KorAP: Find »[drukola/base=cafea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...799 >

19,955 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

altă ieșire. Credeam că n-ai să mai vii. De ce-aș fi făcut-o? Poate pentru... pentru că stau la gazdă și stau departe... Mihai ridică mîna eliberată de degetele nervoase ale fetei și ia ceașca, sorbind, înfiorat de aroma cafelei. Dacă mai trec o dată pe aici, voi fi dator vîndut. La rîsul delicat al fetei, venit ca un răspuns, Mihai aruncă ochii roată, să se convingă că nu e nimeni în jur, îi prinde mîna cu toată palma, o strînge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mi-o spui deschis, să știi strînge Mihai din umeri, să dea un aer firesc vorbelor sale. Ieri spune încet fata ai invocat motivul unor sticle de vodcă. Mîine ce vrei să mai cumperi? Mihai soarbe jumătate din ceașca de cafea, rămîne mult cu fața în aburii ce se mai ridică încă, surîde unui gînd, soarbe iarăși pînă ajunge cu buzele la zaț și așază ceașca pe farfurioară: Mîine nu mai cumpăr nimic, Cristina. Fata se uită la el cu un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tremură încă mîna. Ridică încet mîna fetei și o sărută, apoi, după ce o lasă în jos, atinge cu vîrful degetelor obrazul ei, plimbîndu-și arătătorul pe sub buclele de lîngă ureche. Ești sigură că nu ne putem întîlni? Foarte sigură! Mulțumesc pentru cafea! M-aș bucura, totuși, să vii mîine seară arată Mihai spre invitație. Îmi dai vodca reținută? schimbă el tonul. Cristina scoate de sub un raft o cutie de carton sigilată, căreia vrea să-i deschidă capacul. Le iau pe toate douăsprezece

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fumuri, cufundată în fotoliu, cu picioarele lipite, ridicate puțin să se sprijine de stinghia mesei, începînd să miște încet, într-o parte și-n alta, fotoliul. Mihai toarnă din nou vodcă în pahare. Un nes? întreabă spre Maria. Am și cafea, dar cu năut. Nes încuvințează Maria -, dar numai dacă-l faci cum trebuie. Să încerc surîde Mihai, știind că va putea obține o spumă groasă, pufoasă, pe placul femeii. Absorbită de jocul cu fotoliul și de plăcerea țigării, Maria îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
numai dacă-l faci cum trebuie. Să încerc surîde Mihai, știind că va putea obține o spumă groasă, pufoasă, pe placul femeii. Absorbită de jocul cu fotoliul și de plăcerea țigării, Maria îl lasă pe Mihai să-și vadă de cafea. Cînd simte mîna lui atingîndu-i umărul, întoarce puțin privirea. Te rog să-mi permiți să-mi schimb cămașa în prezența ta arată Mihai cu privirea spre pieptul cămășii ud tot de vodcă. "Desigur!" încuviințează ea cu privirea, continuîndu-și visarea. Vede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Cînd vine cu cele două cești în mîini, rămîne cîteva clipe în fața Mariei: Am greșit, desigur; îi voi cere scuze. Te rog! arată spre ceștile așezate pe masă. Maria mulțumește din priviri, ia o ceașcă și soarbe puțin, apreciind calitatea cafelei cu o frumoasă arcuire a sprîncenei. Mihai toarnă din nou în pahare vodcă, luîndu-l pe al său, retrăgîndu-se pînă lîngă capătul patului: Ce ți s-a părut "interesant" în această locuință? Cu o nouă țigară între degete, chiar în unghiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
prins viscolul undeva, în cîmp..." Descuie și intră în apartament. Cheile mașinii stau la locul lor, împreună cu ștergătoarele de parbriz și cu mănușile din piele. În chiuveta de bucătărie, zac două farfurii cu mîncarea uscată pe ele și ceașca de cafea, pe fundul căreia zațul s-a întărit și a crăpat în cîteva bucăți. Cine știe de cînd n-o fi trecut pe acasă !... murmură încet Aura, lăsîndu-și la întîmplare bagajul. Intră în sufragerie. Ceasul din bibliotecă stă. Are impresia că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de teamă îl strînge pe Mihai în spate, apoi, brusc, își simte tîmplele zvîcnindu-i cu putere. I se pare că i-a apărut și durerea din piept, de deasupra inimii, cum îl apucă uneori, spre ziuă, după consum îndelungat de cafea la masa de scris. "Asta-mi mai trebuie: o criză de inimă la douăzeci și opt de ani... Și-ncă din ce motiv: o femeie! Drace, idiot mai sînt!" Bagă mîna sub masă, scoate o cutie de carton în care are medicamente

