25,038 matches
-
că această lucrare va contribui la lămurirea opiniei publice asupra uniației din Transilvania și mai ales a scopurilor pe care le-a urmărit în trecut și azi. Cartea beneficiază (și) de o Prefață semnată de tânărul istoric Sorin Cuc de la catedra de istorie a Universitații Oradea. În partea introductivă Părintele Profesor Păcurariu face câteva precizări în legătură cu încreștinarea daco-romanilor, în care combate unele false pretenții ale istoricilor catolici cu privire la începuturile creștinismului pe teritoriul țării noastre, apoi cu privire la jurisdicția bisericească asupra comunităților nord-dunărene
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
Thessalonic - Grecia a apărut decurând, în limba greacă, cartea semnată de către tânărul teolog Ștefan Lucian Toma - de la Arhiepiscopia Sibiului. Lucrarea de față reprezintă versiunea îmbunătățită a tezei de doctorat pe care autorul a susținut-o în toamna anului 2006, la catedra de Dogmatică a Facultății de Teologie a Universității „Aristotel” din Thessalonic, sub îndrumarea profesorului Dr. Dimitrios Tselenghidis. În volumul de față sunt prezentate direcțiile principale de abordare, înțelegere și interpretare a gândirii teologice a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae în studiile
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
unui om? Un filosof american încearcă să ne de-a un răspuns la această întrebare. Într-o zi, profesorul de filosofie s-a prezentat în fața studenților, ținând în brațe un borcan de 12 litri pe care l-a pus pe catedră. A umplut borcanul cu mingii de ping-pong și a întrebat studenții: - Putem spune că borcanul este plin? - Da, au răspuns studenții. Apoi, profesorul a luat niște pietricele pe care le-a pus în borcan și acestea s-au strecurat printre
VIAŢA E DARUL LUI DUMNEZEU! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367451_a_368780]
-
capăt! Nu că nu le-ar știi, mi-e greu să fiu destul de limpede. Cred c-a văzut și-a înțeles. E supărat pe mine pentru fleacurile pe care le mai debitez. Și care n-au nicicum aerul unui ex catedra presupus de cine știe ce îmbârligături și evidențiat adesea de conținutul lor ditirambic. Adică fără pretenția de atotștiutor și atoate- cuprinzător pe care le-ar emana ele la o adică. Aș accepta orice, numai să nu fie supărat din cauza mea. Când afirm
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
realizării altor activități similare cum ar fi câteva lansări de carte și al toate a participat cu toată dragostea, serozitatea și competența!... Ne aminintim, și astăzi, de comentariile foarte bine venite pe care le făcea pe marginea discursului susținut la catedră!... Aflam foarte multe noutăți și detalii, inclusiv la cursurile sale de master!... Am apreciat foarte mult la domnia sa felul său firesc dar în același timp decent de a fi și de a se comporta, spiritul său puțin ironic și umoristic
DOMNUL LIVIU BORCEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366828_a_368157]
-
francez i-a observat că nu se documentase suficient, că lucrarea prezintă serioase lipsuri și că trebuia refăcută, Mihai Ralea i-a răspuns umil că și el își dădea seama de acest lucru, dar că în țară îl aștepta o catedră universitară care devenise vacantă și că, dacă nu s-ar întoarce îndată cu doctoratul, ar pierde-o. Nu e greu de imaginat cum ar fi reacționat C. Bougle, dacă un student francez i-ar fi invocat un asemenea argument ca să
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
i-ar fi invocat un asemenea argument ca să i se accepte o lucrare necorespunzătoare. Fiind însă vorba de străin, fiu al unei țări care luptase în război alături de Franța, el s-a arătat îngăduitor - „da, a exclamat el, înțeleg: o catedră universitară e un lucru foarte important!” - și Mihai Ralea și-a trecut doctoratul la Sorbona în 1923. Dar el și-a trecut în același timp la Paris și un doctorat în drept. Două licențe - una în drept, alta în filosofie
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
drept, alta în filosofie - într-un singur an, două doctorate - în aceleași specialități - în trei ani, au constituit fără îndoială remarcabile performanțe. Mihai Ralea era grăbit, foarte grăbit ! Întors în țară, va fi numit, la Universitatea din Iași, asistent la Catedra de filosofie condusă de Ion Petrovici, apoi conferențiar la Catedra de pedagogie socială (1923-1926), profesor de psihologie și estetică (1926-1938). Din 1938 este profesor la Universitatea din București. Discipol al lui G. Ibrăileanu, va deveni director, din 1933, la revista
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
în aceleași specialități - în trei ani, au constituit fără îndoială remarcabile performanțe. Mihai Ralea era grăbit, foarte grăbit ! Întors în țară, va fi numit, la Universitatea din Iași, asistent la Catedra de filosofie condusă de Ion Petrovici, apoi conferențiar la Catedra de pedagogie socială (1923-1926), profesor de psihologie și estetică (1926-1938). Din 1938 este profesor la Universitatea din București. Discipol al lui G. Ibrăileanu, va deveni director, din 1933, la revista „Viața românească ", la început împreună cu G. Călinescu, apoi cu D.I.
