3,105 matches
-
că în perioada în care haiducul Bujor bântuia la început de secol XIX coclaurile moldovene, încercând să-i apere, atât pe cât îi era posibil, pe locuitorii năpăstuiți ai acelor vremuri, de rapacitatea boierilor cu sau fără rang, unul din voinicii cetei sale venea atunci, taman din Streza Cârțișoara. Era cel mai în vârstă din ceata ce purcese a se constitui. Ridicat în picioare, după ce își scoase domol căciula, dezvelind o frunte înaltă, dreaptă, încununată de o chică lungă, ușor înspicată cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
moldovene, încercând să-i apere, atât pe cât îi era posibil, pe locuitorii năpăstuiți ai acelor vremuri, de rapacitatea boierilor cu sau fără rang, unul din voinicii cetei sale venea atunci, taman din Streza Cârțișoara. Era cel mai în vârstă din ceata ce purcese a se constitui. Ridicat în picioare, după ce își scoase domol căciula, dezvelind o frunte înaltă, dreaptă, încununată de o chică lungă, ușor înspicată cu fire albe la tâmple, cu o față mare, prelung brăzdată de multe și adânci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe Nicola, singura-mi mângâiere. Și turma mi-au furat-o. Ai... ai... că multe-aș avea de spus !.. Un alt ortac din viitoarea ceată, scăpără struna lăutei pe careo ținea la subțioară, ca să viersuiască în graiul de-acasă al lui Pătru Ciornei : Horire-aș, horile-mi vin, dar nu pot că sunt străin. Horire-aș, horile-mi plac, dar nu pot că sunt sărac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cei de-un neam cu stăpânirea, românul continua să rămână acelaș büdös olah căruia nu i se cuvenea decât atât cât îi acordau la buna lor plăcere funcționarii etniilor recepte, exact ca pe vremea regimului Unio Trium Nationum. De la constituirea cetei de haiduci a moldoveanului Bujor trec aproape o sută de ani, ca numai după aceea să se ridice din Oprea Cârțișoara un alt nemulțumit. Un justițiar după părerea consătenilor și a prietenilor de prin satele din zonă, un brigand după
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sau părerea părinților sau a fraților mai mari, traversează munții trecând granița spre România prin aceeași bine știuta Vamă a Cucului, și nu peste prea multă vreme a sosit în sat svonul că Andrei Budac, s a în rolat în ceata de haiduci a lui Tican de prin pădurile Rucărului de Argeș, că a băgat spaima în bogătași, că pradă și jefuiește dincolo și dincoace de munți. După moartea violentă a lui Tican, Andrei al nostru a trecut la cârma cetei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ceata de haiduci a lui Tican de prin pădurile Rucărului de Argeș, că a băgat spaima în bogătași, că pradă și jefuiește dincolo și dincoace de munți. După moartea violentă a lui Tican, Andrei al nostru a trecut la cârma cetei formată din 12 ortaci volnici și voinici pe care a condus-o vreme de apropape 20 de ani, trecând ca vântul din Țara Românească în Transilvania și tot așa din Transilvania în Țara Românească, ca să-i prade pe ciocoi și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ca să-i prade pe ciocoi și să-i ajute pe cei necăjiți, împilați de îmbogățiții de peste noapte și de administrația de stat coruptă de atunci, ca din mai toate vremurile, de altfel. Se spune că ar fi luat parte cu ceata lui la revolta țăranilor din 1907, fiind arestat și întemnițat în anul acela, ca agitator, la Câmpu-Lung Muscel. Cei ce l-au cunoscut ne povestesc despre el că era un bărbat voinic, cu o statură herculeană, cu privire pătrunzătoare și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Nicolae Veza, ortacii săi cei mai apropiați. În ultima parte a activității sale brigandice, bună parte din arealul Țării Oltului, de la Brașov până la Sibiu ca și o mare zonă de dincolo de munți, județele Argeș, Muscel, Vâlcea, Dâmbovița erau bântuite de ceata lui Budac, fapt pentru care jandarmeria a mobilizat forțe de multe sute de luptători, cu care au înconjurat pădurile și satele în care presupunea sau avea informații că s-ar ascunde careva dintre haiducii acestuia. În răstimp, Andrei Budac se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din Cârțișoara proveneau frații Remus Budac, și Elisabeta Budac, el profesor de limba română și filosofie în Cârța ea învățătoare la Porumbac, văduvă a preotului Gheorghe Malene, ucis de soldați din armata roșie, la Brașov în 1946. Atunci când bărbații din ceată i-au spus acesteia că ar fi bine să-și vadă de treabă, să se izoleze ca să fie ferită de riscuri, ea a ripostat : -«Și eu sunt nepoata haiducului Budac». Ca om de sprijin pe o perioadă lungă de timp
