15,206 matches
-
invit pe balcon, care dă spre Sena. Dar vai! noi suntem aici, în biata noastră gaură. Domnul Peter v-a telefonat. - O să vă sune mâine la 8,30 dimineața. înțelegeți - nu? - că vreau să fiu mai aproape de dumneavoastră și în câmpie, acum când drumurile spre munte sunt călcate de cine știți și de culoarea pe care o ghiciți. Dar voi hotărî asta după sfatul dumneavoastră. În foarte mare grabă. Mult recunoscătoarea dumneavoastră prietenă Martha Bibescu P.S.: Avem camerele dumneavoastră în casa
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
Ilvei, Măgura Ilvei, Goștinari, Valea Teilor, Dobrești, Secaș, Periam, Ponor, Valcani, Tomnatic, Sânpetru Mare, Dobrotești, Bordești, Poiana Ilvei, Nalbant, Criciova, Marșa, Drăcșenei, Husasău de Tinca, Bragadiru, Arieșeni, Bălești, Isvoarele, Mera, Nădrag, Derna, Nufăru, Recaș, Crevedia Mare, Oinacu, Găujani, Miceștii de Câmpie, Dumitra, Vîntu de Jos, Ilva Mică, Bistrița Bârgăului, Parva, Dracea, Bolintin-Deal, Vânătorii Mici, Băbăița, Ciocârlia, Gura Ialomiței, Avram Iancu, Adunații-Copăceni, Ciulnița, Ceamurlia de Jos, Reghiu, Balc, Beba Veche, Mărișelu, Joița, Macin, Râmeț, Buciumi, Ghizela, Ciumeghiu, Mașloc, Grădinari, Câmpeni, Sacadat, Pietroasa
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Mică, Dobrești, Criciova, Valcani, Chilia Veche, Sacadat, Beba Veche, Mașloc, Recaș, Secaș, Florești- Stoenești, Sandra, Sânpetru Mare, Râmeț, Balc, Poiana Ilvei, Mănăștiur, Boldur, Ponor, Macin, Horoatu Crasnei, Sulina, Bolintin-Deal, Ghizela, Mărișelu, Sacoșu Turcesc, Ceamurlia de Jos, Țârcâia, Arieșeni, Miceștii de Câmpie, Coșteiu, Câmpeni, Bistrița Bârgăului, Vîntu de Jos, Lunca Ilvei, Dumitra, C. A. Rosetti, Livezile, Moșteni. Bibliografie Barbu, Daniel, Republica absența. Politică și societate în România postcomunistă, Editura Nemira, București, 1999. Barkan, Joel D., "Elections în Developing Countries", în Richard Roșe
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
PSD: Balc, Ciumeghiu, Dobrești, Husasău de Tinca, Sacadat, Țârcâia; PC›PSD: Lăzăreni, Pietroasa. 3 Bistrița-Năsăud (12) PPDD›PSD: Căianu-Mic; PDL›PSD: Bistrița Bârgăului, Budacu de Jos, Dumitra, Ilva Mică, Lunca Ilvei, Măgura Ilvei, Mărișelu, Parva; PNL›PSD: Livezile, Miceștii de Câmpie, Poiana Ilvei. 4 Sălaj (4) PPDD›PSD: Buciumi, Horoatu Crasnei; PNL›PSD: Creaca; PDL›PSD: Lozna. 5 Timiș (18) PDL›PSD: Bară, Beba Veche, Criciova, Ghizela, Nădrag, Sacoșu Turcesc, Secaș, Sandra; PNL›PSD: Boldur, Coșteiu, Periam, Recaș, Sânpetru Mare, Tomnatic
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
prezentat în ziarul România liberă ca fiind "un om cu frica lui Dumnezeu, respect față de lege și dragoste de țară"19. Câteva zile mai târziu, la 8 septembrie, debutează oficial și campania CDR. Locul ales pentru prima reuniune electorală este Câmpia Libertății de la Blaj, spațiu cu o încărcată simbolistică în istoria națională dar despre care puțini români cunoșteau, la vremea respectivă, conexiunile istorice cu Biserică greco-catolica. Mai înainte însă de a porni pe drumul campaniei electorale, liderii CDR se reculeg la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ce trebuie extirpat apasă nu doar o individualitate, nu doar o parte geografică a lumii, ci însăși Ființa. Suferința e ridicată la rang cosmic: "Cu lacrimi plâng genele zării", printr-o difuziune uranică: În geamăt se-nalță durerea la cer,/ Câmpii de lumini să-nfioare,/ Luceafărul simte văpaia arzând/ Și tremură, bietul, și moare./ Cu ochii plânși, stelele toate se duc/ Pe patul de nori să se culce;/ Din dragostea stinsă în neguri de zări/ Lin picură liniștea dulce" (din poemul Dimineața