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dorm călătorii în tren spune Maria simplu, firesc, pe tonul ei alb, de odinioară. Chiar mă-ntrebam dacă să te mai trezesc. Ast' noapte am fost la uzină se scuză Mihai, ridicîndu-se, intimidat de vocea femeii. Să vă fac o cafea? întreabă, mai mult ca să iasă din încurcătură. Te rog! arată cu mîna Maria, așezîndu-se în locul lui, în fotoliu. Deci ne-am înțeles, hotărăște cu glasul ei ferm, în timp ce-și aprinde o țigară stabilești cu Theo ce-i de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
nu mai poate freca, să iasă spuma groasă, pe placul Mariei. "Se înșeală dacă își închipuie că fac petrecerea la ei mîine seară. Găsească-și alt dramaturg!" hotărăște Mihai, fără să aibă curajul s-o spună cu glas tare. Proastă cafea; te-ai grăbit arată Maria spre ceștile fără pic de spumă. Efectul va fi același. Dorești și o vodcă? întrebă Mihai calm, impunîndu-și să păstreze egalitatea cîștigată mai înainte. Nu, e prea mult. Nu-mi face bine. Dimpotrivă! Am avut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
un murmur. Cred că vrea afară a spus Săteanu. Aveți o oliță? a întrebat, dar neprimind răspuns a plecat cu pasul sigur spre baie, cunoscînd drumul din urmă cu trei ani. Cînd s-a întors, pe masă apăruseră cești cu cafea și o tavă cu prăjituri. Proastă îngrijire! a arătat el cu capul spre copil, iar femeile au înlemnit. I-am găsit pe toți uzi, murdari, iar îngrijitoarele stăteau la povești, în bucătărie... a continuat Săteanu și femeile au răsuflat ușurate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Am să-ți spun eu cînd mă poți privi. Supus, Mihai acceptă. O simte cum pășește peste el și o aude îmbrăcîndu-și hainele. Osteneala nopții precedente, nedormită, vodca băută cu Maria "Dumnezeule!, m-am jurat că nu mai vreau complicații" -, cafeaua, cele două pastile amare iar acum, toată povestea asta, cu Cristina, se învîrt în capul lui, ca într-un dans halucinant, în care se simte antrenat cu totul, dîndu-i senzația că, odată ritmul spart, va rămîne gol nu tu gînduri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
încet, cu calm, merge lîngă fereastră, bagă capul sub draperia plușată și privește în afară pînă ce Mihai se îmbracă. Bem un pahar, Cristina? Nu, Mihai face ea un gest de împotrivire, luînd mîna tînărului de pe sticla cu vodcă. O cafea, da: alcool, nu. Niciodată? Nu atunci cînd vreau să-mi îmbăt sufletul. Dealtfel, surîde ea mi-ai rămas dator numai cu cafea. Uite, schimbă tonul cît vei pregăti-o, voi sta aici, în fotoliu, fără complexe că nu-s prima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pahar, Cristina? Nu, Mihai face ea un gest de împotrivire, luînd mîna tînărului de pe sticla cu vodcă. O cafea, da: alcool, nu. Niciodată? Nu atunci cînd vreau să-mi îmbăt sufletul. Dealtfel, surîde ea mi-ai rămas dator numai cu cafea. Uite, schimbă tonul cît vei pregăti-o, voi sta aici, în fotoliu, fără complexe că nu-s prima care o face astăzi. Ce vrei să spui?! tresare Mihai. Cît m-am îmbrăcat, arată fata spre masă m-am uitat. M-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
visăm că tot ce zboară se mănîncă. Acum credem, mai tîrziu vom fi siguri, chestie de vîrstă și de însușirea artei culinare privind prepararea zburătoarelor prinse în laț bombăne Mihai, isprăvind de frecat nes-ul rămas de la Cristina. Bei o cafea măcar? Nu, că vreau să dorm. Mulțumesc! Să nu te superi că nu ți-am spus mai devreme, dar mi-am închipuit că dormi, pentru c-ai lucrat și ast' noapte, de-aceea am venit abia acum... Știi că n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
aș vrea s-o pierd! Mă amăgesc cu gîndul că, dacă prietena ei joacă în piesă, ar putea să rămînă la spectacol, mîine. La șapte jumate e premiera, da? Absorbit de un gînd, Mihai uită să mai răspundă. Bea toată cafeaua din ceașcă, apoi privește lung ceasul de la mînă, scoțînd un fluierat tărăgănat, ca un vaiet: Dumnezeule! E aproape opt... Lasă slobode cîteva înjurături, spre stupefacția tînărului din fotoliu, care, intimidat, roșește tot, stingher. Nu pe tine te înjur spune Mihai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cugetare din Balzac: Femeia îi este bărbatului ceea ce bărbatul a știut să facă din ea"." A considerat că prin asta a spus totul și mi-a întors spatele. Doina se ridică de pe scaun, pune în priză un aparat de preparat cafeaua, toarnă apa, zahăr și cîteva lingurițe de cafea, pregătește două cești frumoase, aceleași de aseară, asemeni ceștilor din magazia autoservirii, de pe masa Cristinei. "De ce-a venit Cristina azi la mine și de ce reacția aceea cînd am întrebat-o?" Astea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
