4,620 matches
-
au încercat să identifice care sunt mecanismele care susțin acțiunea organizațiilor internaționale și în ce condiții aceste mecanisme produc efecte palpabile și, în special, care sunt motivațiile care fac statele să se conformeze standardelor stabilite de un regim supranațional. Explicațiile cauzale oferite de aceste studii sunt acelea deja subliniate înainte, referitoare la comportamentul actorilor în abordarea europenizării (armonizarea ca efect al calculului costurilor/beneficiilor și armonizarea ca socializare). De fapt, dezbaterea teoretică dezvoltată prin aceste studii a fost pe larg reluată
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
timp fizic între adoptarea formală și cea politică, implementarea și efectele sale, în multe cazuri, nu se regăsesc încă printre indicatorii valabili pentru măsurarea acestor efecte. După cum am afirmat deja, obiectivul principal al lucrării celor doi autori este identificarea explicațiilor cauzale pentru adoptarea normelor (rule adoption). Ei consideră ca principal model explicativ al adoptării legislației, modelul stimulentelor externe, dar propun și alte două modele, cel de social learning și cel de lesson drawing, care oferă explicații alternative pentru motivarea adoptării nromelor
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
fost încă sistematizat într-o manieră coerentă, în niciunul dintre cadrele teoretice prezentate, este un model interpretativ care ține seama, în mod complex, atât de caracteristicile factorilor externi, cât și de cei interni și, mai ales, de varietatea de relații cauzale care se produc printr-o astfel de interacțiune. Deși, după cum s-a afirmat deja, în literatura asupra democratizării a existat un proces de evoluție, așa încât democratizarea nu mai este considerată exclusiv ca un succes al interacțiunii dintre factorii pur interni
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Acest aspect va fi mai bine specificat de prezentările de studii de caz. Ultimul sub-proces, internalizarea normelor precedent adoptate, fără îndoială, cel mai complex și, în egală măsură, complex și ambițios, este încercarea de a pune la dispoziție o explicație cauzală. Trebuie să specificăm că procesul de internalizare diferă în funcție de ce se înțelege la nivelul de elite politice sau la nivelul maselor. Ca punct de plecare, trebuie să existe cel puțin o împărțire a valorilor liberal-democratice la nivel de elite. Dacă
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
a evidențiat diferite puncte de contact între studiile asupra democratizării și acelea asupra europenizării, care nu numai că studiază același fenomen, adică, presiunile normative exercitate de UE asupra realităților domestice ale țărilor membre sau candidate, dar împărtășesc și substanțiale explicații cauzale. 57 Schimmlefennig și Sedelmeier, în 2002, au formulat o primă teoretizare a studiilor depre extindere (enlargement studies), încercând să identifice care sunt factorii specifici ai acestui filon de studii. Mattina (2004b) amintește că cercetările din acest domeniu s-au concentrat
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
date: metoda observației Deține un rol foarte important și în domeniul nostru. Diferențiată de observația ocazională, spontană, observația științifică presupune urmărirea atentă și sistematică a fenomenelor și faptelor fără intenția de a le modifica, cu scopul de a reliefa relații cauzale cu privire la procesul instructiveducativ, pe baza cărora se pot elabora diferite predicții (Miftode, 1982, pp.171-174). metoda anchetei Are ca instrumente de lucru chestionarul și interviul (convorbirea). In domeniul nostru, cele mai răspândite sunt chestionarele. Informațiile oferite de acestea trebuie analizate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pe întreaga planetă este simțită, direct sau indirect, influența umană. Se are în vedere întregul complex de relații care se dezvoltă la nivelul fiecărui factor de mediu, dar și la nivelul întregului sistem de mediu: relații cu caracter spațial, temporal, cauzal, funcțional, dinamic-evolutiv. De aceea, în locul termenului de mediu natural, vom utiliza noțiunea de mediu actual (care înglobează mediul natural și schimbările produse de intervenția umană). Cu alte cuvinte, prin acest mediu actual înțelegem stadiul prezent la care profilul planetei noastre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sine un idol pînă la poftirea bunului aproapelui. Cum a încercat omul să își mascheze alegerea răului în defavoarea binelui pe care Dumnezeu i-l propusese? Ascunzîndu-se, desigur. Regăsim în formele simbolice ale ascunderii dinaintea lui Dumnezeu expresia unei arhetipale relații cauzale: minciuna naște minciuna. Scenariul biblic consemnează următoarea succesiune de momente simbolice, prin care conștiința păcatului originar