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vreme au trecut/ Și de când m-am depărtat,/ Multă lume am îmblat 25. Numai la vremea când cutreiera pădurile Baisei, Mihai a putut să trăiască raiul de basme pădurii: pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii/ Părea c-aud venind în cete cerbii 26. Povestea-i poveste și e repetabilă prin definiție, trăirea-i cu totul alta, prin unicitatea ei, căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară/ Povești și doine, ghicitori, eresuri 27. Nu i-a trebuit mult copilului să treacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în vis, florile de tei, rânduri, rânduri, numai că încețoșate până la semitrezie sau chiar până la semihalucinație; culcat în fâneața sălbatecă, copilul, un rai de basme vede printre pleoape [...], iar Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii părea că aude venind în cete cerbii 108. Îndrăgostit de natura ipoteșteană, purtând în el sentimentul unei altfel de iubiri, care se va arăta cât de curând aievea, poetul, a simțit ceva nedeslușit în sinea-i; era ceva de genul fiorului trecut din ram în ram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Un freamăt lin trecea din ram în ram, miresmelee veneau adormitor./ [...] Pe câmpi un văl de argintie ceață,/ Sclipiri pe cer, văpae preste ape, buciumul (nelipsitul bucium!) cântă tainic cu dulceață, prin naltul ierbii/ Părea c-aud[e] venind în cete cerbii, crăiasa ieșită din teiul vechi ce se deschide vine Ca-n somn încet-încet pe frunze, ca un înger blând cu fața radioasă 159. În proză, codrul apare sporadic, iar descrierea lui este similară celei din poezie: codrii bătrâni trosneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu grijă nouă Și cerbul mi l-a vindecat. Era frumos și blând sărmanul, Zburda mereu din loc în loc. Se bucura de-o viață nouă, De fericire și noroc. Dar într-o zi, trecu pe-acolo Feciorul unui împărat Cu ceata de curteni, cu arcuri Și cu ogarii la vânat. Dă-mi mie cerbul tău bătrâne, Îți dau pe el tot ce dorești. Nu-l dau chiar de mi-ai da pe dânsul Comorile împărătești! Te duc la curtea mea bătrâne
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bătrâne, păduri depărtate, Părea că mă aflu, eram călător; Dar calea pierdusem, pe ramuri uscate Cânta cucuveaua cu glas cobitor. Copacii în preajmă-mi păreau că-nviază; Din toată tulpina un geamăt ieșea; Flămândă, cumplită, vedeam că-mi urmează O ceată turbată de lupi ce urla. Și eu fugeam iute, fugeam cu grăbire. Dar locul sub mine de sânge-nchegat Silințe-mi zadarnic puneau împotrivire; De-o rece sudoare eram inundat. Sufla un vânt iute, și luna-negrită În sațiuri veșnice trecea alergând
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
neclintit: În mâna-i uscată, în unghii ascuțite, Ținea o femeie... din capuri zdrobite, Mișca câteodată, mișca cu turbare Și creieri, și oase din gură-i cădea: Uimit rămăsesem: la orice mișcare Părea că ea rupe din inima mea. Dar ceata de fiare o văd...mă sosește... Fierbintea-i suflare acum o simții... Mă plec, cat, și mâna-mi grea piatră-ntâlnește. Curaj deznădejdea-mi dă, și... izbii! Un țipăt s-aude...eu sar în picioare Din somnu-mi de groază atunci
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
schimbare pe care cine o simțea nu putea să n-o aprobe din adâncurile ființei sale. Iar Bițu era unul dintre aceștia. Străbătând orașul, Bițu se întreba: oare cum arăta, cândva, această așezare, când a "descălecat" Dragoș-Vodă "cu-a lui ceată" din Maramureș? Unii istorici susțin că Dragoș ar fi stat, câtva timp, la Câmpulung. Și, abia după câțiva ani, s-ar fi mutat și instalat la Baia, târgul din capul șesului, care s-a numit inițial Moldova, după numele apei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
C-acolo ți-e dorul. Și-acolo la vale, Este-o casă mare, Cu ferești la soare, Ușa-n drumul mare, Strașina rotată, Strânge lumea toată. Acolo că este Mahalaua noastră. Și-ți vor mai ieși Tineri și bătrâni, Tot cete de fete, Pâlcuri de neveste. Să te uiți prin ei, C-or fi și de-ai mei. Ei când te-or vedea, Bine le-o părea Și te-or întreba: Datu-le-am ceva? Bine să le spui că noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Dansul prevede ritmuri din ce în ce mai repezi și sărituri din ce în ce mai înalte, așa încât călușarii par a fi posedați de o furoare mistică. Mutul trebuie să lovească cu bâta lui picioarele celor care nu se mișcă destul de repede. La sfârșit, dacă se-ntâlnesc două cete de dansatori din sate diferite, se desfășoară o bătălie neobișnuită, care are un scop foarte precis: se dă lupta simbolică pentru cucerirea puterii magice. Adesea câte unul moare, dar în acest caz nu se vorbește niciodată de omucidere: autoritățile sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
