4,874 matches
-
lui depindea de toate astea. Încercă într-o zi să-i explice fiului viața aceea de dinainte. Și chiar crezu că găsise cuvintele potrivite. Vorbi despre țar, despre bătrânul conte Dolșanski, despre revoluție... Era o zi de octombrie călduță și calmă. Ogoarele erau deja pustii, malul pe care stăteau așezați era îmbrăcat în ierburi înalte, îngălbenite. Când văzu pe cer stolul de gâște sălbatice, Nikolai își dădu seama că, de câteva minute, adolescentul nici măcar nu-l mai asculta. Păsările se oglindeau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ți le spui ție însuți sau pe care le adresezi unor umbre. Înaintea unei lupte, se știa deja că peste câteva ceasuri, nouă din zece glasuri vor înceta să mai răsune pe acest pământ. Asta făcea ca glasurile să fie calme, detașate, indiferente față de ce aveau să gândească despre ele umbrele de mâine. Uneori, povestirea se întrerupea și puteai ghici cum continuă, subteran, în liniștea amintirilor. „Ca să nu strivesc oul ăla, istorisea Ancora cu două zile înainte să moară, îmi legam
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
intervine adesea în acele perioade ale vieții în care persoana trăiește sub spectrul amenințărilor, susceptibile să o distrugă sau, cel puțin, să-i bulverseze ordinea: divorț, șomaj, pensie, boală. În schimb, dacă visul nu are legătură cu realitatea (mai degrabă calmă) sau cu iamgini ce ar fi putut să îl suscite (film-catastrofă), el exprimă temerile inconștiente, angoasa de a nu mai putea refula sau controla pulsiunile percepute ca periculoase. Ca și în povestea biblică, visul poate avea o funcție profetică, anunțând
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
permite comerțul și schimburile), dar și între râuri și mări. În vis, arată dorința de a stabili sau de a menține relații sociale, dar și legăturile între trecut și viitor, punctul de plecare și punctul de sosire. În funcție de apele sale, calme sau agitate, este o reprezentare a vieții. Viața subiectului este sau nu un lung fluviu liniștit? El exprimă cursul previzibil al evenimentelor, chiar necazurile, sau, dimpotrivă, când depășește malurile, riscurile la care este expus și pericolele ce îl amenință pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pentru ca toată situația să se schimbe în bine, sau în rău (picătura care umple paharul). În a doua variantă presupune o amenințare și arată că pericolul, oricât de mic ar fi, nu e mai puțin înspăimântător. Lac Suprafața netedă și calmă a lacului este adesea folosită în simbolistică pentru a descrie liniștea spiritului. În vis, imaginea lacului exprimă, prin urmare, o aspirație la calm, la plenitudine interioară. Dar dacă liniștea lacului este brusc amenințată (de o furtună, de exemplu), atunci sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
însemnările critice în volumul Pe marginea cărților (1923). Postum, i-a mai apărut o carte, Figuri și note istorico-literare (1944). Nici pedant, nici amator de frivolități impresioniste, B. trezește încredere prin moralitatea gestului său critic, dar, nu mai puțin, prin calma, discreta lui comprehensiune. Clar și sistematic, cu un bun-simț ce asigură moderația evaluărilor, criticul nu e o natură divagantă. Sobrietatea, care divulgă poate la el un minus al fanteziei, dictează fidelitatea lecturii. Ceea ce urmărește, operând cu instrumente de precizie, este
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
pe cel al criticii istoriste, la care se adaugă în formularea judecăților estetice, și alte metode critice, cele sociopsiho-biografice, printre altele. Stilul nu evită metafora temperată, denotând implicarea uneori puternică, dominantă chiar a emoționalității, turnată însă mai totdeauna în expresii calme. Căci poeziile din placheta Dolores (1941), juvenile notații sentimentale, ori impresiile de călătorie din Jurnal italian (1973) și, mai apoi, din Itinerare paralele (1981), impregnate și stilistic de măreția copleșitoare a istoriei, culturii și geologiei traseelor parcurse, indică înclinații complementare
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, „Analele Universității București”. Lirica este la B., de sorginte cerebrală. Aluziile livrești - nu puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă, niciodată transformată în panică. Trăindu-și cu luciditate destinul, ca pe un dat ce nu poate fi nicicum deturnat, poeta, ca o altă Ană a lui Manole (simbol ce revine, de altfel, obsesiv în poezia sa), se lasă zidită de
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