s-a instaurat în lume: constatarea efectelor actului comis, prin deschiderea ochilor: Atunci li s-au deschis ochii la amîndoi și au cunoscut că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să fie un punct de reper în creștinismul medieval ca analiză a minciunii (Augustin 1952:60-66, 86-88, 146-170; cf. Bok 1978:34-37). După părerea lui Augustin, toate minciunile sînt un păcat, deși unele sînt mai puțin grave decît celelalte. Legătura cauzală pe care Arendt o face între înflorirea științei și dezaprobarea tot mai evidentă a minciunii trebuie totuși demonstrată. Arendt asociază știința cu un accent pus pe "autenticitate și veridicitate absolută", însă aceste valori se leagă mai degrabă de puritanism și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este să facă politica internațională mai inteligibilă pentru a fi înteleși mai bine actorii, structurile, instituțiile, procesele și evenimentele particulare, în special, dar nu exclusiv, din lumea contemporană. Uneori, teoriile pot fi implicate în testarea ipotezelor, în propunerea de explicații cauzale cu intenția de a identifica tendințe și tipare majore în relațiile internaționale pe acest fapt bazându-se pretenția de a fi teorii explicative. Dar de ce să studiem relațiile internaționale în acest mod? Este oare evident că cercetătorul relațiilor internaționale are
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a negat semnificația cauzală a ideilor, normelor și valorilor împărtășite, iar raționalismul a redus socialul la strategic și a ignorat particularitățile comunității, identității și intereselor. Re-imaginând socialul ca pe un domeniu constitutiv al valorilor și practicilor, și situând identitățile și interesele individuale într-un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt adevărate, dar și contrariul lor. Căci trecerea fără întoarcere a imaginilor de la o zi la alta este o gaură de golire pentru memorie și o descurajare pentru inteligență. Ea fetișizează clipa, dezistorizează istoria, descurajează stabilirea celei mai mărunte serii cauzale. Un jurnal îl păstrezi acasă, dar un jurnal televizat nu. Nu poți, fără o înregistrare prealabilă, nici să oprești, nici să dai înapoi un flux de imagini, cum faci cu un teanc de pagini. Discernerea nu se face decât prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și profundă a ceea ce este, Ela pășit, iar trupul l-a urmat. Forma trupului se schimbă, în cazul șamanului, pentru că ea urmează cu fluiditate mișcarea sufletului. Altfel spus, sufletul nu este legat și împietrit la nivelul unei forme vizibile, depinzând (cauzal) de aceasta. Dar cum suntem noi educați în societatea care se dorește a „viitorului“? Ne percepem și ne decupăm îndeobște ca ființe individuale prin trup. Acest lucru este atât de comun, încât nici nu îi mai acordăm atenție: a reduce
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
că sărăcia este produsă de "nedreptatea socială" etc., politicile sociale pot prevedea măsuri (generoase) de protecție și ajutor social. Este utilă identificarea a ceea ce împiedică rezolvarea sau dispariția unei probleme, nu numai a originilor ei. De regulă, sărăcia este explicată cauzal (o cauzalitate lineară de tipul: "Dacă A... atunci B": dacă nu ai muncit, ești sărac; dacă nu înveți, devii sărac etc.). Or, toate explicațiile sărăciei sunt construcții ale cercetătorului și ale intervenientului social în diferite contexte etno-socio-culturale. Unele explicații "merg
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tinde să favorizeze modelul coparticipării. Sociologul poate analiza comportamentul medicului, al pacientului, în diferite populații, grupuri sociale, pentru a repera similitudini, pentru a degaja logicile adecvate care structurează bunele practici. Pentru a explica starea de sănătate trebuie să gândim "lanțul cauzal" sănătate-boală, codeterminările biologice, sociologice și psihologice. Variații între diferite grupuri sociale. Dacă ne referim la persoanele active, sunt mai puțin expuse bolii cele din domeniul culturii, științei (mortalitatea este aici mai mică decât cea totală). Mortalitatea celor ce desfășoară munci
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poate fi redusă la inegalitatea între sexe, categorii socio-profesionale, vârste, dimensiunea capitalurilor etc., dar explicațiile "clasice" indică o selecție socială: • cei din categoriile sociale superioare au o stare de sănătate mai bună; • este o codeterminare în lanț a unor factori cauzali combinați: oamenii în vârstă care au fost bolnavi de mici sunt mult mai predispuși decât alții la parcurgerea unei traiectorii sociale descendente; • influența șomajului asupra stării de sănătate poate avea efecte benefice (ferește de riscuri de accident, de uzura pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