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
a atras adesea critica și dezaprobarea intelectualilor care nu aveau vederi comuniste, mulți dintre ei închiși, pe motive evident politice, de noua putere comunistă de la București. Membru al Academiei Române (1948), devine director al Institutului de Psihologie al Academiei și șeful Catedrei de psihologie la Universitatea din București. Ralea debutează în revista „Convorbiri literare"cu studiul Importanța sociologică a lui G. Tarde (1916), apoi publică în „Studii filosofice", în același an, Relațiunile dintre imagine și gândire. Scrie la „Viața românească", la care
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
Ascetica și Mistica. 2009 - în prezent, indrumator de doctorat în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, disciplina Spiritualitatea Ortodoxă: Ascetica și Mistica. Funcții administrative și onorifice, premii, distincții și diplome: 1999 - Este hirotesit iconom stavrofor 2004-2008 - Șef Catedră Teologie, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. 2005 - secretar în cadrul celui de-al doilea Congres Național al Facultăților de Teologie Ortodoxă din România, Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus) - septembrie 2005. 2008 - I se conferă distincția „Crucea Moldavă” a Mitropoliei Moldovei
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
și la Universitatea din Iași (1860-1864), S. Bărnuțiu a reușit să creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările vieții sociale și politice, exprimîndu-și, în diferite modalități (lecții
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
eveniment cultural vine în întâmpinarea manifestărilor pregătite de corpul profesoral cu prilejul sărbătorii „Ziua școlii”, organizată în 28 martie 2014, pentru prima dată în Salonta în cadrul Colegiului Național „Teodor Neș”. Expoziția se dorește un eveniment permanent dedicat literaturii române, întăririi catedrei de limba și literatura română din școala noastră dar și un dar unic și deosebit de valoros din punct de vedere pedagogic oferit de profesorul Buzgó Sándor, alături de Cristian Butcă și de toți profesorii de limba română tuturor elevilor care, prin
EVENIMENT EXPOZIŢIONAL INEDIT LA COLEGIUL NAŢIONAL „TEODOR NEŞ” de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367622_a_368951]
-
opinii deosebit de favorabile exprimate de prof. Univ. Victor Condurache, membru în Consiliul Mondial al Muzeealor, pictorul G. Mihăilescu-Craiu, poetul Horia Zilieru, prof. Univ. M. Petrescu-Dâmboviță, Constantin Florea, directorul Muzeului Unirii din Iași, profesorul Radu Negru, titularul „Cursului de estetică” de la Catedra de filozofie a Universității „Al. I. Cuza”. Aprecieri deosebite, calde, energice, relevante. A strălucit, prin opiniile exprimate, valoarea pictorului Nicu Enea, fiind subliniate specificul românesc, vibrația umană deosebită și, cum spunea Horia Zilieru: „un lirism de o puternică sursă cosmică
NUMAI PRIN IUBIRE, SE POATE ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367643_a_368972]
-
eseul ternerian, totodată, și referiri la expresioniștii germani sau nordici, la icoanele și la ceramica din România, la hieratismul bizantin, la suprarealism, expresionism, simbolism sau cubism... Ceea ce trebue subliniat este faptul că nu avem de-aface cu o lucrare rece, „ex catedra”, ci cu un colocviu serios, dar amical, degajat și la obiect, referirile de mai sus nefiind deloc ostentative, băgate acolo ca să impresioneze, ci au un bine definit rol comparativ, de argument, de nuanțare, de interpretare subtilă și sugestivă. Fără-ndoială
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
pe el. Era mefistofelic. Da, chiar așa, cum arăta el, cu sprâncenele lui expresive, așa mi-l imaginam eu și pe cel cu care Faust făcuse Pactul. Intra (înalt, și-un pic adus din spate) în amfiteatru. Lua loc la catedra largă, își intindea mâinile pe tăblia ei, impreunându-le, și începea să vorbească uitându-se la noi, la fiecare în parte, și la toți deodată. Ochii lui urmăreau, în același timp idei, oameni, gânduri, teze și antiteze, întrebări existențiale, viața și
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
toate acestea dorința de a arăta că este european. Lingvistica, prin definiția obiectului ei de studiu, este o știință universală și nici nu avea altfel să nu creat modelul savantului universal. Cărțile lui trebuie să nu lipsească de pe niciuna dintre catedrele lumii, acolo unde se predă lingvistica; nu este posibil să poată exista filolog, care să nu fi studiat după graniticele lui lucrări. Gravat puternic în lumea lingvisticii, a filologiei, numele savantului român, Eugen Coșeriu, a zidit o nouă orientare în
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
