2,210 matches
-
subterminal în poziție inferioară; deschiderea ei ajunge până sub nări. Gura este prevăzută cu dinți mărunți, uniformi, dar foarte ascuțiți și ușor curbați, dispuși în formă de perie pe premaxilar, dentar, prevomer, palatine și pe oasele faringiene. Nu au dinți canini pe fălci. Are două înotătoare dorsale lungi, distincte și apropiate între ele. Prima înotătoare dorsală este mai scundă, ea este formată din 8-9 radii țepoase ascuțite și subțiri și are un șanț abia schițat la bază. A doua înotătoare dorsală
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene, adaptate la condiții de semiariditate. Ca familii predomină gramineele
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
sunt prezenți cu specii de: stejar ("Qurecus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii") și un rogoz din specia "Carex stenophylla". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La baza desemnării sitului se află patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie aurită ("Salix aurita"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau diferite specii de rogozuri ("Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Ranunculus platanifolius" și "Ranunculus carpaticus"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), degetărel ("Soldanella hungarica ssp. major"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), toporaș galben de munte ("Violă biflora"), veronica ("Veronica fruticans"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), leurda ("Allium ursinum"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bucățel ("Agrostis canina"), rogozuri (din speciile: "Carex echinata, Carex echinata, Carex rostrata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
în secolul al XIII-lea. Rasa s-a îmbunătățit prin încrucișarea câinilor indigeni cu câinele Deer Hound adus din Anglia. Inițial s-a numit „câine de câmpie” și numai în anul 1863 a căpătat numele de Beauceron la prima expoziție canină de la Paris. Este înrudit cu Briardul, ambele rase păzind turmele franceze. În secolul al XIX-lea, varietatea cu păr scurt a fost numită Beauceron, iar cea cu părul lung a rămas Briard. Îl găsim preponderent în Franța și recent și
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
Bichonul bolognez este o veche rasă de câini italiană din familia bichonilor. Federația Canină Internațională recunoaște acesti câini mici albi sub numele de Bolognese, derivat de la numele orașului italian Bologna. Bolognezul este o „jucărie” bine construită, cu o blană distinctivă, albă. Din momentul în care au apărut, au fost folosiți pe post de câini
Bichon bolognez () [Corola-website/Science/334195_a_335524]
-
frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
plăti impozitul perceput pe câinii de lux. În formarea rasei o contribuție importantă a avut-o rasa Bearded Collie. Bobtail-ul a fost observat pentru prima dată în zonele de sud-vest ale Angliei și prezentată pentru prima dată la un show canin în 1873 la Birmingham, fiind de la început remarcată ca și rasă de calitate ce a devenit foarte populară încă de la început, caracterele de rasă nefiind schimbate de la recunoașterea oficială ca și rasă și până în prezent. Bobtail a fost exportat în
Bobtail () [Corola-website/Science/334204_a_335533]
-
a corpului de 45-70 cm. Cu 7 până la 12 kg (în cazuri excepționale până la 15 kg) masculii sunt clar mult mai grei decât femelele, care cântăresc de la 5 până la 9 kg. Masculii diferă de asemenea prin lungimea mai mare a caninilor. Blana acestor animale este galben-brună sau gri-maro. Magoții trăiesc în Asia, Maroc și Algeria , Gibraltar. Habitatul acestor animale sunt stejarii înalți și pădurile de cedru. Magoții se pot cățăra ușor, dar petrec o mare parte a zilei și pe sol
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
dintr-o nefericită întâmplare, și el, și tovarășii săi sunt aruncați pe o insulă unde sunt capturați de către „o creatură uriașă cu asemănare de om, negru la culoare, ... cu ochii ca niște cărbuni de foc și cu niște dinți mari, canini, ca niște colți mari de mistreț și cu o gură mare, căscată ca gura unei peșteri. Mai mult decât atât, el avea buzele moi, cum ar fi cele de cămilă, atârnând pe piept, și două urechi uriașe care îi atârnă
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite două rarități floristice: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica") (specii floristice protejate prin acceași "Directivă Europeană 92/43/CE" din 21 mai 1992); care vegetează
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Silence” în culisele spectacolului, împreună cu reprezentanți ai presei acreditate. Împreună cu soția sa, Diana, Ovidiu Anton are o fiică de 5 ani, Adela. Anton este și crescător de câini, fiind proprietarul canisei bucureștene „Praetorian Staff”, și a participat la numeroase competiții canine cu exemplarele crescute de el.
Ovidiu Anton () [Corola-website/Science/335693_a_337022]
-
parte a fălcii superioare se află 8-11 dinți, iar pe cea a fălcii inferioare 9-12 dinți, care se micșorează treptat spre colturile gurii; perechile 2-3 anterioare de pe falca superioară și perechile 1-2 de pe falca inferioară sunt măriți, au forma de canini ușor curbați. La exemplare bătrâne dinții fălcilor sunt rotunjiți la vârf. Oasele faringiene 2, 3 și 4 de pe fiecare latură, sunt contopite în câte o singură piesă masticatoare, prevăzută cu dinți; cele două piese de pe fiecare latură rămân independente; marginea
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
au creste așezate în formă de W. Primul și al doilea molar au câte cinci cuspide, dintre care cel central este foarte mic și legat de cei interiori (linguali) printr-o pereche de creste oblice. Primii incisivi au formă de canini. Sunt animale terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului. Deși duc o viață terestră, la nevoie se pot cățăra și pot înota. Când nu sunt în căutarea hranei, stau ascunse pe sub trunchiuri și rădăcinile
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]