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
poartă, cam fără rost, pînă și blîndul Patrocle al lui Sadoveanu, în timp ce cîinii din Baltagul sau Ochi de urs, tot de Sadoveanu, au nume normale în mediul unde trăiesc. Oierii își botează și azi cîinii Pintea, Gruia, Bîrzan. }ăranii de la cîmpie însă, mai ghiduși se vede, le pot zice, ca în proza lui Marin Preda, Ghimeașcă sau Duțulache - al lui Moromete, cel care fură brînza. Nu avem nici o îndoială că unii cîini din Siliștea trebuie să se fi numit astfel. În
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea) și culoare. Făcând abstracție de gânditorul român, nu ma judecați greșit! Semantica celor două cuvinte, chiar tautologie dacă ar fi, tot ar spune ceva. Ba chiar mai mult decat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
trăiau într-o deplină înțelegere cu celelalte comunități. După confiscarea palatelor și clădirilor impozante ale lui Jean Mihail, Pleșea, Vorvoreanu, Potârcă și a altor moșieri, care, în anchetele Securității erau numiți bandiți, dușmani ai poporului, locuința bancherului Eschenasy, de pe strada Câmpia Islaz, a devenit sediul Securității Poporului. Era locul de tristă amintire, unde se maltratau toți opozanții comunismului, din perimetrul regiunii Oltenia. Eschenasy nu a scăpat nici el, fiind catalogat drept exploatator, care a supt sângele poporului muncitor. După ce a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Fleming, un tehnician dentar Dali... Nu mai vorbesc de numele banale în țara noastră că Wagner, Einstein, Strauss, Rubens, Rafael, Borohov, Perez, Lalo, Keppler sau Chopen... De aceea, când mi-a fost prezentat domnul Itzhac Smetana, un agricultor vârstnic din câmpia Heferului, nu mi-am făcut nici o iluzie întrebându-l dacă nu cumva, cu totul întâmplător, are vreo legătură cu compozitorul Smetana. Da , a răspuns el pe tonul cel mai firesc. Bedrich Smetana a fost străbunicul meu... Itzhac Smetana s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
o preced sau o însoțesc. În fond, o asemenea poezie a eliminat ceea ce este superfluu și inconsistent înainte chiar de a se prezenta cu primul ei cuvînt. Fumul de țigară al omului intins pe pat ,aduce" fumul acelei case de cîmpie ce încă mai fumegă în amintire, iar versurile ce le unesc sunt tot atîția pași de apropiere. Firește că imaginația lui Saba e gestuală, sugestiv gestuală. Poezia gesticulează cu acele elemente sumare pe care le prezintă dar și cu cele
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
epică și preocuparea pentru destinele personajelor. La originea excepționalului personaj din Cartea de la Metopolis Filip Teologul Umilitul stătea un unchi al tatălui, Ștefan Dinulescu, istoric literar, teolog și avocat - resurse biografice din care va fi alcătuit acel miraculos savant al câmpiei, revendicat în proza de ficțiune atât de dicomesieni, cât și de metopolisieni sau mavrocordați. Modelul orașului Mavrocordat și al unei întregi civilizații din Cartea Milionarului este orașul Călărași, unde tânărul Ștefan Bănulescu își face liceul. Andrei Mortu, personaj straniu în
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
la maturitate le-ar fi vrut uitate, datorită tributului pe care îl plătesc epocii. De altfel, tot ce poate fi salvat din activitatea literară a lui Ștefan Bănulescu de până la volumul de nuvele Iarna bărbaților (1965) sunt poemele - ,cântece de câmpie" - ce vor fi publicate ulterior ca anexă a cărții. Dibuirile ar merita însă o analiză specială și nu mă îndoiesc că în viitor, în monografiile care se vor scrie, ele vor alcătui un capitol separat ce va da naștere la