de sine” fiind proba de foc a conștiinței lor civice și profesionale, de multe ori trecând în planul secund educarea și instruirea propriilor odrasle, sau, dacă nu, ceilalți au fost tratați „fără ură și fără părtinire” de pe aceeași poziție, de la catedră sau din afara ei, cu aceleași mijloace protectoare și urmărind atingerea acelorași scopuri și comandamente ale epocii. Au împăcat cum au putut trebuințele cărții și familiei, cu cele dictate de misiunea nobilă a îndeletnicirii lor dăruitoare, generoase. Un pilduitor florilegiu și
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
pe binecunoscutul matematician să aprecieze formal calitatea și noutatea științifică a abordării și implicit originalitatea autorului dizertației. Fără însă a superviza! O îndârjire căreia abia mai târziu aveam să-i relevăm profundele (și omeneștile) motivații. Profesorul Urmuz, consecvent cu linia catedrei de „istoria modernă a României”, mai conservator în concepțiile sale i-a acordat nota 4 iar candidatul la obținerea licenței n-a mai apucat să participe să aleagă la repartiția guvernamentală vreun post de profesor. A susținută însă ulterior, în
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
candidatul la obținerea licenței n-a mai apucat să participe să aleagă la repartiția guvernamentală vreun post de profesor. A susținută însă ulterior, în forma recomandată de profesor și a luat nota maximă. Era, de altfel, student de această notă. Catedra de sociologie a Universității i-a propus colaborarea și includerea printre membrii ei. Nu a acceptat. A ales un post într-un sat din fundul Moldovei, când avea posibilitatea să nu cunoască culoarea noroiului și nici mirosul lămpii cu gaz
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
de analiză politică și socială, prezentări de personalități „cunoscute” sau neconsacrate în vreun domeniu; textele conțin date despre luminile hispanice și ciudățeniile spaniolilor sau (nu mai prejos) exotismele românilor și varii „curiozități”. În filele cărții au încăput atât ca de la catedră lămuriri etimologice sau un ministudiu despre aliajul lingvistic care tocmai se prepară - rumañol, cât și (de exemplu) folositul (p. 25, 63, 74, 216, 267) și ironizatul (p. 103) cuvânt „poză” (ce-i drept, nu un cuvânt la patru ace, dar
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
ne-ar fi putut distrage atenția, carte, maculator, călimară și alte rechizite pentru a nu deranja cu fâșâitul sau zgomotul lor acest captatio integrum pe care-l reprezenta firul epic, tors cu sârg și neasemuită înzestrare retorică de zâna de la catedră, fata ceasornicarului nostru din sat, ingenua și tănăra învățătoare Cornelia Șandru. Parcă aduceau cu clapele pianului din sala de festivități de la etaj, atinse de aripe de îngeri păzitori și pricepuți, pentru a încheia solemn cine știe ce interludiu simfonic ce răscolea cu
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
cumpăt și temei. S-au observat toate astea în momentul în care colegul nostru Nicu Ionescu, chitic, timid, mirat de minunățiile ce ni se aștern în minte și de regulă la locul lui, a dat un răspuns perplex, la întrebarea catedrei „Ce mănâncă tigrul?”. Sărind ca ars, cu două degete deasupra capetelor tuturor, cerșește și obligă doar pentru el un răspuns nimicitor și imperturbabil, păstrându-și, credea, toții laurii cuveniți pentru un merit pe care demult vroia să-i fie recunoscut
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
pe un plâns care a uluit pe dascăl și a descumpănit evident clasa, cea din urmă mirată că n-auziseră în viețișoara ei de acest calificativ, unii colegi au pufnit în râs crezând că e vreo înjurătură sau metodă a catedrei de a pune la punct cine știe ce abateri de la reguli necunoscute până atunci, alții priveau cu compasiune „martiriul” în timp ce puțini radiau că în sfârșit mi s-a înfundat și că a fost bine „potcovit talanul”- cu toate că nu mi se potrivea deloc
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
argument”, TVR Cultural, din 2005) 7. Director de programe la GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL (1996 - 2000). 8. Director al CENTRULUI DE STUDII GERMANE al Departamentului de Filozofie al Universității București: 1 octombrie 1994 - 1 octombrie 1996. 9. Asistent universitar la Catedra de Fizică a Universității Politehnice București, 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994. 10. Cercetător științific (din 1986) și Șef de Laborator (septembrie 1985 - decembrie 1989) la INSTITUTUL PENTRU MATERIALE SEMICONDUCTOARE (I.C.P.M.S. - București). 11. Susținerea cursurilor în calitate de invitat: • Nașterea modernității • Revoluția
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]