sub diferite forme și grade de manifestare, cuprinse între limite normale și patologice. Sunt evidente două forme particulare: a) autism agitat - subiectul încearcă pe plan imaginar unele experiențe care pot să-l ducă la extaz sau îl terorizează; b) autism calm - se manifestă prin stări contemplative, subiectul se complace idilic prin „iluzionare” sau „consolare”. Cauzele care determină apariția acestei tulburări nu sunt clar precizate, dar se presupune că poate exista fie o predispoziție ereditară, fie un complex de factori care determină
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și pacient; obișnuirea pacientului cu posibilitatea de a se relaxa înainte de începerea programului; plasarea pacientului într-o poziție corectă, specifică fiecărui exercițiu din program; atenție deosebită din partea kinetoterapeutului pentru a nu provoca dureri în timpul manevrelor aplicate; utilizarea unei tonalități adecvate, calmă și plină de înțelegere; fiecare exercițiu să fie demonstrat, pentru a asigura înțelegerea lui de către pacient; se indică și se pune mâna pe grupul de mușchi care trebuie să efectueze mișcarea respectivă; pacientul este ajutat numai atunci când dificultățile ce trebuie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fie învățat pacientul să se relaxeze înainte de a începe programul recuperator; plasarea corectă a pacientului, înainte de executarea fiecărui exercițiu; acțiunile să se desfășoare cu multă atenție și sensibilitate, pentru a nu provoca dureri; explicațiile să fie enunțate pe un ton calm, în termeni simpli și cu modulații de ton; pentru o mai bună înțelegere, exercițiile vor fi demonstrate și explicate; se indică și se plasează mâna pe grupul de mușchi solicitați în mișcare; bolnavul este ajutat numai atunci când situația o impune
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un stâlp de lemn. Dar nimic din toate acestea nu o impresionase. ― Ce faci? Îl Întrebase pe Lefty, care avea pe atunci opt sau nouă ani și, Îmbrățișând stâlpul, Își mișca genunchii În sus și-n jos. Cu o voce calmă, hotărâtă, el Îi răspunsese: ― Încerc să am senzația aia. ― Ce senzație? ― Știi tu - mormăind, gâfâind, dând din genunchi - senzația aia. Dar ea nu știa. Mai erau mulți ani până când Desdemona, În timp ce tăia castraveți, avea să se rezeme de colțul mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a binelea au ba. Și iată că În Packard a mai apărut un miros În afara celor de piele și de whisky, un miros agresiv, metalic, care domină deodorantul bunicului meu: teama. Chiar În acel moment Zizmo spune pe un ton calm: ― Știi, tot timpul m-am Întrebat... De ce nu spui niciodată nimănui că Lina e verișoara ta? Întrebarea, picată din senin, Îl prinde pe bunicul meu nepregătit. ― N-am făcut un secret din asta. ― Nu? spuse Zizmo. Nu te-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
purta beretă, fapt care o uimi pe Tessie. Întotdeauna Își dorise să se ducă În Europa, nu atât În Grecia, cât În Franța sau Italia. Privind buletinele de știri, Tessie nu observa clădirile bombardate, ci cafenelele de pe străzi, fântânile, cățelușii calmi, bine crescuți, urbani. Cu două sâmbete Înainte văzuse Antwersul și Bruxelles-ul eliberate de Aliați. Acum, când atenția se Îndreptase spre Japonia, peisajul se schimba. În jurnalele de știri apăreau palmieri și insulele tropicale. În după-amiaza aceasta pe ecran se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Capitolul Unsprezece i-o Întorcea rapid. Chiar când Milton trase o bombă peste masă, Capitolul Unsprezece, cu niște reflexe uimitoare, o trimise Înapoi de unde a venit. Milton Începuse să transpire. Se făcuse roșu la față. Capitolul Unsprezece era În continuare calm. Avea pe chip o expresie ciudată, confuză. Pupilele Îi erau dilatate. ― Hai! l-am Încurajat eu. Bate-l pe tata! 12-12. 12-14. 14-15. 17-18. 18-21! Capitolul Unsprezece reușise! Îl bătuse pe Milton! ― Am luat acid, Îmi explică el mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înceapă școala, toată lumea de la Baker & Inglis avea să știe despre Calliope Stephanides că era un monstru. Așteptam ca Jerome să sară În picioare și s-o ia la goană. Mă simțeam cuprinsă de panică și, În același timp, surprinzător de calmă. În sinea mea, puneam lucrurile cap la cap. Clementine Stark și lecțiile de sărutat și răsucirile din cada cu apă fierbinte; o inimă amfibie și o brândușă Îmbobocită; sângele și sânii care nu se arătau; și pasiunea pentru Obiect, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cum Îmi examinez unghiile, Îndoindu-mi degetele În palmă. Era atent la felul În care