3,702 matches
-
Îngrozitor de nedrept. Dacă ați putea vedea icoana cu Mântuitorul legat de mâini În fața judecătorului Pilat, cât de smerit și blând și ce ochi duioși are, ce Față senină și plină de lumină, câtă Iubire și smerenie răspândește, v-ar uimi. Catolicii au făcut și În această curte o biserică. Este de o mare valoare. În biserică, pe pereți sunt icoane mari, de mărimea unui stat de om. Sunt făcute din ghips, cred. Ele ne Înfățișează judecata făcută Domnului Iisus. Ni-L
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
rău. Iată-ne ajunși pe Golgota! Locul unde S-a jertfit Fiul lui Dumnezeu pentru noi, toți: cei de atunci, cei de acum și cei care vor mai fi până la sfârșitul veacurilor. În biserică sunt două altare. Unul este al catolicilor și unul al ortodocșilor. Al catolicilor fiind primul, ne oprim la el mai Întâi. Este locul unde L-au Întins pe Cruce și I-au bătut piroane În palme. Această scenă, care s-a petrecut la acel moment, se află
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Locul unde S-a jertfit Fiul lui Dumnezeu pentru noi, toți: cei de atunci, cei de acum și cei care vor mai fi până la sfârșitul veacurilor. În biserică sunt două altare. Unul este al catolicilor și unul al ortodocșilor. Al catolicilor fiind primul, ne oprim la el mai Întâi. Este locul unde L-au Întins pe Cruce și I-au bătut piroane În palme. Această scenă, care s-a petrecut la acel moment, se află pe peretele din fața altarului. Cum Îl
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Urlă marea-nfuriată, / Zboară valurile-n sus, / Iar noi stăm pe stânca vieții / Și ne apără Iisus. E Iisus Cel Răstignit, / Pentru noi El S-a jertfit”. Intrarea În Biserica Sfântului Mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos Lângă acest altar al catolicilor mai este o icoană. Se numește „Maica Durerii”. Chipul ei este făcut din ghips. Este atât de reușit Încât crezi cu adevărat că-i real, nu statuetă. Este cu o sabie Înfiptă În inimă. Atât de Îndurerată și are o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe un pilon. Dacă pui urechea se aud niște zgomote ca de lovituri de ciocan. Și aici, dedesubtul acestei mese, este o parte Încadrată În sticlă. Stânca este luminată electric. Pelerinii se Închină și strecoară acatiste sub geamul protector. Și catolicii și copții au altare În apropierea Sfântului Mormânt. Sub același acoperiș imens de mare sunt toate câte v-am povestit. Acestei biserici a Sfântului Mormânt al Domnului i se mai spune și a Învierii, că tot de acolo a Înviat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Cobori niște trepte care duc În altă Încăpere, cum ar fi la demisol. Acolo este un baldachin foarte frumos amenajat, ca un suport sau ca un pat, cu un fel de sicriu, purtând chipul Sfintei Fecioare Maria adormită. Așa cum obișnuiesc catolicii să facă chipuri din ghips. E atât de apropiat de natural că nici nu-ti vine să crezi că e doar o imagine a trecutului care a fost. Totul este Îngrădit cu un fel de gărduț. Dar călugărul care este
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ierte pe toți! Să lucreze Duhul Lui În noi ca să ne putem mântui cu toții! Apoi ne oprim la Icoana Maica Durerii. Nu vă pot descrie În cuvinte așa cum e. Este un chip al Sfintei Fecioare ca o statuie cum fac catolicii. Este atât de frumos, de gingaș, cu sabia Înfiptă În inimă. E foarte impresionant și trist ce vezi. Apoi ne oprim la altarul ortodox, că e alăturat de cel catolic. Vezi pe Domnul pe Cruce și Sfânta Maică lângă El
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
un chip al Sfintei Fecioare ca o statuie cum fac catolicii. Este atât de frumos, de gingaș, cu sabia Înfiptă În inimă. E foarte impresionant și trist ce vezi. Apoi ne oprim la altarul ortodox, că e alăturat de cel catolic. Vezi pe Domnul pe Cruce și Sfânta Maică lângă El iar de cealaltă parte este Sf. Ioan Evanghelistul. Este mare Întristare ce poți vedea. Este totul din aur. Am Îngenuncheat rugându-ne tainic, am privit stânca, am atins-o prin
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