comunale și administrative vor ajuta pe exploatatori în redobandirea lemnelor lor luate de apă. Capitolul 5 I. Stabilirea dreptului de proprietate al moșnenilor sau răzeșilor cu privire la păduri, poieni, goluri de munte, etc. Articolul 29 Pentru stabilirea drepturilor de proprietate a cetelor de moșneni sau răzeși aflate în devălmășie, cu privire atît la pădurile ce stapanesc cat și la pădurile, fanetele și locurile de arătura aflătoare În poienile și locurile goale din interiorul sau dimprejurul perimetrului pădurilor lor, precum și la golurile de
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
mulți judecători au luat inițiativa operațiunei, conducerea ei rămîne aceluia care a luat-o mai întîi. Judecătorul este dator că, în termen de o lună dela promulgarea legei de față, prin notării comunelor din ocolul sau, să se informeze de cetele de moșneni sau răzeși aflătoare în fiecare comună, de numele persoanelor cari o compun pe cat va fi posibil, de numele generic al proprietății, de numele parohului și al dirigintelui școalei din comuna situațiunei imobilului. Notarul e dator, pînă în cincisprezece
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
dea toate aceste informațiuni, sub pedeapsă unei amendă dela 100-200 lei, care i se va aplica de judele de ocol în mod definitiv. Treptat cu primirea acestor informațiuni comisiunea va procede în lucrare, care va trebui terminată pentru toate imobilele cetelor de moșneni sau răzeși din ocolul sau, pînă în opt luni dela promulgarea acestei legi. Spre acest sfîrșit, judele de ocol este dator că printr'o citație colectivă să încunoștiințeze obștea de ziua cînd comisia va descinde în comuna. Articolul
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
situată; ... b) Numele și domiciliul tuturor moșnenilor sau răzeșilor devălmași precum și partea pe care fie-care din ei o are în proprietatea stapanita în devălmășie, conform tabelei definitive și transcrisa; ... c) Dispozițiuni privitoare la modul cum se va face numirea administratorilor, cetei de moșneni sau răzeși, la numărul și durata functiunei lor, precum și la fixarea drepturilor și îndatoririlor acestora; ... d) Dispozițiuni privitoare la modul cum se vor ține Întrunirile devălmașilor, la numărul de voturi ce va trebui să se obțină pentru că o
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
a) Cînd va fi cerută de cel putin a cincea parte din devălmași; ... b) Cînd se vor fi ivit pagube extraordinare, cari vor fi distrus o parte din păduri, precum incendii sau alte accidente; ... c) Cînd se va fi intentat cetei moșnenilor sau răzeșilor un proces care ar pune în discuțiune dreptul ei de proprietate sau de posesiune, ori cînd se vor fi constatat mari pierderi din averea devălmășiei. ... Anunțurile pentru asemenea adunări se vor face întocmai că pentru adunările anuale
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
face decat prin mijlocirea ministerului agriculturei și al domeniilor și numai prin licitațiune publică, după regulele vanzarei pădurilor Statului. Ministerul agriculturei și al domeniilor va fi obligat că, prin agenții săi silvici, să facă evaluarea materialului lemnos aflată în pădurea cetei de moșneni sau de răzeși destinată vanzarei. Această evaluare se va lua de bază la ținerea licitațiunei pentru vînzarea acestei păduri. După ce se va fi cunoscut rezultatul licitațiunei, ministerul agriculturei și al domeniilor va fi obligat să comunice, cel mult
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
Această evaluare se va lua de bază la ținerea licitațiunei pentru vînzarea acestei păduri. După ce se va fi cunoscut rezultatul licitațiunei, ministerul agriculturei și al domeniilor va fi obligat să comunice, cel mult în 15 zile dela ținerea licitațiunei, administratorilor cetei de moșneni sau răzeși prețul cel mai mare obținut la licitațiune. Ei sînt datori să comunice ministerului, pînă în l5 zile dela comunicarea ce ministerul le-a făcut de rezultatul licitațiunei, dacă se mulțumesc sau nu cu prețul obținut. În
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]