6,690 matches
-
de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și tranziția postcomunistă readuc și ele în prim-plan individualizarea. Totodată, actualul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aceste programe, bazate pe abordări și construcții instituționale de amploare, este statul. Dacă privim mai atent la conținutul programelor, nu putem să nu remarcăm că agenda politicilor publice promovate de guvern a fost și este încă saturată, poate chiar exclusiv centrată pe adoptarea bazei legislative, pe crearea agențiilor și structurilor administrative și manageriale corespunzătoare și pe realizarea practicilor ce ar avea efecte vizibile imediate. Dar nu numai atât. În general, în multe dintre discuțiile interpersonale, cultura și mass-media au fost și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
normativitatea dominantă și chiar riscă să blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare și interpretare. Aceste două registre divergente pot fi considerate din multe perspective. O abordare se poate centra pe o axă cantitativă (majoritarii euroatlantici vs minoritarii disidenți sau invers), alta pe o axă a neutralizării în timp (realizările „programelor instituționale” vor fi atât de mari, încât vor înlătura cândva „patologiile” de parcurs), alta pe o axă ideologică (orice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
presupus că o raționalitate atât de rece și o distanțare atât de mare față de viețile personalizate, cum sunt cele specifice programelor respective, ar putea anima individualitățile altfel decât prin adeziuni complezente și adesea episodice. Ultima dintre abordările instituționale menționate, deși centrată pe intenții, dorințe și practici ale libertății, riscă să aibă doar o aură utopică, în mare parte suspendată în dezirabilitate, întrucât zgomotul prea multor violențe libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi european și a fi național există încă o permanentă tensiune, pe măsură ce se accentuează globalizarea cele două dimensiuni, tind să devină tot mai integrate și să legitimeze mai ales individualitățile și nu neapărat identitățile etnice. Naționalismele actuale sunt mai puțin centrate pe simboluri ireductibile ale statelor naționale (limbă, teritoriu, religie, comuniune culturală etc.) și mai mult pe construirea și afirmarea identităților personale, respectiv a opțiunilor și nevoilor de afirmare ale individualităților ce aparțin organizațiilor și asociațiilor statului național. Organizațiile și mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială este în derivă atunci când cei mai mulți se identifică real sau imaginar cu mult-lăudata și imaginata „clasă de mijloc”. Astfel de procese și tendințe justifică opțiunea pentru părăsirea cadrului tradițional de analiză a structurii de clasă în vederea consacrării unui nou cadru centrat pe procesele individualizării și pe consecințele lor. A analiza structura de clasă și mai ales clasele sociale coincide fie cu conformarea la un model marxist care admite aprioric și ideologic structura și antagonismul de clasă, fie cu perseverarea într-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau coduri culturale conservă, chiar adâncește, diferențele categoriale sau de clasă socială. Pe de altă parte, conștiința apartenenței categoriale la o clasă socială este doar imaginată sau cvasi-inexistentă, piața muncii individualizează strategiile de ocupare și de viață, politicile sociale sunt centrate pe individ. Dintre proiectul clasial convențional al categorizării și grupării impersonale și proiectele sau strategiile de viață individualizate, realitatea socială a ales deja individualizarea. Pentru un individ ce ignoră această alegere impusă de mecanismele tranziției, șansele de supraviețuire socială și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
public ajungem în rețele sau în asociații ce nu mai urmează diviziunile de clasă sau de status social, ci se constituie în funcție de interese, percepții sau opțiuni ale prezentului. Trecutul sau viitorul sunt aduse în prezentul care condensează istoria și o centrează pe acea axă a vieții și a eului personal care se confruntă cu solicitările tot mai numeroase. Unele canale de radio sau televiziune și-au creat o audiență tocmai prin întâmpinarea unor astfel de solicitări din ce în ce mai generalizate. Efectele unor astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
