5,886 matches
-
monografie a lui R., Anton Pann, apărută în anii ’50, fusese puțin atinsă de sociologism, cartea impunându-se prin soliditatea ei, până azi inatacabilă. Corelând viața cu opera, istoricul literar vorbește pe larg și în deplină cunoștință de cauză despre cântărețul de strană și despre folclorist, despre moralist, fabulist, editor și povestitor, despre influența și impactul critic al scrierilor lui în posteritate. Se fac observații judicioase în legătură cu circulația universală a motivelor, cu străluciții descendenți ai lui Anton Pann, precum I. L. Caragiale
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
de toată lumea, aduce aminte de stratagemele unor personaje precum Anca din Năpasta lui I.L. Caragiale sau Nastasia din Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu. Finalul piesei este unul în notă pesimistă, virtutea dovedindu-se copleșită de impostură: Anița și iubitul ei, cântărețul Dan, vor sfârși tragic. L. izbutește uneori studii de caracter relevabile, ca în Chiajna, unde căutările personajului central sunt ecoul unei conștiințe neliniștit-active, meditând la șansele de împlinire fără a apela la vanități, concomitent cu gândul armonizării cu lumea din
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
manuscris), apoi încearcă versiuni, care nu s-au păstrat, din Racine (Fedra) și Voltaire, ca mai târziu să transpună din romanticii apuseni și ruși, uneori chiar fără a indica autorul, adaptând liber sau localizând. În Fiica lui Deceval și Armin cântărețul (după Harfa eoliană a lui V. A. Jukovski) iubirea nefericită dintre Minvana și „cântărețul de soi, înjosit” are ca decor o Dacie legendară; Păgânul și fiicele sale, localizare a poemului Gromoboi al aceluiași poet rus, cu puternice pasaje de descripție
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
ca mai târziu să transpună din romanticii apuseni și ruși, uneori chiar fără a indica autorul, adaptând liber sau localizând. În Fiica lui Deceval și Armin cântărețul (după Harfa eoliană a lui V. A. Jukovski) iubirea nefericită dintre Minvana și „cântărețul de soi, înjosit” are ca decor o Dacie legendară; Păgânul și fiicele sale, localizare a poemului Gromoboi al aceluiași poet rus, cu puternice pasaje de descripție în nota fantasticului tenebros, păstrează multe din inflexiunile byroniene ale originalului; Le Sylphe al
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
j. Olt - 8.VII.1956, București), prozator. Este fiul Radei (n. Oancea) și al lui Dumitru Stănoiu, țărani; la naștere primește prenumele Dumitru. Urmează cinci clase în comuna natală, dar își întrerupe învățătura, având diverse ocupații în aceeași localitate (telefonist, cântăreț la biserică, secretar la primărie), apoi intră la școala de cântăreți bisericești din Slatina. După o perioadă de peregrinări cu tentă aventuroasă (la un moment dat încearcă să se îmbarce la Hamburg, emigrant clandestin, pe un transatlantic cu destinația SUA
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Oancea) și al lui Dumitru Stănoiu, țărani; la naștere primește prenumele Dumitru. Urmează cinci clase în comuna natală, dar își întrerupe învățătura, având diverse ocupații în aceeași localitate (telefonist, cântăreț la biserică, secretar la primărie), apoi intră la școala de cântăreți bisericești din Slatina. După o perioadă de peregrinări cu tentă aventuroasă (la un moment dat încearcă să se îmbarce la Hamburg, emigrant clandestin, pe un transatlantic cu destinația SUA), în cursul căreia practică diferite îndeletniciri (vânzător de portocale la Craiova
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Fundațiilor Regale”, „Viața” (semna Ștefan Stănescu-Buzău), „Curentul magazin”, „Claviaturi”, „Bucovina”. Din 1941 era membru al Societății Scriitorilor Români. În 1942 îi iese de sub tipar ultimul volum antum, Poemul sistemului solar. Avea în pregătire alte câteva culegeri de versuri (Plânsul madonelor, Cântărețul amurgurilor, Înălțimi de odihnă) și o dramă (Izvorul tămăduirii), care au rămas în manuscris. Mort la patruzeci și patru de ani, S. rămâne „poetul tânăr” al generației de lirici în care intrau Andrei Tudor, Simion Stolnicu, Vladimir Cavarnali ș.a. S.