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
substitui. Pe bună dreptate apreciază Oana Soare că textul Realitatea în căutarea ficțiunii (în vol. I, p. 836-853), în aparență un reportaj pe urmele personajelor din Ion, este o ,artă poetică indirectă" (vol. II, p. 1094). O realitate miraculoasă a câmpiei dunărene a găsit în Ștefan Bănulescu un scriitor capabil să o reinventeze într-o ficțiune salvatoare și durabilă. Ediția critică a Oanei Soare, realizată cu pasiune și profesionalism, face un bilanț de etapă în posteritatea lui Ștefan Bănulescu și va
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
volum, Cartea de la Metopolis (1977), singurul apărut. Din partea a doua, Cartea Dicomesiei, s-au publicat doar fragmente, iar ultimele două părți, Sfârșit la Metopolis și Epilog în orașul Mavrocordat, au rămas la stadiul de proiect. Ștefan Bănulescu a făcut din câmpia dunăreană de sud-est un spațiu fabulos, utopic, deși teritoriul imaginar are corespondențe în realitate, ușor reperabile. Metopolisul e plasat pe malul drept al Dunării, în Dobrogea, ceva mai la nord de unde e astăzi Hârșova, adică exact între Insula Mare a
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
-l să dărâme case ca un tăvălug și să exploreze adâncurile orașului cu dinamită. Din toate părțile se simt semne rele pentru oraș, adiat de ,un vânt de bătrânețe și de pustiu rece". Milionarul e un fel de cronicar al câmpiei dicomesiene ca spațiu imaginar și al Metopolisului, sortit prăbușirii și pustiirii. El înregistrează legendele locului și ale personajelor, principala sursă fiind Generalul Marosin. Plasate la limita credibilului, povestirile alunecă în fantastic. Ștefan Bănulescu s-a apărat de calificarea prozei sale
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
românești". De unde vine atunci impresia puternică de irealitate pe care o emană lumea bănulesciană? Mai întâi, din elaborarea savantă a povestirii, care transmite o plăcere a artificiului artistic, nu sentimentul unei reflectări directe, verosimile. Autorul are foarte clare referințele reale (câmpia, vecinătatea Dunării, oamenii, comerțul cu lână, piei, alifii și marmură), dar efectuează, ca orice mare artist, o mutație estetică în transpunerea lumii. În narațiune, determinările spațiale și temporale stricte sunt șterse, iar scriitorul își lasă cititorul prizonier al ambiguităților. Indeterminările
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
neamului, se numesc Mărăști, Oituz, Mărășești. îmi vin în minte cuvintele lui Sahia, rostite cu ani în urmă la Mărășești, când spunea că acest nume i-a punctat inima, făcândul să gândească cu emoție la piciorul tatălui rămas pe acea câmpie. Nu, părintele meu n-a luptat la Păuliș; el șia făcut datoria tot acolo, la Mărășești. Pe aici, pe la Păuliș, și-au petrecut însă destinul alte rude apropiate inimii mele, consăteni îndrăgiți, rupți din îndeletnicirea lor obișnuită și deveniți piept
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fără a se lua în seamă măcar inferențele de graniță. Cu alte cuvinte, fără interdisciplinaritatea lingvistică, psihologică, sociologică etc., comunicarea, ca act comprehensiv cu evidente trimiteri spre acțiune, nu prea există. Mai simplu spus, fără cele enumerate, în loc să comunicăm, batem câmpii, iar când e vorba de o analiză a actului comunicațional, eșecul este mai mult decât vizibil. Nu ne-am propus, cel puțin acum, să revenim asupra acestei teme, deși merită, aproape zi de zi, o nouă dezbatere, câtă vreme noi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
