2,283 matches
-
căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
limba lui se-alasă”. O autoamenințare deznădăjduită și o exhortație nu lipsită de patetism ridică această „poruncă părintească” până la pragul de valoare simbolică, asemănătoare cu a „testamentului” lui Ienăchiță Văcărescu sau a versurilor lui Al. Mateevici. Întors melancolic spre atmosfera din cătunul distrus de „furlli”, care „viață vie nu lăsară” (Hora), B. închipuie și câte o baladă despre iele, „albele zâne / de la fântâne” (Albele și mușatele), pentru a încerca reconstituirea unui univers lăsat departe în trecut, dar de care nu s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
mă recomanda și îl ruga să găsească o soluție în vederea transferului meu în oraș pentru a nu-mi pierde mințile, asemeni altor absolvenți împinși la ratare de neiertătorul și criminalul sistem educațional al timpului, la școală de patru clase din cătunul țigănesc Balta Arsă, unde mă trimisese cinismul activiștilor de la București care inventaseră sistemul "repartiției zonale", pe liste separate, și care luaseră postul meu din Botoșani pentru o protejată a doamnei decan Zoe Petre. Despre restul imaginilor interesante pentru a configura
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ocrului de la o biserică Îngustă și Întunecată - gotic de tip fortăreață, ferestruici Între creneluri, ambrazurate - ce servise drept refugiu pentru populație când debarcau renegații și pirații. Orografia aburptă a locului Îl apăra de dezvoltarea urbanistică din jur: Înghesuit Între munți, cătunul păstra limite raționale. Zona de expansiune turistică Începea la vreo doi kilometri spre sud-est, spre Capul Rău, unde hotelurile ocupau plajele, iar munții, presărați cu căscioare, erau luminați noaptea de sclipirile grupurilor de case ce-i erodau povârnișurile. Șalupa pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sute cincizeci și șapte de kilometri ai șoselei șerpuite dintre Rijeka și Dubrovnik, litoralul cu golfulețe povârnite și nenumărate insule, verzi de chiparoși și albe de piatră dalmată, care Împestrițau o Adriatică cu ape Închise, liniștite și albastre, fiecare cu cătunul, zidul venețian ori turc și clopotnița ascuțită la vârf a vreunei biserici. Văzuse și cum părți din acest peisaj fuseseră demolate cu tunul În săptămâna pe care Olvido Ferrara și el o petrecuseră Într-un hotel din Cavtat, asistând la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
peste toate.Erau timpuri grele cînd nu avea cui să se plîngă,decît codrului. Puțin au scris monografii despre poporul roman. Putem aminti pe B.P.Hașdeu, N.Bălcescu, N. İorga. Pornind de la această idee am Început lucrul la monografia comunei Cătunele. M-am gîndit că redactarea unei monografii locale va duce la Îmbogățirea cunoștințelor elevilor locali, la crearea unei culture materiale și spirituale superioare. Vom cultiva astfel la elevi și la cetățenii comunei Cătunele sentimente de patriotism, de umanism, de echitate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
idee am Început lucrul la monografia comunei Cătunele. M-am gîndit că redactarea unei monografii locale va duce la Îmbogățirea cunoștințelor elevilor locali, la crearea unei culture materiale și spirituale superioare. Vom cultiva astfel la elevi și la cetățenii comunei Cătunele sentimente de patriotism, de umanism, de echitate și demnitate. Cunoașterea trecutului permite cunoașterea realităților prezente și a tendinților viitorului.Învățînd din greșelile trecutului, trebuie să nu mai facem greșeli În viitor. „Un pictor, terminîndu-și un tablou, socotindu-l că Îndeplinește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
găsit Întocmit, după toate regulile tehnice și artei picturale.” Eu, pornind de la monografiile Învățătorilor Elisabeta Mărășescu,Vasile Marășescu, preot Virgil Mărășescu, mulțumindu-le pe această cale pentru efortul depus, preotului Murgilași de la biserica din Lupoaia, preotului Drăghia Elisei de la biseica Cătune completate cu documente culese din „Arhivele Naționale Turnu Severin”, din arhiva școlii generale Valea MÎnăstirii, de la bătrînii comunei, am Încercat să completez tabloul monografic al comunei Cătunele. CADRUL GEOGRAFİC NATURAL Comuna Cătunele are o suprafață de aproximativ 30 km pătrați
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
efortul depus, preotului Murgilași de la biserica din Lupoaia, preotului Drăghia Elisei de la biseica Cătune completate cu documente culese din „Arhivele Naționale Turnu Severin”, din arhiva școlii generale Valea MÎnăstirii, de la bătrînii comunei, am Încercat să completez tabloul monografic al comunei Cătunele. CADRUL GEOGRAFİC NATURAL Comuna Cătunele are o suprafață de aproximativ 30 km pătrați și este situată În partea de sud vest a județului Gorj, de o parte și de alta a rîului Motru, la o distață de 50 km de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
biserica din Lupoaia, preotului Drăghia Elisei de la biseica Cătune completate cu documente culese din „Arhivele Naționale Turnu Severin”, din arhiva școlii generale Valea MÎnăstirii, de la bătrînii comunei, am Încercat să completez tabloul monografic al comunei Cătunele. CADRUL GEOGRAFİC NATURAL Comuna Cătunele are o suprafață de aproximativ 30 km pătrați și este situată În partea de sud vest a județului Gorj, de o parte și de alta a rîului Motru, la o distață de 50 km de municipiul Tg. Jiu, 50 km
