8,191 matches
-
Apa, fără valuri, permitea o alunecare calmă. Ne ardea de glume. Acum, glumele au încetat. Ceva mai devreme a avut loc în "marele salon", aflat la nivelul "Apolo", o reuniune "didactică". Ni s-a explicat cum trebuie să ne legăm centurile de salvare în caz de naufragiu. După aceea, am repetat pe punte cum trebuie să ne încolonăm ca să coborâm "în ordine" în bărcile de salvare. Încurajatoare exerciții! Marea s-a posomorât. Valurile sunt din ce în ce mai mari. S-a făcut și frig
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pe noi "anormali", deoarece "nimeni nu plînge", "nu simte durerea", nu strigă pentru că în fostele temple ale zeilor umblă șerpii. De câte ori ies din cabină, văd pe ușă imaginile care ne arată cum trebuie să ne legăm, în caz de pericol, centura de salvare. Marți 22 noiembrie Întâi, n-am vrut să merg la Pergam. Aut Delphi, aut nihil. M-a cuprins o revoltă prostească. Mi-am zis că, oricum, nu e mare lucru de văzut acolo. Altarul din Pergam a fost
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ceasuri înainte de ora zborului, ca să ai vreme să te plictisești. Ca să treacă timpul, deschid o carte (Căderea în timp) unde Cioran ne asigură că înțelepciunea ne compromite toate defectele. Comandantul avionului a cerut scuze pasagerilor pentru întîrziere, ne-am legat centurile de siguranță și iată-ne în drum spre America. Nu vom ateriza nicăieri până la New York. "Airbus"-ul mi se pare mai spațios decât alte avioane cu care am zburat. Sau, poate, e o simplă impresie. Deasupra rândului de scaune din
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de vreme ce un avion zboară de pe coasta de Est pe coasta de Vest cu jumătate din numărul pasagerilor pe care i-ar putea transporta. Dar nu mă aflu în America pentru a o ajuta să iasă din recesiune, încît îmi leg centura de siguranță și mă întorc la diatribele lui Cioran împotriva înțelepciunii. Mă întrerup din lectură fiindcă avem un zbor dificil. Au început "scuturăturile". Goluri de aer, vântul, norii prin care trece avionul sau alte perturbații meteorologice provoacă zgâlțâituri violente și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
întrerup din lectură fiindcă avem un zbor dificil. Au început "scuturăturile". Goluri de aer, vântul, norii prin care trece avionul sau alte perturbații meteorologice provoacă zgâlțâituri violente și prăbușiri care îmi dau emoții. De câte ori văd aprinzîndu-se avertismentul luminos "Legați-vă centurile de siguranță", mă crispez. Ca ultimul superstițios, mă agăț de orice gând care poate să-mi insufle curaj. S-a înnoptat, afară e întuneric beznă și urmăresc cum lumina de la capătul aripei clipește ca un girofar. Noroc că nu sunt
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
dimpotrivă, hotărât să le uite. La fiecare pas, se văzu asaltat de vânzători ambulanți care își lăudau, țipător, marfa. Un bărbat, cu făină pe față, semănând cu un clovn, mâna din urmă un asin, în vreme ce, peste drum, niște prostituate, purtând centuri de castitate, îi ofereau cheile cu gesturi îmbietoare. Într-o vitrină, Julius zări o mumie expusă, ceea ce i se păru din cale-afară de caraghios. Cine putea fi interesat să cumpere o mumie? Urmând sfaturile doctorului Luca, se feri să intre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
am cunoscut-o pe D. (pe care într-una din povestirile mele am numit-o Gina), mă credeam un fel de supercampion al visului. Îmi pregăteam fiecare noapte ca pe o gală de box în care-mi puneam în joc centura cu diamante contra tuturor challen ger-ilor. Îi învinsesem, credeam eu, prin K.O. pe Man diargues, Jean Paul, Hoffmann, Tieck, Nerval, Novalis, la puncte pe Kafka și prin abandon (în runda a șaisprezecea) pe Dimov. Fiecare carte pe care
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
haela Rădulescu. Dac-aș fi avut mii de iubite aș mai fi zis că e o simplă coincidență, dar așa... Iar dacă vreți mult, mult mai mult decât atât, citiți de-aici încolo, nu înainte însă de-a vă lega centurile de siguranță. Pentru că, iarăși la doar câteva zile după ce-am aflat ce de bani face azi fosta mea iubită, am plecat la Torino. N-are nici o importanță ce-aveam de făcut acolo. Fapt e că Torino a fost una
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