medicii provin din "familii suspuse", iar pacienții sunt "defavorizați" de rând...); • etichetele puse unei boli (sensul dat unor semne și simptome ale bolilor depind de variabile asociate cu cultura și experiența persoanei; însă odată eticheta pusă, ea implică deja agentul cauzal, logica alegerii tratamentului etc.); • caracteristicile serviciilor: accesibilitate, ideologia de la baza politicii sanitare, mecanismele de alocare; • costurile: chiar și când serviciile sunt "gratuite", nu trebuie omise cheltuielile de transport 390 etc. pe care mulți oameni săraci nu și le pot permite
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
lor într-un sistem de credințe mai limitat, împărtășind proprietățile structurale și stilistice ale sistemului respectiv"36. "Sisteme de credințe elaborate, integrate și coerente, care justifică exercițiul puterii, explică și judecă evenimentele istorice, identifică binele și răul politic, fixează interconexiunile (cauzale și morale) dintre politică și celelalte sfere de activitate"37. Un sistem de credințe care include: (1) o serie largă de opinii; (2) o consistență ridicată a atitudinii; și (3) conceptualizări abstracte"38. "Hărți ale realității sociale problematice și matrice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se constituie din instituții, organizații și grupuri sociale ori politice sau sunt simpli indivizi). Pe de altă parte, pentru a explica fenomenele sociale descrise este necesară identificarea regulilor care le guvernează. În acest fel, determinanții obiectivi, circumscriși pe baza analizei cauzale, și deteminanții subiectivi, relevați de interpretarea fenomenelor sociale, constituie cadrul istoric de afirmare a posibilităților subsecvente de dezvoltare socială 373. Totuși, o teorie socială completă nu-și încheie sarcina odată cu momentul în care reușește să ofere răspunsuri cu privire la ceea ce există
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe segmente diferite ale procesului de cunoaștere. Analizând textele to miște, am observat că, de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile intermediare specifice joacă rolul de id quo al cunoașterii, adică joacă un rol cauzal, ceea ce se integrează în cadrele interpretării realiste. Însă la cel de-al doilea nivel intelectiv, cel al intelectului posibil, la care se produce actul propriu-zis al cunoașterii, entitatea intermediară joacă un rol cogni tiv, îndeplinind funcția de id quod al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie prin cea a reprezentationalismului. Adepții realismului direct consideră că gândurile noastre se referă la obiecte din lumea reală, la care avem un acces direct prin asimilarea entităților interme diare, care determină conținuturile obiectelor și care joacă doar un rol cauzal, acela de id quo în procesul cunoas terii; în schimb, reprezentationalistii tratează entitățile intermediare ca fiind id quod-ul cunoașterii, ceea ce înseamnă că accesul la obiectele din lumea reală are loc cunoscând mai întâi entitățile intermediare care reprezintă conținutul obiectelor, ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca fiind id quod-ul cunoașterii, ceea ce înseamnă că accesul la obiectele din lumea reală are loc cunoscând mai întâi entitățile intermediare care reprezintă conținutul obiectelor, ceea ce se traduce prin faptul că aceste entități joacă mai mult decât un simplu rol cauzal, anume că joaca un rol cognitiv. Cu toate că disputele dintre cele două tabere se poartă mai mult pe terenul speciilor inteligibile sau al concep telor decât pe cel al speciilor sensibile sau al imaginilor, liniile argumentative pot fi adaptate și la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitive, sunt diferite și de starea lor de a fi în act, ceea ce înseamnă că relația dintre specii și puteri nu poate fi una cu caracter cognitiv, ci pur și simplu una de tipul actualizării. Ideea instituirii unei relații de cauzali țațe eficientă între specie și puterea cognitivă este sortită eșecului în cazul lui Toma din Aquino, pentru că în actul în telegerii nu specia, ci obiectul cunoscut este cauza eficien ta, el fiind cel care produce, pe lângă formă efectului, și acțiunea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Aquino, menționează aceas ta semnificație epistemologica a verbului apprehendo, ceea ce înseamnă că este posibil ca interpretarea lui Robert Pasnau să nu fie tocmai nejustificată, cel puțin la nivelul tra ducerii. Aprehensiunea, consideră interpretul, trebuie înțeleasă ca fiind o simplă relație cauzala, ceea ce ar con duce către o interpretare reprezentationalista a cunoașterii senzoriale la Toma din Aquino; aprehensiunea înseamnă de fapt „cunoaștere“, iar o traducere a pasajului din Scrip tum super libros Sententiarum, adecvată acestei nuanțe, ar fi, în acest nou context
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]