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Munte, 1910; Vitejiele prea-piosului și prea-viteazului Mihail Voievod, tr. I. C. Massim, pref. Al. Papiu-Ilarian, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, București, 1862, 273-321; [Vitejiile prea cucernicului și prea viteazului Mihai Voievod], în Nicolae Simache și Traian Cristescu, Doi cântăreți greci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos și Palamed, Ploiești, 1943, 3-56; Povestea preafrumoasă a lui Mihai Voievod, tr. Rita și Eugen Dobroiu, LRV, II, 193-225; Cronica lui Stavrinos, tr. și pref. Gheorghe Tomozei, București, 1975. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
o dădacă inventivă, își înșeală fără pic de căință bărbatul, până ce îl lovește damblaua. O parodie a instabilității firii femeiești, în căutarea unui străin ales și de neam, care se dovedește a fi în cele din urmă doar un biet cântăreț ce dă bir cu fugiții, dezvoltă Săptămâna Tudoriței. În Piua lui Istrate Nan, un sătean își mută utilajul când pe un mal, când pe celălalt al apei ce desparte Țara de Sus de cea de Jos, în funcție de birurile poruncite de
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Stoika, „Foaia tinerimii”, 1924, 6; Lovinescu, Scrieri, IV, 572; N. Davidescu, „Poezii”, PRL, 1928, 6; Perpessicius, Opere, III, 150-153; Ciopraga, Lit. rom., 423-424; Florentin Popescu, „Poezii”, RL, 1973, 31; Daniel Dimitriu, Const. T. Stoika, CL, 1973, 17; Șerban Cioculescu, Un cântăreț al păcii: poetul-erou Constantin T. Stoika, RL, 1974, 5; Gheorghe Preda, Poetul erou Constantin T. Stoika, București, 1974; Opriș, Reviste, 72-73; Radu Păiușan, Ovid Densusianu și poetul-erou Constantin T. Stoika (corespondență), „Ziridava”, 1980, 869-897; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
elegantă necesară personajului. Trecerile de la text cântat la proză, în ambele sensuri (foarte importante în economia rolului) sunt rezolvate măiestrit prin ritm și intonație dând întregului cursivitate. Ceea ce nu se poate spune și despre partenerii săi, mai puțin actori decât cântăreți. Dorina Cheșei (Rosalinda) preocupată de rezolvarea partiturii foarte solicitante a avut momente vocale frumoase (Csadrașul de exemplu) dar a lăsat pe alocuri goluri în fluența jocului actoricesc, iar Mihaela Stanciu (Adela) aproape că a uitat că este o picantă subretă
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
ta doar, neclintită,/ Stă ca o lebădă-mpietrită,/ Surprinsă de îngheț pe lac” -, se află doar stanțe stângace, descriptive. Primii comentatori ai Rimelor... au apreciat ca originală preocuparea pentru cei mici și umili, a căror suferință S. o înțelegea, devenind „cântărețul durerii resemnate”, cu „o notă de discreție, de finețe”, ajutat de „facilitatea de versificație, și de eleganța rimei și de bogăția imaginilor” (Tudor Teodorescu-Braniște). Ulterior G. Călinescu reține numai „o foarte spirituală și plastică definiție a sonetului”, iar mai târziu
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
în 1897, sub pseudonimul Mihai din Pașcani, publicase o schiță, Domnișoara M. *** Fălticeni, dar și versuri sau niște istorii hazlii într-o foaie obscură, „Dracu”, debutează efectiv în 1898, la „Vieața nouă”, unde îi apar schițele Dușman, Binecrescută, poeziile Oriental, Cântăreții, Amurg, semnate cu numele real. Nu îi place însă linia macedonskiană a revistei și își îndreaptă producțiile către alta mai cuminte, „Pagini literare”, scoasă de Artur Stavri și Ion Gorun, unde i se tipăresc o suită de schițe, versuri, traduceri
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