că n-ai uitat cum ne-ai făcut atunci pe toți artiști de circ, și mai multe, nu!”, dă iar cu gura Paraschiv. “Taci, Costele, nu cobi. Uite, și acuma tot el conduce. Ce-ar fi să-mi pun eu centura de siguranță, sunt, doar, pe locul mortului” zice Paul Alexandrescu. “Cred c-ar fi bine s-o pui și tu, Ioane” “Gheorghiță, dragule, tu nu te dezici niciodată. Om al legii, ce să-i faci!?” “Dar nu poți spune că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dezici niciodată. Om al legii, ce să-i faci!?” “Dar nu poți spune că sfatul meu este rău” se apără Gheorghe Gh. Petrea. “Nici nu-mi trece prin cap așa ceva. Dimpotrivă. Uite, m-ai convins” spune Dimofte și-și prinde centura. “Și-acum, băieți, puțină muzică” zice tot el și încearcă să pună în funcțiune radiocasetofonul mașinii. Din pâlnia difuzorului nu se-aude nimic. Șoferul apasă, încă o dată, pe buton, apoi încă o dată. Cei trei pasageri nu pricep nici ei cum
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fire și reușesc să-nțeleagă că s-au aflat împreună în fața morții. “Măi Paule, de-unde-ai știut tu c-o să se-ntâmple așa?” “Ei, asta-i!” “Ba da!, ba da, ai știut, insistă Dimofte. Altfel, cum să-ți vină ideea cu centura?” “Mmm... A fost norocul meu. Și-al tău, Ioane.” De undeva, de nu prea departe, se aude țiuitul unei sirene. Agentul de circulație coboară. Prima lui întrebare: “Unde-s victimele?” “Care victime?” “Pasagerii mașinii” “Noi suntem” “Cu neputință!” “Dacă vă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mijloc de transport, costumul este, în plus, instrument muzical, datorită numeroaselor obiecte metalice prinse pe toată suprafața sa. Există o tehnică de dans care permite obținerea maximumului de efecte muzicale și șamanul nu dansează la fel dacă și-a pus centura grea cu conuri metalice a golzilor sau mantouri cu ciucuri agățați pe spatele și umerii tungușilor din Transbaikalia. Un bun șaman știe, variindu-și mișcările, să producă o muzică nuanțată, care va sublinia peripețiile ședinței. În pofida diferențelor în ceea ce privește decorul, simbolizarea
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
picioarele pe pământ. Nici dacă ar fi încercat, el n-ar fi ascultat-o. Dar supraviețuise iernii și chiar se pusese puțin pe picioare. Ca acum să i se întâmple asta. Kearney se înălță în fața ei: casele împrăștiate de la periferie, centura de mari magazine proaspăt mutată în afara orașului, șirul unsuros de fast-food-uri de pe Second, vechea stradă principală. Brusc, avu revelația că întregul oraș nu era decât o mare rampă de ieșire de pe I-80. Familiaritatea o umplea de o liniște ciudată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
masă obrajii uscați spre urechi și își domoli respirația. Termină chiuveta și cada, apoi ieși la mașină și examină conținutul rucsacului: două pulovere, o pereche de pantaloni largi de stofă și trei schimburi de lenjerie. Se duse cu mașina până pe centura orașului și își cumpără o bluză, două perechi de jeanși și niște cremă hidratantă. Chiar și atât însemna să forțeze mâna destinului. Sunt Nimeni, dar în Noaptea Asta, pe North Line Road... Întrebă în secția de traumatologie despre bilet. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de roată, tremurând. O mașină se apropia de ei; ea și Daniel se refugiară pe banda suplimentară dinspre sud. O femeie provincială, ca la vreo patruzeci de ani, într-un Ford Explorer, cu o fetiță de zece ani legată cu centura de siguranță pe bancheta din spate, opri lângă ei ca să-i întrebe dacă totul era în regulă. Karin încercă să zâmbească și-i făcu semn să plece. Poliția pomenise de un al treilea set de urme. Îl luă pe Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Weber însemnările paramedicilor, trei rânduri scrise cu pix verde pe un formular datat 20 februarie, 2002. Dodge Ram ’84, răsturnat de pe refugiul sudic al North Line Road, între 3200 și 3400W. Șoferul blocat cu capul în jos în vehicul. Fără centură, inaccesibil și inert. Singura ușă accesibilă era atât de zdrobită că nu mai putea fi deschisă. Paramedicii n-au putut să intre în mașină sau s-o deplaseze, de frică să nu strivească victima. Au fost nevoiți să aștepte ajutoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și unde să împartă. Fiecare frază muzicală era identificabilă, deși Weber nu reuși să identifice nici una. Nu prea departe, mai înăbușit, auzea zumzetul mașinilor de pe Interstate 80 care vâjâiau ca niște baloane sparte. Deschise ochii: era tot în Kearney. O centură comercială modestă, încadrată