El este însă temporar și cred că nu mai are deloc o durată de supraviețuire prea mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială centrată pe consecințele individualizării, se produce și o diferențiere mai accentuată a rolurilor individuale și o multiplicare a acestora. Altfel spus, rolurile devin mai personalizate, dar și mai disociate de identitatea proprie, individualitatea nu se mai identifică doar cu o organizație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizează proiectele de viață astfel încât să beneficieze de noile oportunități oferite și îi sancționează negativ pe cei care nu reușesc să gestioneze riscuri și oportunități existente. În consecință, indivizii elaborează și aplică strategii de viață dependente de instituțiile pieții, dar centrate pe ei înșiși. Controlul exterior exercitat de structuri transindividuale este erodat, chiar contestat și evitat, întrucât fiecare se vrea a fi stăpânul propriului destin social. Chiar dacă se întâmplă ca individul să eșueze sau să se realizeze, eșecul sau succesul îi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
contexte sociale și individuale insuficient analizate sau ignorate. În sfârșit, datele privind distribuția inegalităților dintre venituri sunt procurate prin tehnici transversale (măsurări periodice) și nu surprind dinamica oportunităților și șanselor de-a lungul vieții. Demonstrative în acest sens sunt studiile centrate pe dinamica veniturilor de-a lungul vieții individuale. Ele au demonstrat, de exemplu, că, deși în SUA distribuția transversală a câștigurilor este mai inegală, inegalitatea de-a lungul vieții în SUA este mai mică decât în Italia. Altfel spus, mobilitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai pronunțată persistența în sărăcie este mai lungă și mobilitatea socială mai redusă. Ca atare, „moștenirea familială” în termeni de bani și capital cultural individualizează inegalitățile și contribuie la perpetuarea sau înlăturarea lor. Strategiile de abordare a inegalităților ar trebui centrate pe „moștenirea familială” fie în sensul contribuției acesteia la creșterea oportunităților oferite copiilor în stadiile timpurii ale socializării pentru asimilarea codurilor culturale dominante și a abilităților de învățare ce consolidează autonomia personală, fie în sens invers. Investițiile făcute de părinți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din iluzia că eliberarea de suferința deficitului de sens al vieții sau a lipsei de respect ar fi mai puțin vitală decât dorința de a scăpa de foame. În plus, ar mai fi ceva și mai important: luptele sociale tradiționale, centrate pe îmbunătățirea condițiilor materiale ale existenței, trebuie privite din perspectivă istorică doar ca „manifestare a unui început”. În prezent, asistăm la o bulversare a „modalităților de dominare”, la „apariția unui nou „spațiu inegalitar” ce nu se adaugă pur și simplu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fost profund dependentă de familia nucleară și mai ales de diviziunea sexuală a muncii între bărbatul salarizat de corporațiile care-i cumpărau forța de muncă și femeia specializată în activitățile casnice ale vieții de familie. Structura socială preindustrială era centrată pe familie, adică pe gospodăria familială extinsă. Odată cu industrializarea, au apărut noi organizații sau actori corporatiști, astfel că două structuri organizaționale paralele au început să se afirme: o structură primordială, bazată pe și derivată din familie, și o alta, complet
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de fapt două structuri de organizare. Una era constituită în jurul familiei și includea grupul familiei extinse bazate pe rudenia mai apropiată sau mai îndepărtată, pe vecinătate, pe grupuri de prietenie sau religioase, pe comunitatea în care era localizată. Cealaltă era centrată pe corporațiile economice, asociațiile non-profit (voluntare) și organizațiile publice (asociate statului). Cu cât o societate înaintează în dezvoltare și modernitate, cele două structuri de organizare devin tot mai paralele, eliminând orice formă de convergență sau interferență a lor. Perioada comunistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
calea muncii salariate, femeile s-au limitat la activitățile casnice, iar copiii au început să frecventeze obligatoriu școala primară. Ilustrativă pentru această tendință este schimbarea ce s-a produs ca urmare a industrializării în structura ocupațională a bărbaților. Gospodăriile familiale centrate pe activități economice tradiționale în agricultură sau meșteșuguri sunt pe cale de dispariție, multe deja au dispărut și au fost înlocuite de corporații ce ofereau locuri de muncă salarizate. Tot așa putem să ne referim la corporațiile școlare, culturale, ale divertismentului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe care a făcut-o T. Parsons la jumătatea secolului XX între socializarea normativă a bărbaților pentru roluri „instrumentale” și a femeilor pentru roluri „expresive”. Distincția era menită să justifice diviziunea sexuală a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă, centrată pe bărbatul și, respectiv, pe femeia generică, asociată cu una funcționalistă, de tip parsonsian, centrată pe rolurile asumate și practicate de către bărbați sau de către femei, riscă să ne conducă spre o despărțire sau chiar o confruntare socială a genurilor, fără