numărului „diaconilor sacramentali”. O novelă a împăratului Iustinian (527-565), a III-a, se precizează că, la Marea Biserică din Constantinopol, trebuie să funcționeze concomitent 60 de presbiteri, 100 de diaconi, 40 de diaconițe, 90 de ipodiaconi, 110 citeți, 25 de cântăreți (împreună 425 de persoane), iar în alt bazileu, Heraclius, (610-641) dădea și el o lege (novela XXII) care argumenta acest număr: 80 de presbiteri, 150 de diaconi, 40 de diaconițe, 70 de ipodiaconi, 160 de citeți, 25 de cântăreți, 75
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de cântăreți (împreună 425 de persoane), iar în alt bazileu, Heraclius, (610-641) dădea și el o lege (novela XXII) care argumenta acest număr: 80 de presbiteri, 150 de diaconi, 40 de diaconițe, 70 de ipodiaconi, 160 de citeți, 25 de cântăreți, 75 de ușieri, ostiari ș.a.m.d. (la un loc 600 de persoane)168. Văduvele - măcar cele trecute în rândul diaconițelor - își aflau astfel un loc de frunte în cadrul comunităților bizantine. Un discurs al Bisericii apusene despre văduvie Epistola Fericitului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
meu e cuvântul, „Curentul”, 1998, 14-15 martie; Aureliu Goci, V. Speranța și „Sonetele fără umbră”, „Dimineață”, 1998, 16; Mircea N. Stoian, „Divină călăuza”, „Ziua”, 1998, 1 097; Nicolae Georgescu, Meditații despre umbră fără om, „Națiunea”, 1999, 22; Nicolae Prelipceanu, Poemele cântărețului dispărut prematur, RMB, 1999, 2 874; Florentin Popescu, V. Speranța și „Sonetele fără umbră”, MS, 2003, 1-4. F. P.
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
vin și alți scriitori, precum Panait Cerna, care își începuse colaborarea din 1901, cu poema Noapte de vară, sub pseudonimul Elvira M., dar acum continuă cu numele real (Spre Bucovina, Din depărtare, Către pace), sau Octavian Goga, care semnează poemul Cântăreților de la oraș și căruia i se reproduc versuri apărute în „Luceafărul” ș.a. Se alătură Corneliu Moldovanu, D. Nanu, la îndemnul înflăcărat al lui Iorga. Istoricul, adus în redacție de Ilarie Chendi, semnează texte precum Rostul închipuit și cel adevărat al
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Minerva, Pan, Apollo ș.a., într-o perindare lirică amplă, ce filtrează imnic teme și motive din cultura universală și din folclorul românesc. Artele poetice pe care le-a scris mărturisesc că ipostaza râvnită a fost aceea de Apollo al Transilvaniei, cântăreț care să celebreze dorul, visul, doina, codrul, cetatea, lumina, izvorul, columna, steaua și grădina de rai, invocate, bunăoară, în Carmen Transilvaniae, poem dedicat lui Ioan Alexandru. Poetul este un tradiționalist, prin sursele de inspirație, prin predilecția pentru lexicul arhaic, regional
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Ediții: Cronica faptelor regale. Cu discursurile M. S. Regelui Carol II în 1937-1938, I-II, București, 1938-1939; Carol II. Lozinci regale, București, 1939; Scrisori inedite ale unor muzicieni români, București, 1955; Octavian Goga, Poezii inedite, București, 1973; Portrete și autoportrete. Cântăreți români, București, 1974. Traduceri: Al. Gavard și A. Périer, Călătoriile lui Livingston, București, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VI, 261-265; Papadima, Scriitori, 35-43; Octav Șuluțiu, „Mișcarea sămănătoristă”, „România literară”, 1933, 72; Dragoș Vrânceanu, Sămănătorismul, CRE, 1933, 1971; Șerban Cioculescu, O
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
romanul Fulga de Gr. H. Grandea, iar Anghel Demetriescu scrie despre o dramă a lui Antonin Roques, Constantin Brâncoveanu. G. Dem. Teodorescu publică un studiu despre literatura latină și altul despre André Chénier. Un cuprinzător articol despre Anton Pann (Un cântăreț uitat), însoțit de o listă a tipăriturilor lui, îi aparține lui D. Aug. Laurian. În genere, orientarea periodicului urmează linia publicațiilor lui B. P. Hasdeu. L. V.