tușeam, râdeam, mă scărpinam În cap, vorbeam -toate la un loc, toate manifestările externe a ceea ce el numea identitatea mea de gen. Păstra o atitudine calmă, de parcă aș fi venit la clinică pentru nimic mai mult decât o gleznă scrântită. ― Primul lucru pe care aș vrea să-l fac este să o examinez sumar pe Calliope. V-aș ruga să rămâneți aici, la mine În birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Începuse să se Îngrijoreze numai atunci când auzise ușa de la intrare Închizându-se. Apoi se pornise motorul de la mașina lui Milton și Cadillacul dăduse cu spatele pe alee. Mama mea ascultă până când zgomotul motorului se stinse. Apoi se gândi, surprinzător de calmă: ― Poate că pleacă de tot. La lista ei de tată fugit și fiică fugită adăugă acum o altă posibilitate: soț fugit. Milton nu-i spusese lui Tessie unde se duce și asta din mai multe motive. Mai Întâi, se temea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ceea ce am făcut? am întrebat pe un ton pe care l-am vrut iritat, dar nimic nu se auzi în acea peșteră goală. Am rămas mirat, dar nu total stupefiat, de parcă m-aș fi așteptat la așa ceva. Privește! spuse bătrânul calm și puțin încruntat. Credeam că am îngenuncheat, că îmi cedaseră genunchii din cauza hranei, al cărei gust nu-l mai simțisem de mai bine de patru zile, căci nu mai stăteam în picioare. Nu mai simțeam piatra dură sub tălpile încălțămintei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
tare problema. Soarele era la fel de puternic și de strălucitor cum fusese și în ziua de ieri, iar domnia sa pe cerul albastru, încă necontestată de norii pe care-i vroiam atât de mult. Era senină atmosfera. Într-un fel, prea senină. Calmă. Pete de lumină aurie limitau umbrele noastre. Perdelele îngălbenite de vreme și de murdăria de care nu au fost demult spălate limitau lumina care dorea cu tot dinadinsul să intre și să invadeze holurile late. Pașii noștri creau ecouri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Marcelei, ci de două linii subțiri de un roșu aprins, sângeriu. Părul, negru și lung, era strâns mereu într-un coc splendid aranjat. Deși amândouă sunt răzbunătoare din fire, erau foarte calculate în acțiunile lor. Marcela era impulsivă, iar Maritsu calmă, completându-se una pe alta. Erau foarte comunicative în general, dar deveneau extrem de arțăgoase când venea vorba de orientarea lor sexuală, mai puțin întâlnită în ziua de zi cu zi, și care putea fi dedusă din felul în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
un scurt înclinat al capului. Când eram pe cale să deschid gura și să formulez una din miile de întrebări care-mi perindau prin minte în acel moment, vorbise din nou: Ești sigur că el e, Cronicarule? Foarte sigur, răspunse Chronosi calm și netulburat. Se apropie de mine până ajunse la numai câțiva centimetri. Mâna stângă, te rog! porunci el. Poftim? întrebai fiind sigur că nu înțelesei ce vroia. La urma urmei, ce să vrea el de la mâna mea stângă? Dacă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
până acum veghease asupra orașului și a lumii noastre cu o autoritate neîndoielnică, începea să-și piardă tronul. Domeniile soarelui deveneau din ce în ce mai extinse cu fiecare moment care trecea și umbrele nopții, ca niște degete leneșe, se agățau cu o disperare calmă de fiecare relief, de fiecare stâlp, de fiecare casă și de fiecare copac, lungindu-se din ce în ce mai mult, până când își dădeau drumul și dispăreau. Timpul părea să accelereze cu fiecare secundă care trecea și curând, foarte curând, soarele răsărea, iar discul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
văzduh și se așterneau ușor pe pământ ca și cum ar fi terminat de valsat. Și câți erau! Din cauza lor nu se mai vedeau blocurile aflate la o sută de metri depărtare. Vântul se întețea încet, încet. Sergiu... spusei cu cea mai calmă voce. Ce-i? făcu el fără absolut nici o urmă de răbdare sau autocontrol. Ninge, zisei împăciutor. Așa. Și? Ne atacă sau nu? Sergiu. Ninge. E apă. S-o crezi tu că aia e apă. Am mai văzut eu ploaie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Corvium o scoase pe Eterna din corpul trădătorului, îl apucă de ceafă pe acesta și o implantă din nou în el, mai hotărât ca prima dată, cu o sete mai mare de sânge. Se simțea neîmblânzit. Își apropie fața sa calmă și sălbatică de a lui George. Își simțea ochii ca două mingi incandescente de foc și avea impresia că gura îi e plină de dinți ca niște pumnale. Era așa cuprins de sentiment încât se credea din aceeași specie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]