chip. // Mai sensibili ca elicopterul prezidențial. Parodia „Cotiga“ de Ion Pachia-Tatomirescu, la „Quadriga“, de Nichita Stănescu, poemă publicată în volumul „Dreptul la timp“ (1965), are ca motto primele două și ultimele două versuri ale poeziei respective - șuieră o cvadrigă pe câmpia / secundelor mele. [...] / aleargă-n afară, aleargă-n afară / și nu se mai văd.; umorul fin provine din „discrepanța“ angajată - prin titlu - între latinescul „quadrigă“, din care, într-adevăr, a rezultat apelativul valah, „cotigă“, dar și din substituirea „quadrigii“ de către „locomotiva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și nu se mai văd.; umorul fin provine din „discrepanța“ angajată - prin titlu - între latinescul „quadrigă“, din care, într-adevăr, a rezultat apelativul valah, „cotigă“, dar și din substituirea „quadrigii“ de către „locomotiva cu aburi“: șuieră o locomotivă cu aburi pe câmpia / secolelor mele. / Are mai mulți cai, are doi luptători. Unul e cu ochii-n flăcări și-n cărbuni, altul / - ca Făt-Frumos - cu ochii în lacrima cerului. / Unul își ține inima înainte, în caii de fier, / altul și-o târăște peste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
caii de fier, / altul și-o târăște peste pietrele colțurate, / în urme... / Unul strânge frâiele cu mâna din cap, / altul - tristețea, între măsele. Unul e neclintit ca sârmele și ca țevile / prin care curg amintirile celuilalt. / șuieră o cotigă pe câmpia / locomotivelor mele. / Are cai negri, are doi luptători. / Unul își ține viața în vulturi de fum, / altul își ține aburariul în roțile rostogolite - / și caii aleargă până când sparg cu boturile / ceasul meu „PoElliot“, / aleargă-năuntru, aleargă-n afară - / și nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
trage-mă pe roate: Ea, Dragostea, înspină trandafirii! Oprește-mă să-ndur și nu socoate Că-n nimbul florii se ascund toți mirii! Plătesc cu viața prețul ostoirii, Greșalele iubirii-mi sunt iertate? Ostatic orb și sângerând năvalnic Voi părăsi Câmpia - pas prădalnic, Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți praporii-n mirare Sfârșindu-mă-ntr-o altă dimineață! De dor nebun ascund Melanholia, Jertfire sugrumată! Ce durere... Sunt priponit de umbră și tăcere: Străluminat sonet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cuvinte caldă-i încă! SONETUL XIX ți-am scris pe stele cântecele toate Dezvăluind cu teamă jurământul și am săpat cuvintelor mormântul Cu sângele rostirii, nu de frate! îmi spui că iarna-n vis ucide vântul... Cu pas de lup Câmpia mă străbate, Neîncetat, vai, corbii vor dreptate Făcând lumina una cu pământul! ți-am scris apoi tăcerile cu sete, Sub chipul mamei, sus, pe un perete, Ca să nu uiți să îmi răspunzi îndată! Ai rătăcit și cerul și cărarea, Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
m-arunc cu patrafirul Cusut din fir de stea și plătesc birul De-a fi-n miresme îngropat ca-n Cer! Psalmul zilei a șaptea Am totul cît Te am pe Tine, Doamne, și n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate în ochi-mi duc și tot Te preaslăvesc. Nevrednic sînt de Tine însuți, Doamne, Tăcerea mi-i mormînt, pe care-l cresc, Netrebnicul de mine-s o tînjire La porți de iad și tot Te preaslăvesc. Călugăr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]