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
comentariul lui Tudor Vianu: „Pentru dreptate și preciziune trebuie să spunem cât de rafinat artist este d. A. Toma și cum limba sa răsună nu cu o armonie nouă, dar cu o armonie foarte pură”. Poet cu un diapazon tematic cuprinzător, cântăreț deopotrivă al intimității și erotismului delicat, al dragostei de țară, al simpatiei față de dezmoșteniții societății, al temelor biblice ori împrumutate din mitologia Antichității greco-latine, T. a realizat și numeroase transpuneri - unele foarte libere, mai degrabă adaptări - din poezia universală. Probabil
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
de Molière, în românește de A. Toma, U, 1947, 217; Ion Vitner, A. Toma, poetul proletariatului revoluționar, CNT, 1949, 123; Maria Banuș, Primăvara..., CNT, 1950, 175; Aurel Martin, Poezia lui A. Toma, „Făclia”, 1950, 6 februarie, 13 februarie; Nicolae Moraru, Cântărețul vieții, CNT, 1950, 175; Vicu Mîndra, A. Toma, poetul versului tânăr, „Scânteia tineretului”, 1950, 13 februarie; Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, București, 1950; Ion Vitner, Poezia lui A. Toma, București, 1950; Maria Banuș, Lumina
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
Lirice, pref. Victor Kernbach, București, 1959; Jan Carek, Ce-și spun mașinile, București, 1959; Alfred Margul Sperber, Versuri pentru tineret, București, 1959; Byron, Opere alese, pref. Dan Grigorescu, București, 1961, Poeme, pref. Dan Grigorescu, București, 1983; Cum a ajuns lupul cântăreț (Povești populare săsești), București, 1962 (în colaborare cu Al. Mitru); Glasuri din Ghana, pref. Viorica Tănăsescu, București, 1962 (în colaborare cu Sergiu Nicolaic); Alain Prévost, O întâmplare la Vercors, București, 1963; G. R. Derjavin, Versuri, postfață Alexandra Bărcăcilă, București, 1964
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
propune o versiune discretă, neexpozitivă, a sentimentului dezrădăcinării, însoțită de elanuri demofile, de compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
angoasată, exprimând, în manieră bacoviană, nostalgia edenului pierdut - copilăria - sau tristețea „iubirilor ucise în toamna putredă”. Ceea ce diferențiază acest volum e accentuarea situării tradiționaliste și implicit potențarea anumitor particularități de limbaj. Abundă cuvinte devenite fetișuri, ca „fruntarii”, „năier” (cu sensul „cântăreț din nai”), „zodier”, „tropar” ș.a., nu lipsesc vocabule stridente, inventate sau regionalisme. Tânărul poet cultivă metaforismul convențional, banalizat ori pe cel artificios, obținut prin materializarea forțată a unor abstracții sau prin utilizarea excesivă a cuvântului „alb”. Sunetul liric devine mai
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]