bani, cât se poate. Mare pomană ar face cei ce trimit. El și așa ne pomenește pe toți creștinii din România. Bine ar fi să fie auzit apelul și rugămintea lui pentru că - mi-a spus cu lacrimi - grecii se ajută, catolicii se ajută, rușii se ajută iar noi, românii, nu! De parcă n-am avea urechi de auzit. Nu toți Îl văd cu ochi buni că a făcut acest Locaș lui Dumnezeu, atât de necesar nouă. Și așa este Înlăturat de a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ca elevii și studenții - participau la campania agricolă, contribuind la strânsul recoltelor. Sărbătorile puteau fi împărțite în două grupe mari: personale și cele oficiale. Sărbătorile personale le includeau pe cele religioase și se serbau în familie. Unul dintre martorii intervievați, catolic, afirma că apartenența religioasă nu i-a provocat niciodată neplăceri și nici nu i-a îngreunat intrarea în rândurile Partidului, cu condiția ca această temă să rămână o chestiune pur personală: „Sărbătorile religioase: eu n-am fost împiedicat, m-am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ortodoxe de aici. În structura lucrării s-a urmărit evidențierea problemelor fundamentale ale evoluției „orașului dintre vii”. O atenție deosebită a fost acordată problemelor referitoare la evoluția demografică, a structurilor sociale și administrativ-edilitare. Un capitol consistent a fost dedicat conviețuirii catolicilor stabiliți aici la mijlocul secolului al XV-lea și a descendenților lor cu populația de religie ortodoxă și relevării spiritului de toleranță ce a caracterizat populația hușeană de-a lungul secolelor. Demersul de față își propune să surprindă pe plan local
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1646-1756 să stagneze în jurul cifrei de 1.500 locuitori. În statistica așezărilor și a locuitorilor Moldovei, întocmită de autoritățile statului în timpul ocupației rusești între anii 1772-1774, nu găsim nici o diferențiere a locuitorilor după criteriul religios, deci nu știm câți erau catolici și câți ortodocși. Toponimele au fost scrise în limba română. În Huși existau în acea perioadă 94 de case, dintre care 51 aparțineau birnicilor, 22 erau ale preoților și diaconilor, 10 - ale văduvelor, 4 - ale nevolnicilor, una era deținută de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
12.660 trăiau în orașul de reședință Huși. Din numărul total al locuitorilor, 42.675 erau bărbați, iar 41.019 femei, 7.813 persoane care știau carte și 75881 neștiutori de carte. După cult, erau: 74.862 ortodocși, 3.556 catolici, 26 protestanți, 13 grigorieni, 5.235 mozaici și 1 mahomedan. Județul avea 126 de biserici, în care slujeau 119 preoți, 6 diaconi, 169 cântăreți și 38 eclesiarhi. După naționalități, erau 78.130 români, 5.235 israeliți, 162 greci, 79 nemți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o populație de 12660 suflete, din care : 6374 bărbați și 6286 femei. După starea civilă: 6279 necăsătoriți, 5120 căsătoriți; 1173 văduvi și 88 divorțați. Cu știință de carte: 2703 și fără știință de carte: 9957. După cult: 7836 ortodocși, 1838 catolici și 2986 mozaici. După naționalități: 9642 Români, 2986 Evrei, 2 Ruși, 2 Bulgari, 6 Greci, 17 Nemți și 5 Italieni. Acești locuitori viețuiesc în 3200 de case de diferite forme și mărimi, așezate pe 52 de ulițe, împărțite în patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la orașul Huși: 14.305 locuitori, din care 7.020 bărbați și 7.285 femei; 2.934 (20%) știutori de carte, 11.371 neștiutori de carte. Din punct de vedere confesional, erau 3.587 de religie mozaică și 1.760 catolici. Datele statistice incluse într-o Dare de seamă, publicată de Radu Kernbach în 1897, sunt în mare parte asemănătoare cu cele prezentate de Gh. Ghibănescu: 14.309 locuitori, din care 8.972 ortodocși, 1.750 catolici și 3.587 evrei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mozaică și 1.760 catolici. Datele statistice incluse într-o Dare de seamă, publicată de Radu Kernbach în 1897, sunt în mare parte asemănătoare cu cele prezentate de Gh. Ghibănescu: 14.309 locuitori, din care 8.972 ortodocși, 1.750 catolici și 3.587 evrei. Rezultatele recensământului din decembrie 1899 sunt demne de luat în seamă. Astfel, județul Fălciu avea o populație de 93.831 locuitori, din care 47.114 bărbați și 46.717 femei. După religie, conviețuiau: 83.170 ortodocși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