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bărbaților pentru roluri „instrumentale” și a femeilor pentru roluri „expresive”. Distincția era menită să justifice diviziunea sexuală a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă, centrată pe bărbatul și, respectiv, pe femeia generică, asociată cu una funcționalistă, de tip parsonsian, centrată pe rolurile asumate și practicate de către bărbați sau de către femei, riscă să ne conducă spre o despărțire sau chiar o confruntare socială a genurilor, fără a afecta în vreun fel constituirea și acțiunea factorilor, motivelor sau relațiilor generatoare. Tot astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în mobilitatea ocupațională înaltă. Totodată, copilul mic - de fapt, până la maturitate - este dependent de părinți, iar în primele faze mai ales de mamă, ceea ce solicită stabilitate, adică opusul mobilității. În consecință, societatea de piață a modernității actuale este, in extremis, centrată pe persoana individuală într-o asemenea măsură, încât ar trebui să fie o societate în care familia și copiii sunt fie anulate sau amânate sine die sau chiar inexistente, fie realizabile într-un alt cadru sau într-o altă formă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în privatitatea familială, care nu fac altceva decât să se sprijine pe legitimitatea tradițională a familiei nucleare și să activeze diferențele și inegalitatea dintre bărbați și femei. În ambele alternative, date fiind condițiile de viață ale modernității actuale, soluțiile private centrate pe privatitatea familială nu fac altceva decât să anime contradicția de gen. Dacă individualizarea și independența sunt forme actuale de consacrare a vieții personale, cine va renunța la ele pentru conservarea familiei nucleare? În scopul mobilității ocupaționale cerute de piața
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială și perioadă culturală, întrucât unele dintre consecințele ei au început să ne tulbure ordinea consacrată. Familia nucleară tradițională nu mai poate fi restaurată decât cu riscul de a genera mult mai multe probleme decât ar rezolva. Tot astfel, terapiile centrate pe familie, lecțiile despre viața familială armonioasă sau predicile politicianiste despre restaurarea stabilității sociale prin promovarea armoniei de gen și a înțelegerii dintre sexe în cadrul familiei nucleare reconsolidate nu fac altceva decât să intensifice zgomotul discursiv sau să aducă alinări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
profund și schimbată astfel încât să reflecte cerințele vitale ale familiilor și relațiilor, este posibil ca un tip nou de egalitate, dincolo de rolurile masculine și feminine, să se realizeze pas cu pas. Temperarea pieței ar trebui asociată cu acele politici sociale centrate pe copii care să le ofere acestora un climat de dezvoltare similar celui familial. Mobilitatea ocupațională, oricât de individuală ar fi pentru a răspunde pieței, trebuie asociată cu stimulente adecvate pentru facilitarea mobilității familiale. Adică nu doar a soțului sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct de vedere educațional, în experiențe individuale când integratoare, când dezagregate. Cele două culturi, una a pieței și centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea simbolică a practicilor, produselor, ritualurilor sau credințelor, orientate spre și induse de forțele interne și externe ale agregării și dezagregării, sunt ele însele când convergente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trei criterii, deși este profund dependentă de ele. Explicația este simplă: performanțele asociate primelor trei depind de resursele financiare disponibile și activate, iar cele provenite din surse publice sunt cu totul limitate, astfel că universitățile sunt așteptate să devină corporații centrate pe generarea de profituri pentru realizarea unor bunuri publice. Dacă fiecare universitate-corporație se conformează acestui model, rezultanta firească ia forma competiției interuniversitare pe o piață tot mai cuprinzătoare. Prima configurare a modelului s-a produs în SUA, care încă în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de bază, sau sistemul universității moderne din secolul al XIX-lea au consacrat modele de organizare și funcționare în mare parte influențate de principiile specifice revoluției industriale și ele s-au perpetuat în timp până astăzi. În raport cu starea de dinainte, centrată pe educația formală cu „guvernantă” privată, pe grupări familiale, pe ucenicii la locul de muncă sau pe o „unitate școlară” în care una-două persoane (de regulă, preoți) erau responsabile de toate activitățile, modelul industrial al lui Comenius a generat o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]