2,200 matches
-
teren și un mediu mai potrivit decât capitala țării" (Ibidem). 916 Iată ce cuprindea punctul al doilea al proiectului: "Cotidianul trebuie să ia ființă și cu concursul fraților catolici din vechiul regat, pentru ca să servească și intereselor lor, identice cu interesele catolicismului românesc, interese care, fără îndoială, nu gravitează întru nimic afară de granițele firești și naționale ale acestei țări, ci se confundă cu cele ale țării și nației române, iar pe de altă parte pentru ca numărul cititorilor lui să fie și mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parte pentru ca numărul cititorilor lui să fie și mai mare, precum și pentru motivul ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate, ca de fapt de întregul catolicism român din România. Nu ne putem închipui o acțiune comună, a întregului catolicism român, spre obiectivul indicat, decât împreună și alături cu frații noștri catolici din vechiul regat" (Ibidem). 917 Precizăm faptul că această concepție și opinie trebuie înțeleasă în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate, ca de fapt de întregul catolicism român din România. Nu ne putem închipui o acțiune comună, a întregului catolicism român, spre obiectivul indicat, decât împreună și alături cu frații noștri catolici din vechiul regat" (Ibidem). 917 Precizăm faptul că această concepție și opinie trebuie înțeleasă în contextul realităților interne și internaționale ale perioadei, a semnării Concordatului cu Vaticanul, dar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
922 Ibidem. 923 Ibidem. 924 Ibidem. 925 Ibidem. 926 Ibidem, f. 197. 927 Ibidem. 928 Ibidem. 929 Ibidem, f. 198. 930 Ibidem, f. 199. 931 Ibidem, f. 202. 932 Vaticanul a încercat să găsească diferite mijloace de a păstra unitatea catolicismului (odată cu modernitatea, când monopolul Bisericii exercitat cu ajutorul limbii latine, dar și controlul asupra tipăriturilor s-a diminuat treptat, dublat fiind și de apariția "statului liberal", a naționalismului și căderea vechiului regim politic în care Biserica a jucat un rol extrem de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Fifth Child, The Memoirs of a Survivor). Întocmai ca celelalte personaje, Harry trăiește într-o lume înăbușitoare, un univers neîncăpător, un cinematograf unde se vând înghețată și speranțe de viitor. De aici până la "trecerea" lui Mark Underwood de la necredință la catolicism fervent e drum lung și insuficient explicat. Mark rămâne un mister, într-un roman altfel destul de confortabil. Romanul e agreabil, bine istorisit, cu eroi conturați. Textul își creează o lume a lui. O lume banală, liniștitoare, cât se poate de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Museum și să-l transporte piatră cu piatră în Colorado, să-l curețe și să-l reconstruiască. Fiecare întâmplare își are hazul ei. David Lodge are o vână comică remarcabilă. British Museum s-ar putea să nu se prăbușească, dar catolicismul e amenințat. O soție care-și ia zilnic febra pentru a afla când poate să facă dragoste fără complicații, un soț hărțuit de o motoretă ieftină care chiar explodează în final, arzând și un manuscris prețios, la care se adaugă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
jurnalul lui. Ni se oferă aluzii și ecouri din opere literare englezești. Polii existenței lui Bernard sunt sexul și neființa. Primul e ca și inexistent, al doilea îl strivește. Yolande își face apariția și îi aduce echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare. Preotul (Bernard) cere să redevină laic și pare inapt pentru viața sexuală până ce Yolande îl readuce la viață printr-un fel de terapie. Ea e cea de la care acest fost preot, lipsit până acum de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Galsworthy, Dickens, chiar și Virginia Woolf. Revolta lectorului față de convenția romanului e o banalitate în Epoca Desperado. Tratată cu aceeași ironie ca și viața universitară (pe care, în interviuri, romancierul declară că o respectă), cealaltă temă esențială la Lodge e catolicismul. Romanicera Helen Reed e catolică nepracticantă. Crescută într-o familie catolică, la o școală catolică, Helen nu mai vrea ritualul religios (dar își trimite fiica la o școală catolică din alte motive decât religia, însă). Aceasta nu înseamnă că refuză