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a județului Gorj, de o parte și de alta a rîului Motru, la o distață de 50 km de municipiul Tg. Jiu, 50 km de municipiul Dr. Tr. Severin, 15 km de orașul Baia de Aramă si limitrofă cu orașul Motru.Comuna Cătunele are ca vecini: -La Nord, comuna Glogova; -La Sud si Est, orașul Motru; -La Vest, comuna Florești din județul Mehedinți. În actuala sa organizare, comuna Cătunele cuprinde satele: -Valea Perilor-sat reședință de comună; -Cătunele; -Dealul Viilor; -Lupoaia; -Steic; -Valea MÎnăstirii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Dr. Tr. Severin, 15 km de orașul Baia de Aramă si limitrofă cu orașul Motru.Comuna Cătunele are ca vecini: -La Nord, comuna Glogova; -La Sud si Est, orașul Motru; -La Vest, comuna Florești din județul Mehedinți. În actuala sa organizare, comuna Cătunele cuprinde satele: -Valea Perilor-sat reședință de comună; -Cătunele; -Dealul Viilor; -Lupoaia; -Steic; -Valea MÎnăstirii. Satele Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Steic si Valea Perilor sunt străbătute de drumul județean D.J. B Motru-Baia de Aramă, fiind așezate În partea stîngă a rîului Motru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-Valea Perilor-sat reședință de comună; -Cătunele; -Dealul Viilor; -Lupoaia; -Steic; -Valea MÎnăstirii. Satele Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Steic si Valea Perilor sunt străbătute de drumul județean D.J. B Motru-Baia de Aramă, fiind așezate În partea stîngă a rîului Motru, iar satele Cătunele si Dealul Viilor În partea dreapta a rîului Motru și fiind legate de centrul comunei printr-un drum comunal. În monografia județului Mehedinți, İon Zaharescu, directorul agenției Turnu Severin a Băncii Naționale a României, scria În 1938 despre această zonă: „Cea mai fertilă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să-și apere vitele de animalele sălbatice, pe lîngă armele de foc care nu erau la Îndemîna tuturor, au recurs la confecționarea de capcane. Așa de exemplu, pe dealul dinspre apus, deasupra de Lupoița, lîngă drumul ce apucă spre satul Cătune, cunoscut numai de localnici, este un loc ce se cunoaște că a fost răscolit, numit „ groapa lupilor ”. Aici era o capcană pentru lupi; o groapă mare acoperită de crengi, iar Înăuntrul ei, Într-un țărculeț, era introdus un purcel, care
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
această privință arheologia oferă suficiente dovezi care implică direct orașele și așezările romane din Oltenia. Un loc de seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni- Pleșa, Tg.Jiu (ultimele 5 din județul Gorj) cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite În Oltenia, inventarul arheologic scos la iveală evidențiază bine aspectele vieții economice, sociale și politice din Dacia romană
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care vor avea un rol determinant În procesul de romanizare a populației locale, se poate dovededi concret și aportul tradiției autohtone la crearea unei civilizații daco-romane, În mod deosebit În domeniul olăriei așa cum o atestă săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de Îndeletniciri casnice. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fost martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă simbioza daco-romană după anul 106, atestate În așezările rurale și civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
două din județul Gorj, dar mai ales așezările rurale din Oltenia. Județul Gorj reprezintă, prin bogăția așezărilor străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele, satul Valea Perilor, lîngă șoseau națională Motru-Baia de Aramă, avînd la sud-est pîrÎul Chivădarul cu albia mult mai seacă, iar la sud-vest albia rîului Motru; este de formă dreptunghiulară avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria” spre sud. Ceea ce se vede
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apă se făcea din pîraiele ce se scurg pe coasta dealului de est. În secțiunea a-IV-a s-a descoperit ,,Poarta pretoria ”. În această secțiune s-au descoperit fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele de terra sigillata, deoarece aveau lut de calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala compartimentelor ce se Încălzeau. Obiectele de metal descoperite constau În chei de fier, balamale, vîrfuri de lance, cuișoare, piroaie. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala compartimentelor ce se Încălzeau. Obiectele de metal descoperite constau În chei de fier, balamale, vîrfuri de lance, cuișoare, piroaie. În castrul de la Cătunele s-a descoperit o monedă aparținînd Împărătesei Lolovina, soția Împăratului Gallienus (253-268) care are o mare importanță În privința vieții În castru. Popilian Gh., Ceramica romană În Oltenia Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lance, cuișoare, piroaie. În castrul de la Cătunele s-a descoperit o monedă aparținînd Împărătesei Lolovina, soția Împăratului Gallienus (253-268) care are o mare importanță În privința vieții În castru. Popilian Gh., Ceramica romană În Oltenia Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta, continuă spre nord pe malul stîng al acestui rîu, ocolind dealul Înalt și abrupt al Bujorăscului. Drumul roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]