bărbatul a știut să facă din ea"." A considerat că prin asta a spus totul și mi-a întors spatele. Doina se ridică de pe scaun, pune în priză un aparat de preparat cafeaua, toarnă apa, zahăr și cîteva lingurițe de cafea, pregătește două cești frumoase, aceleași de aseară, asemeni ceștilor din magazia autoservirii, de pe masa Cristinei. "De ce-a venit Cristina azi la mine și de ce reacția aceea cînd am întrebat-o?" Astea sînt datele problemei continuă Doina discuția, aducînd cafelele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cafea, pregătește două cești frumoase, aceleași de aseară, asemeni ceștilor din magazia autoservirii, de pe masa Cristinei. "De ce-a venit Cristina azi la mine și de ce reacția aceea cînd am întrebat-o?" Astea sînt datele problemei continuă Doina discuția, aducînd cafelele. Acum, abia acum!, vine esența invitației mele, adică acel aici am vrut să ajung. Nu-i așa grozavă cafeaua, dar... Tu ești singurul care ai spart blindajul familiei noastre și-ai pătruns în interior. Tata te simpatizează, pentru că-i ești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
venit Cristina azi la mine și de ce reacția aceea cînd am întrebat-o?" Astea sînt datele problemei continuă Doina discuția, aducînd cafelele. Acum, abia acum!, vine esența invitației mele, adică acel aici am vrut să ajung. Nu-i așa grozavă cafeaua, dar... Tu ești singurul care ai spart blindajul familiei noastre și-ai pătruns în interior. Tata te simpatizează, pentru că-i ești consătean și-i amintești de sat; eu îți caut compania, să am cu cine discuta literatură, iar mama te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de însoțire! V-am cam purtat în astea trei ore... Mergeți și vedeți de-ale dumneavoastră; eu rămîn aici; spuneți-i și șoferului să stea acolo, la dispensar, să doarmă; îl scol eu la ziuă. Căpitanul salută și iese. Mă, cafea ai? face Săteanu un gest ferm. Am, tovarășe prim-vice. Mai du-te... cu tonul ăsta! Între noi doi, sînt "nea Toader!" Prim-vice am să fiu pentru ăia care dorm duși că, vorba aia, viscolul trece, leafa merge... Cum de lucrezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu tonul ăsta! Între noi doi, sînt "nea Toader!" Prim-vice am să fiu pentru ăia care dorm duși că, vorba aia, viscolul trece, leafa merge... Cum de lucrezi? Șeful mi-a transmis... Ziua, el e mai de folos. Cum doriți cafeaua? Fără zahăr, că-mi pun eu. Săteanu își scoate căciula, fularul și scurta din piele îmblănită, agățîndu-le în cuier. Lasă zahărul! face el un gest spre Mihai, care s-a intimidat și vrea să pună zahăr în ibric. Femeile trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-mi pun eu. Săteanu își scoate căciula, fularul și scurta din piele îmblănită, agățîndu-le în cuier. Lasă zahărul! face el un gest spre Mihai, care s-a intimidat și vrea să pună zahăr în ibric. Femeile trebuie să fie dulci; cafelele, amare precizează Săteanu. Băuturile tari, mîncărurile consistente adaugă rîzînd, așezîndu-se în locul lui Mihai. Ia să văd cum mi-ar sta ca inginer... Căutați-vă alt scaun, surîde Mihai, încurajat de vorbele lui Săteanu eu sînt fizician. A, da. Și ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
sta ca inginer... Căutați-vă alt scaun, surîde Mihai, încurajat de vorbele lui Săteanu eu sînt fizician. A, da. Și ca fizician crezi că ai dreptul să ții sub sticla biroului tot felul de... Frumoase poze! Ai gust. Nu fă cafeaua prea tare că vreau să și dorm. Ți-au venit geamantanele? Nu. Stau la Sălcii, întroienite. Zău?! Ia stai, devine el atent cum adică, n-a venit cursa rapidă? Poate spre seară; n-am mai trecut pe la autogară să văd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să văd. Hm! surîde Săteanu unui gînd. Nu-i strică să mai și înghețe un pic domnul profesor, că mîine seară mi-l înfierbînt eu... Ai anunțat pe-ai tăi să vină? Da minte Mihai, preocupîndu-se foarte atent de prepararea cafelei în gura cuptorului de la instalația de cercetare. Auzi, întreabă Săteanu ce putere are cuptorul ăla? Zece kilowați. Și-l bagi în priză pentru o cafea, care poți s-o faci pe un reșou de vreo douăzeci de ori mai mic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]