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru infidelitățile lui, de dragul sentimentului. Tot de dragul sentimentului îi e ciudă pe Ralph că nu se aliază cu ea afectiv, că îi ignoră sensibilitatea. Lodge amână sensibilitatea tuturor eroilor lui. Unul dintre motive ar putea fi faptul că nu vede catolicismul ca pe o forță ordonatoare. Moderniștii își iubeau cu patimă eroii vulcanici, ale căror vieți interioare le disecau cu tehnica Fluxului conștiinței. Lodge refuză o prea mare intimitate cu eroul. Ca orice Desperado, el nu se poate mulțumi cu o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ea dar, lăudându-se cu farmecul și frumusețea ei în fața suveranului Navarrei, acesta a vrut s-o cunoască și s-o păstreze, fapt petrecut în anul 1589. Suveranul Navarrei, protestant, a fost convins de frumoasa Gabrielle, catolică, să treacă la catolicism, ceea ce l-a ajutat să ocupe tronul Franței sub numele Henric al IV-lea. Era ocupat suveranul cu campaniile militare în care frumoasa metresă îl însoțea. A intrat în Paris, a ocupat Luvru și alte reședințe regale, devenind regele Franței
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
surâs frumoasei Gabrielle să-și depășească poziția de metresă și să devină regină. În 1594 a născut un băiat, recunoscut de rege, au urmat o fetiță și un băiat. Între timp regele Henric al IV-lea s-a convertit la catolicism, a divorțat de Margareta de Valois, cunoscută și ca regina Margot, candidata la căsătorie agreată era Maria de Medici, susținută din interese politice și de confesorul lui. Cu toată ostilitatea pe care a generat-o, obiectându-i-se copiii adulterini
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simpatizată și de soția regelui, Caterina de Braganza ce nu vedea în ea un pericol de uzurpare afectivă. Nell nu se amesteca în politică, ceea ce regele aprecia. Ea fiind protestantă, a fost agresată în perioada de tulburări generate de susținerea catolicismului de către rege și a dat o replică ce i-a amuzat și pe agresori și pe rege: Eu sunt târfa protestantă, nu catolică. Boala și moartea suveranului au afectat-o profund pe Nell ce-și abandonase cariera artistică. L-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șaptezeci de ani, împreună cu soțul ei s-au întors în Anglia, bogați și pocăiți de viața aventuroasă pe care au dus-o. Manon Lescaut Abatele Prévost, Manon Lescaut Antoine François Prévost d'Exiles sau abatele Prévost (1697-1763) a trecut de la catolicism la protestantism, a plecat în Anglia, apoi în Olanda unde s-a îndrăgostit de o femeie fatală cu trecut dubios, Lenki Eckhart, ce probabil a devenit prototipul personajului său Manon Lescaut. Scriitorul-abate a creat peste o sută de volume, dar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-te undeva unde nu este nimic de profitat." Majoritatea teologilor, până în secolul al XVIII-lea, vor relua aproape textual, în condamnarea lor la adresa teatrului, argumentele lui Tertulian. Bossuet și Nicole, vom vedea mai târziu, în ciuda apartenenței lor diferite, unul la catolicism, celălalt la jansenism, vor avea, referitor la acest subiect, un punct de vedere identic. Sfântul Augustin (354-430), cartaginez ca și Tertulian, se întreabă cu privire la caracterul paradoxal al plăcerii pe care-l creează spectacolul tragediei. Cum poate simți omul plăcere la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
corecturilor. Răsunetul său chiar dacă i-ar putea fi criticate aproximările, afirmațiile rapide, chiar inexactitățile este imens. Vigny va spune despre acest text că este primul manifest romantic francez, că el "a făcut pentru literatură ceea ce făcuse Geniul Creștinismului 73 pentru catolicism". Ea reia aici o idee, deja apărată în 1800, în eseul său Despre literatură privită prin intermediul raporturilor sale cu instituțiile sociale (De la littérature considérée dans ses rapports avec les institutions sociales), unde pune față în față poezia popoarelor din nord
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unde timp de patru ani, până în 1705, face să apară cincisprezece tipărituri, cele mai multe în grecește. La 16 martie 1705 este ales episcop al Râmnicului, înființând încă o tipografie. Prin lucrările editate, A.I. ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendințelor de extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice și poate servi la oficierea serviciului divin, episcopul nu șovăie să o introducă în biserică, unde slavona începuse a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
