu mine! Dacă nu eram vigilent, ehei!... Dar n-am albit degeaba în câmpul muncii! Câmpul muncii... cât de bine exprimă aceste două cuvinte alianța dintre lucrătorii câmpului și lucrătorii din fabrici! De aceea m-am aliat și eu cu subordonații mei, cei mai mulți veniți de la țară. Și a mers, ca vorba ceea: ajută-mă să te ajut! Pe mărturia lor am scăpat când a vrut să mă înfunde
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
acum un scriitor recunoscut oficial, nu putea gira orice în paginile ziarului. Nu mai avea în gură decât pe „nu merge”, „e lipsit de spirit combativ”, „e apolitic”, sau: „Mai concret, tovarășu’, fără floricele, că viața nu este doar un câmp cu flori! Mai sunt și ciori!’’. Când răsărea și câte un articol mai bun, îl chema pe autor pentru vreun fleac, aducea vorba de articol așa, ca din întâmplare și adăuga zâmbind: „ - Nu m-așteptam să fie atât de bun
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
copiii învață să comunice unii cu ceilalți, să socializeze, învață să-și dezvolte un joc propriu ținând cont și de activitatea celorlalți. Paralel cu dezvoltarea sensibilității cromatice care este evidentă, la vârsta preșcolară este și creșterea capacității de acomodare vizuală. Câmpul vizual se lărgește mult și se dezvoltă în bună măsură vederea la distanță. Sensibilitatea vocal-auditivă devine, la vârsta preșcolară, mult mai fină în comparație cu etapa antepreșcolară. Copiii fac progrese însemnate în emiterea și în intonarea sunetelor, care, la vârsta antepreșcolară sunt
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]