2,870 matches
-
mari ale înălțimilor cerești. Oftează îndelung și trist, cu sufletul redus doar la o mână de cioburi. Adio dragostea mea. Visul frumos s-a destrămat. Împreună, tu, eu, copiii noștri... Își îndreaptă spatele și salută. Onorul unui militar către alt camarad de arme. Pentru că ea asta fusese. Un soldat fără uniformă aflat permanent în bătaia focului, fără retrageri și perioade de refacere, a cărui curaj nu va fi răsplătit prin onoruri sau medalii. Doar cu respectul salutului său. În cadență rapidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ani de război, alternativa unui lagăr de prizonieri cu un cartof cald pe zi i se pare destul de ispititoare lui Lazăr. Aruncă o privire lungă în jur, dornic să memoreze fiecare detaliu, chiar și neînsemnat, a peisajului. Aici muriseră toți camarazii lui și poate mai târziu, cine știe, daca scapă cu viață, va ști să povestească și altora ce se întâmplase cu ei. Își simte degetele atât de înghețate încât i se pare un veac până agață de țeava puștii restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
după amiezii parcă poartă doliu. În cele două garaje mari ale regimentului XXI, mai mulți mecanici îmbrăcați în salopete pătate cu ulei, repară și verifică pe sub capote. Din cabinele unor mașini se aud discuții, râsete și glume despre găselnița unui camarad care-și scăpase mașina personală să nu fie "împrumutată" de ruși pictând pur și simplu pe una din portiere steagul britanic. Bună găselnița, dar mult nu mai merge nici cu asta. De ce? Acum câteva zile, chiar pe strada mea, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
toate acele lucruri care făcuseră din el un om adevărat. Acum realizează de ce el beneficiase de tratament preferențial la întoarcerea în țară. În timp ce toți ceilalți veniseră pe jos, el călătorise cu mașina, iar faptul stârnise mirare și circumspecție din partea celorlalți camarazi ofițeri. Apoi cuvintele și aprecierile pozitive, toate spuse pe un ton ușor complice în prezența martorilor de Licavkin privind excelenta lor colaborare. Ce colaborare la urma urmei? Îi mai reparase mașina uneori și folosise ocazia să ceară piese și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai putea să iasă. Dacă refuza, sigur s-ar fi aflat despre el că a acceptat să colaboreze cu cei care ciopârțiseră țara. O vorbă șoptită aici, o frază neterminată dincolo și ambiguitatea situației l-ar fi făcut în ochii camarazilor un trădător fără putința unei apărări. Nu putea ieși pur și simplu în curtea cazărmii cu o pancartă în mâini unde să scrie că da, a semnat cu ei dar numai pentru a-și salva tatăl. Măcar de ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să o facă, dar acesta se odihnea cine știe pe unde, într-un mormânt anonim. Cum va trăi mai departe sub apăsarea continuă a unui șantaj de care știa că niciodată nu va scăpa? Silit să își toarne colegii, prietenii, camarazii, ca apoi să le privească familiile îndurerate în ochi și să le spună vorbe consolatoare. Gândul inutilității lui ca om, despărțirea brutală și năucitoare de tot ce înseamnă valorile lui morale, acum terfelite și aruncate în noroi, îi provoacă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în tufișuri. Cioara croncăne și dispare în nori. Toată tabăra prinde viață; soldații ies de peste tot, din barăci, din șoproane, din tranșee. Panica se umflă, crește, așteaptă ca cineva să o potolească. Unii trag la întâmplare, doborându-și chiar proprii camarazi. Alții sunt mai lucizi și pornesc în urmărirea inamicului. Un ofițer își face apariția, organizând forța de reacție rapidă. Cea mai apropiată bază dușmană devine responsabilă pentru mârșavul atac. Comandantul, în fruntea unui pluton, declanșează represaliile. Împușcăturile, exploziile și manevrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și, ocazional, trăgeau în cei pe care nu-i recunoșteau. Mulți dintre cei astfel uciși fuseseră răniți dinainte de gloanțele celor de la balcon și se târau în semiconștiență, gemând, prea ocupați cu durerea lor ca să răspundă la strigătele de identificare ale camarazilor. După cinci minute, curtea redeveni vizibilă. Abia acum se putu observa carnajul la care mercenarii lui Frank se supuseseră singuri. Pe lângă pierderea și avarierea mitralierelor principale, ceea ce lăsa baza complet expusă unui eventual atac, pieriseră jumătate din cei din curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de floare care se desfăcea, boboc ce putea fi un început de dragoste? Se îndrăgostise frumoasa Mariusia de acest om? Sfedu n-a aflat-o niciodată de pe buzele ei. Acum stăteau nopți întregi împreună, poate erau mai mult decât doi camarazi. Oricum, din cele povestite de el n-am ajuns la convingerea că a fost ceva mai mult între ei decât simple destăinuiri reciproce a ceea ce au oamenii în ei mai ascuns. Am observat la el o nuanță de tristețe când