care s-a produs într-o manieră conjuncturală oarecare, aproape fără nici o evoluție organică. O cultură și un mod de viață au apărut totuși în timpul dominației habsburgice. Iorga nu a pierdut ocazia să scoată în evidență importanța caracterului universal al catolicismului în acest proces sau pe cea a papalității, trăgînd concluzia că nu există nici un stat european la fel de important ca Imperiul habsburgic. Papalitatea fusese cu ochii pe Viena în ultimii 500 de ani, intervenind imediat atunci cînd simțea că poziția sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica cum acest "străin" dirijase încă din 1918 politica României. Nici măcar nu era lipsit de patriotism, deși era catolic. Dar nu un catolic ca Inocențiu Clain, care transformase catolicismul într-o armă în mîna celor asupriți. Din cauza educației calviniste primite la Zalău, Maniu s-a înscris la Universitatea de la Budapesta unde s-a dedicat excesiv studierii legii lui Werböczi. Avea să rămînă veșnic un străin, privind Regatul din unghiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
așa cum demonstrează numele formațiunilor geografice pe care ungurii nu au reușit să le asimileze în secolele care au urmat. Astfel, la începutul secolului al XIV-lea, a început un proces de asimilare a căpeteniilor satelor românești emancipate. După trecerea la catolicism, locuitorii acestor sate au devenit membri ai nobilimii maghiare de rînd. Majoritatea covîrșitoare a românilor au fost transformați în șerbi, dar au supraviețuit, totuși. Istoricul și profesorul ceh Susta a afirmat că românii sînt cei mai orientali latini, iar cehii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
carieră constituie o importantă forță de motivație aflată în strînsă legătură cu șomajul intelectual și cu dorința fierbinte de a duce un trai onorabil. În ceea ce privește mesianismul, el respingea ideea că ortodoxismul trebuie transformat în politică de stat, așa cum era folosit catolicismul în Occident, deoarece în ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să rămînă raționali. Codreanu (după părerea lui Iorga) nu era român
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Lucrarea aceasta constituie cea mai concisă expunere a naționalismului cultural al lui Iorga și a concepțiilor sale istorice 24 "Ramuri", 1 ianuarie 1912. Biserica Ortodoxă, deși adeptă a doctrinei creștine, este mai puțin universală în privința concepțiilor ei asupra umanității decît Catolicismul sau alte religii creștine. Conform conceptelor ortodoxe, națiunile fac parte dintr-o ordine ierarhică stabilită de Dumnezeu. Iorga își exprima întruna în "Neamul românesc" credința în faptul că națiunile sînt indestructibile. În anii de criză (1938-1940), pus în fața pretențiilor lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politică a României, București, 1990, p. 66 224 "Neamul românesc", 19 aprilie 1910. În Polonia, Partidul Național-Democrat al lui Roman Dmowski ("Endecja") nu s-a sfiit să se intituleze "democrat", în ciuda puternicului său totalitarism, a violentului său antisemitism și a Catolicismului său obscurantist. Dmowski era lipsit de scrupule și de principii, astfel că a avut mai mult succes în politică decît Iorga 225 "Neamul românesc", 13 ianuarie 1913 226 Bianca Valota Cavalotti, Nicolae Iorga, Napoli, 1977, p. 81, și Frasin Munteanu-Râmnic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În miile de spații publice dedicate victimelor republicanismului anticlerical, Biserica spaniolă a organizat nenumărate ceremonii și pomeniri. Un amestec abil de pietate, autoritate civică și comemorare a victoriei consacra monopolul spiritual și mnemonic al instituției bisericești. Franco avea nevoie de catolicism chiar mai mult decât avea nevoie Biserica de el (cum altfel puteau fi menținute legăturile destul de Încordate ale Spaniei postbelice cu comunitatea internațională și cu „Vestul”?), de aceea i-a acordat toate prerogativele necesare pentru a recrea În Spania modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca Franța, Italia sau Germania) se epuizase sau fusese canalizată În conflicte ideologice noi, Însă costul și calitatea educației rămâneau probleme care Îi mobilizau cu succes chiar și pe cei cu o pietate foarte sporadică. Dintre religiile tradiționale europene, numai catolicismul și-a Îngroșat rândurile În anii ’40 și ’50. Pe de o parte pentru că Biserica Catolică era singura care susținea formațiuni politice specifice (complet dependente de ea În unele cazuri) În Germania, Olanda, Belgia, Italia, Franța și Austria; pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îngroșat rândurile În anii ’40 și ’50. Pe de o parte pentru că Biserica Catolică era singura care susținea formațiuni politice specifice (complet dependente de ea În unele cazuri) În Germania, Olanda, Belgia, Italia, Franța și Austria; pe de altă parte, catolicismul era puternic, de secole, exact În acele regiuni europene care s-au schimbat cel mai puțin În acei ani. Mai presus de orice, Biserica Catolică le oferea enoriașilor un lucru foarte prețios: senzația de continuitate, calm și siguranță Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]