587 evrei. Rezultatele recensământului din decembrie 1899 sunt demne de luat în seamă. Astfel, județul Fălciu avea o populație de 93.831 locuitori, din care 47.114 bărbați și 46.717 femei. După religie, conviețuiau: 83.170 ortodocși, 3.958 catolici și protestanți, 6.689 de religie mozaică, 7 mahomedani și 11 - alte religii. Orașul Huși, reședința județului, avea 15.625 locuitori, din care 7.773 bărbați și 7.852 femei; știutori de carte erau: 4.941 (3.317 bărbați și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
156. Pentru structura etnică a orașului Huși, prezentăm în tabelul următor apartenența la principalele trei religii, ca și repartiția pe sexe. Dintre ortodocși: 60,6 % bărbați și 60,4 % femei; dintre mozaici: 25,8 bărbați și 26,3% femei; dintre catolici: 13,3 % bărbați și 13,3 % femei. Cifrele publicate în Anuarul statistic din 1904, referitoare la anul 1899, se deosebesc, în mică măsură, de cele pe care ni le oferă L. Colescu. Județul Fălciu avea în acel an o suprafață
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
93.317 locuitori, iar orașul Huși - 15.484 locuitori. Din întreaga populație a județului, 46.726 erau bărbați și 46.591 femei. Sub spect etnic, existau 81.168 români și 416 străini. După cult, erau: 82.679 ortodocși, 3.911 catolici și protestanți, 6.708 de religie mozaică, 4 - de religie mohomedană, 15 - aparțineau altor religii. Numărul neștiutorilor de carte era foarte mare: 79.201, în raport cu numărul știutorilor de carte: 14.116 locuitori. În prima decadă a secolului al XX-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unde religia a fost privită întotdeauna cu multă înțelegere, fără să aibă parte de războaiele pe care le-a cunoscut Europa Centrală și de Vest. De aceeași părere era și episcopul catolic Marco Bandini, în rapoartele sale către Vatican asupra catolicilor din Moldova, cunoscuți în timpul călătoriei sale prin țară. El credea că emigrarea husiților în Moldova s-a produs mai devreme, în perioada 1420-1460, ca urmare a prigoanei religioase declanșată de Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490) și al Boemiei (1469-1490). Asupra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau originea în locuitorii strămutați de la Bența în aceste localități. Exista un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc și făceau rugăciuni pentru sufletele morților. Broșteni . Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și că târgușorul aflat aici era locuit de Unguri, care în urma unei holere s-au retras prin păduri până aproape unde este astăzi orașul Huși; probabil că aceștia să fi fost Unguri papiști, din satul Cornii-Unguri” (papiști, adepții Papei, papistași, catolici, n. a.). Pentru Gh. Ghibănescu, problema este pusă sub aspectul naționalității, nu al religiei: în zonă s-au așezat unguri catolici. Se pare că această populație a trăit mai multă vreme neasimilată în majoritatea românească și ortodoxă din zonă, căci aveau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Lucca, care a călătorit în Moldova în anii 1632-1639, constata ospitalitatea și generozitatea locuitorilor: „Așadar după ce am plecat din Iași... m-am îndreptat spre un alt oraș numit Huși, unde nu numai că am găsit 100 de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor, dar am aflat și un obicei, cel mai frumos pe care l-am întâlnit în toate părțile lumii, pe unde am fost”. Impresionat de obiceiurile oamenilor, călugărul relatează: „Obișnuiesc < oamenii > în acest
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
gospodarii și intelighenția locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1. Episcopia ortodoxă și influența ei Alături de originea numelui și detaliile legate de întemeierea Hușilor, înființarea Episcopiei reprezintă una dintre problemele cele mai controversate legate de istoria Hușilor, deși cu privire la acest subiect a existat din a doua jumătate a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
românesc, dar faptul evocat mai sus arată că interesele instituției bisericești erau adeseori prioritare față de cele ale instanței judecătorești superioare din stat, Domnia. 2. Originea și evoluția populației catolice Alături de ortodocși, în zona Hușilor au trăit un număr important de catolici, veniți în majoritate din Ungaria și din alte părți, ca urmare a interdicțiilor religioase. În Moldova medievală, toleranța religioasă a creat cadrul potrivit pentru stabilirea lor aici și pentru integrarea lor socială și economică, păstrându-și opțiunea și practica religioasă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]