de o pădure de sequoia metalici încărcați cu panouri stridente, vesele. Obișnuita gamă de francize - motel, benzinărie, magazin universal și fast-food - asigura pelerinii care s-ar fi nimerit pe-acolo că ajunseseră într-un loc la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ar fi nimerit pe-acolo că ajunseseră într-un loc la fel ca oricare altul. Progresul avea să facă în sfârșit ca orice loc să pară familiar. Intră în intersecție și adulmecă drumul spre oraș. Lanțurile de magazine pustii de pe centură lăsau locul, după câteva cvartale, unor case victoriene de turtă dulce, cu verande de jur împrejur. Dincolo de ele se afla centrul cartierului vechi. Fantoma unui avanpost de prerie, de prin 1890, încă se mai deslușea pe fațadele de cărămidă pătrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
obligațiile. Dar nu reuși să obțină decât o scutire medicală temporară, care urma să fie reevaluată. Încă o incertitudine amenințătoare căreia trebuia să-i facă față. După un timp, toată ideea asta cu securitatea i se părea o lovitură sub centură. Garda avea să-l revendice pe Mark, dacă avea să-l considere apt să-și slujească țara. Între timp, Rupp făcea instrucție pentru toți trei. Duane își manifestă sprijinul moral etalând un tricou pe care scria „Pușcașii marini vor femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se mai poate numi generozitate, dacă n-ai de ales? —Data viitoare faci tu cinste, spuse ea. Haide, hai să mergem acasă. Când ieșiră din Grand Island începuse deja să se înnopteze. La șaisprezece kilometri de oraș, Mark își scoase centura de siguranță. Asta n-ar fi trebuit s-o sperie. Ba dimpotrivă: Mark cel de dinainte nu purta niciodată centură. Și iată-l redevenind normal, având din nou încredere în ea. Dar ea intră în panică. —Mark, țipă ea. Pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mergem acasă. Când ieșiră din Grand Island începuse deja să se înnopteze. La șaisprezece kilometri de oraș, Mark își scoase centura de siguranță. Asta n-ar fi trebuit s-o sperie. Ba dimpotrivă: Mark cel de dinainte nu purta niciodată centură. Și iată-l redevenind normal, având din nou încredere în ea. Dar ea intră în panică. —Mark, țipă ea. Pune-ți centura. Se întinse să-l ajute, iar el o lovi peste mână. Tremurând, Karin opri mașina pe banda suplimentară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
siguranță. Asta n-ar fi trebuit s-o sperie. Ba dimpotrivă: Mark cel de dinainte nu purta niciodată centură. Și iată-l redevenind normal, având din nou încredere în ea. Dar ea intră în panică. —Mark, țipă ea. Pune-ți centura. Se întinse să-l ajute, iar el o lovi peste mână. Tremurând, Karin opri mașina pe banda suplimentară și întunecoasă a autostrăzii 30. Refuză să meargă mai departe până când nu-și punea centura. El părea dispus să stea acolo, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în panică. —Mark, țipă ea. Pune-ți centura. Se întinse să-l ajute, iar el o lovi peste mână. Tremurând, Karin opri mașina pe banda suplimentară și întunecoasă a autostrăzii 30. Refuză să meargă mai departe până când nu-și punea centura. El părea dispus să stea acolo, pe întuneric, savurând impasul în care ajunseseră. —O să-mi pun centura, spuse el în cele din urmă. Dar dacă mă duci. Unde? întrebă ea, știind deja. Vreau să văd unde s-a întâmplat. —Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
peste mână. Tremurând, Karin opri mașina pe banda suplimentară și întunecoasă a autostrăzii 30. Refuză să meargă mai departe până când nu-și punea centura. El părea dispus să stea acolo, pe întuneric, savurând impasul în care ajunseseră. —O să-mi pun centura, spuse el în cele din urmă. Dar dacă mă duci. Unde? întrebă ea, știind deja. Vreau să văd unde s-a întâmplat. —Mark. Îți spun eu că nu vrei. El se uita fix înainte, în propriul lui univers. Își roti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
surescitat. Deci ești de acord cu mine până la urmă? Cineva modifică toate indiciile care m-ar ajuta să fac lumină în chestia asta? Chestia asta. Viața lui. —Natura, Mark. Acoperind tot ceea ce s-a întâmplat vreodată. Pune-ți la loc centura. Hai să mergem. Făcu ce-i spuse, dar cu condiția ca ea să rămână în noaptea aceea în Homestar, unde o putea supraveghea. Am o canapea de-aia de-ți nenorocește spatele lângă camera mea, pe care poți să dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]