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de vie. Toate aceste detalii superficiale ne conduc, scurt, la ideea că suntem încă o nație de suprafață. Țin minte câteva discuții de acest fel din urmă cu șase-șapte ani, din redacția „Opiniei studențești“. Acolo unde discutam, cu unii dintre camarazii mei, despre miraculoasa idolatrie care aduce în prim-plan indivizi banali precum Constantin Bălăceanu-Stolnici. Care nu scriu antologic, nu au opere care să-i recomande ca autorități în diverse domenii, nu au „zvâc“ în discursul public, dar care sunt cultivați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
-său. Într-o casă atât de masculină, Tessie Începuse să se simtă În plus ca femeie; se vedea, peste zece ani, prizonieră Într-o lume dominată de capace de roți și hernii. Pentru mama, o fiică ar fi fost un camarad de nădejde: ar fi iubit, ca și ea, cățeii de salon și ar fi susținut-o cu propunerile de a merge la patinoar. În primăvara anului 1959, când au Început discuțiile despre fecundarea mea, mama nu avea cum să prevadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
am cunoscut eu, Marius W.C. Grimes se făcea deja bărbat. Lucra la un magazin de discuri și seara urma Dreptul la Universitatea din Detroit. Se Întâmpla ceva În țară, În special În cartierele de negri, ceva care favoriza ascensiunea unui camarad ca Marius În tribuna de la colțul străzii. Dintr-o dată era mișto să știi lucruri, să perorezi pe marginea cauzelor războiului civil din Spania. Și Ché Guevara avea astm. Și Marius purta beretă. O beretă neagră, paramilitară, și ochelari negri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apărarea lui Dinamo și pianistul se purta ca o cizmă și ea a născut un băiețel și el, aflând pe front ce s-a întâmplat acasă, s-a aruncat în calea gloanțelor inamice într-o misiune nobilă, și-a salvat camarazii și s-a stins și cine știe cum s-ar fi clădit istoria dacă smocul acela de iarbă (blestemat) n-ar fi schimbat traiectoria șutului când Oneață Augustin a pornit singur de la mijlocul terenului, a trecut ca un bolid pe lângă fundașii insulari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pliurile formau peșteri și tuneluri) ori în regrupările din înălțimile bibliotecii. Rolul principal îl jucau soldățeii. Și nu pentru că așa e-n bătălii, ci pentru că Matei le împărțea suflete mititele, câte unul pentru fiecare, iar apoi îi trata ca pe camarazii lui, omuleți cu firi, cu reacții, cu sentimente diferite. În privința revistelor cu Rahan, cum n-avea habar de orientarea socialistă a editorului, frati-miu era căzut în cap după ele. Îl adula pe sălbaticul blond, care nu prididea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
tot ce se întâmpla. Era ora la care începeau să apară părinții, și el aștepta mai mereu până la cinci-șase, ziua aia fusese o excepție, scăpase maică-sa mai devreme de la serviciu și-l luase acasă. Îi cunoștea pe toți, erau camarazii lui, oameni serioși cu care catapulta bucăți de pâine la masa de prânz și cu care slăbea șuruburile de la paturile pliante ale fetelor atunci când pedagogul ieșea pe culoar să fumeze. Ungea biscuiții tacticos, fără grabă, parcă-l gâdila ceva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și cu trucuri pugilistice. Mititel, pierdut în mulțimea înfierbântată din extremitatea sudică a lui D 13, se uita la Șobi, la Țăcănitu’, la Gigi Maimuță, la Giani, la Dan Apostol, la Popou, la Nicu Pantof și la Luigi ca la camarazii lui Rahan. Ei își cărau pumni cu nemiluita, cu mănuși adevărate, eu îi asistam din colțul ringului și cronometram reprizele. Tot atunci, în epoca boxului și a marilor hemoragii nazale, tot la subsolul scării D, s-a petrecut un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Ziaristică (a Universității din București), care, În toamna anului 1956, avea să se transforme În secție a Facultății de Filosofie. Ordonat, meticulos și conștiincios În tot ce făcea, Dan s-a afirmat ca student fruntaș la Învățătură. Era și bun camarad, sărind În ajutorul colegilor, care, fiind bolnavi, aveau nevoie de conspecte de la cursuri. Neputând suporta jugul prea greu și Îndelungat al unei armate barbare, care pretindea că-i eliberatoare, nici impunerea „limbii lui Lenin și a lui Stalin” și nici
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și James Joyce” din 31 ianuarie 1946, Îi inspiră rectorului Iuliu Hațieganu această apologie: „Dragă Hossule, Îți lipsește o barbă mare, albă și poți conferenția la orice universitate din Europa.” Iar studenții entuziasmați Îl ridică În slăvi pe eminentul lor camarad. Anul 1943 este, poate, cel mai rodnic din viața tumultuoasă a filosofului creștin Petre Hossu. În iunie, decanul D.D. Roșca Îl distinge cu premiul I al facultății. În iulie-august Își elaborează opera filosofică „Despre condiția umană”. În octombrie este trimis
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
deceniu, prin grija pilduitorului fiu devotat Andrei-Iustin Hossu, real stejar, răsărit din stejar. Așa se cuvine deoarece, fără opera integrală a excelentului scriitor, filosof și traducător Petre Hossu, cultura română va fi mai puțin bogată. Flor Strejnicu (1926-2006) Prin decesul camaradului Flor Strejnicu (fapt dureros, petrecut la 18 aprilie 2006, În Săptămâna Mare), Mișcarea Legionară a pierdut Încă un membru de elită. Flor se afirmase ca distins scriitor (prozator și poet) și ca mare caracter, având suflet de crin. Cărțile sale
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Era și de o modestie rar Întâlnită. La slujba de Înmormântare, oficiată În Joia Mare (20 aprilie), au vorbit Sfinția Sa părintele Marian Băzăvan și profesorul Constantin Em. Bucescu, cel care Îl omagiase nespus de frumos În 16 martie 2006, când camaradul Flor Împlinea 80 de ani. Ambii vorbitori au relevat măreția caracterială de care era animat Flor, atât ca deținut anticomunist (nu avea nici 15 ani la prima-i arestare, În ianuarie 1941, ca frate de cruce), cât și ca medic
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
al lui Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul nostru, mucenic pentru Sfânta Cruce, pentru Țară. Așa săți ajute Dumnezeu! Profesorul Marin Petrișor (1936-2004) Internându-mă Într-un azil, pe la sfârșitul lui martie 2004, și fiind tot mai bolnav, comunicarea mea telefonică cu camaradul Marin Petrișor Încetase, spre perpetua-mi părere de rău. Abia În acest an (2007), prin februarie, vrui, din nou să-i aud vocea. Îmi răspunse Doamna Profesoară Florentina Petrișor, soția lui, zicând emoționată că Ică al ei (așa-i spuneam
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Era polisportiv ca un german. Îndeosebi la schi și la Înot nimeni dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că și-a riscat viața pentru un iudeu nemernic. N am să uit nicicând riposta hotărâtă pe care ne-a dat-o Căpitanul: «Am salvat un om. Nu contează că i evreu. Și vă rog să rețineți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Căpitanul va fi pomenit și omagiat ca liderul politic și spiritual cel mai de seamă al tineretului român din al XX lea secol de după Hristos. Profesorul universitar Constantin Em. Bucescu (1931-2007) La 10 ianuarie 2009, profesorul universitar Constantin Em. Bucescu, camaradul nostru profund regretat, ar fi Împlinit 78 de ani. Când s-a mutat din viața terestră avea aproape 77 de ani. Arăta atât de bine În ultimele lui zile, părea chiar plin de vitalitate și de Încredere În viață, când
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Regret enorm că ultima-mi scrisoare către el, din bogata noastră corespondență, nu-i parveni, cu toate că o expediasem din vreme, Încă din 17 decembrie 2007. De aceea doresc s-o fac cunoscută prin revista „Permanențe”. Iat-o: „Drag Costică, admirabil camarad, Mă bucur că pot, slavă Domnului, să te felicit și cu prilejul praznicelor Împărătești din această iarnă (Nașterea Domnului și Botezul Domnului), al Începutului de an 2008 și al zilei tale aniversare (10 ianuarie), când vei Împlini 77 de ani
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Cu dragoste În Hristos și În Căpitan te Îmbrățișează prietenul tău devotat Mihu.” Trebuie să declar și că nu pot disimula tristețea că la parastasul de un an, oficiat În ziua de sâmbătă, 20 decembrie 2008, au participat extrem de puțini camarazi. Iartă-i, Costică, pe prietenii care au Început deja să te uite! Iar eu Îl voi ruga mereu pe Părintele Etern să te mântuiască, primindu-te În Legiunea Cerească a Sfântului Arhanghel Mihail, În rând cu Căpitanul și cu Comandantul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]