KorAP: Find »[drukola/base=chirurg & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...142 >

3,531 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

a deceselor după operațiile pe cord deschis în general, și după operația de by-pass aortocoronarian în mod particular. Cu toate acestea, chirurgul continuă să joace un rol esențial, de el depinzând în foarte mare măsură rezultatul operației. Experiența și tehnica chirurgului sunt importante nu numai în ceea ce privește realizarea unor anastomoze perfecte, dar și în modul în care sunt concepute strategia operatorie și tactica chirurgicală ce urmează a fi aplicate în timpul intervenției. Deficiențele și erorile de tehnică chirurgicală în efectuarea anastomozelor se soldează

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
adăugăm și progresiunea leziunilor coronariene (nesemnificative la data efectuării operației) urmare a unui tratament medicamentos ineficient de control al lipidelor în perioada postoperatorie, se poate ușor deduce importanța revascularizării complete chirurgicale pentru prevenirea reapariției anginei după operația de by-pass aortocoronarian. Chirurgul Chirurgul este un factor de risc pentru reapariția anginei după operația de by-pass aortocoronarian din mai multe considerente. În primul rând de el depind strategia și tactica operatorie care au drept urmare realizarea unei revascularizări complete sau incomplete a miocardului. Tot

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și progresiunea leziunilor coronariene (nesemnificative la data efectuării operației) urmare a unui tratament medicamentos ineficient de control al lipidelor în perioada postoperatorie, se poate ușor deduce importanța revascularizării complete chirurgicale pentru prevenirea reapariției anginei după operația de by-pass aortocoronarian. Chirurgul Chirurgul este un factor de risc pentru reapariția anginei după operația de by-pass aortocoronarian din mai multe considerente. În primul rând de el depind strategia și tactica operatorie care au drept urmare realizarea unei revascularizări complete sau incomplete a miocardului. Tot de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este un factor de risc pentru reapariția anginei după operația de by-pass aortocoronarian din mai multe considerente. În primul rând de el depind strategia și tactica operatorie care au drept urmare realizarea unei revascularizări complete sau incomplete a miocardului. Tot de chirurg depinde natura grefoanelor (arterială sau venoasă) ce urmează a fi folosite pentru revascularizare cu toate consecințele ce decurg din aceasta. Rămân de asemenea la alegerea chirurgului modalitatea de utilizare a grefoanelor (simple, secvențiale) și tehnica ce urmează a fi folosită

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
operatorie care au drept urmare realizarea unei revascularizări complete sau incomplete a miocardului. Tot de chirurg depinde natura grefoanelor (arterială sau venoasă) ce urmează a fi folosite pentru revascularizare cu toate consecințele ce decurg din aceasta. Rămân de asemenea la alegerea chirurgului modalitatea de utilizare a grefoanelor (simple, secvențiale) și tehnica ce urmează a fi folosită. Cea mai mică eroare în tehnica de realizare a anastomozelor se traduce prin apariția unei stenoze la acest nivel, iar în cazul anastomozelor distale există riscul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
post-BAC este ridicat (99% la 1 an, 96% la 5 ani, 85% la 10 ani ș108ț). O serie de factori procedurali pot crește însă incidența acestui eveniment nefavorabil. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică chirurgicală (chirurgul), utilizarea grafturilor secvențiale, nefolosirea arterei mamare interne. Factori de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
al instituțiilor ce realizează multe revascularizări chirurgicale anual reiese și din variațiile importante ale mortalității în centrele cu experiență mică (118). Un alt aspect interesant al ultimelor studii (118) îl reprezintă faptul că relația dintre numărul intervențiilor efectuate de un chirurg și evoluția ulterioară a bolnavilor pare să fi dispărut, existând date ce atestă rezultate foarte bune în ciuda unui volum operator relativ redus. Factori de risc în revascularizarea miocardică experiență personală Din perspectiva experienței proprii (119, 120) prezentăm în continuare factorii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la minimum a lungimii tubulaturii printr-o poziționare adecvată a liniilor (arterială și venoasă) și a aparatului de circulație extracorporeală, volumele mici de siguranță în rezervorul venos pe durata by-pass-ului cardiopulmonar (cu risc foarte mic în cazul unei bune colaborări chirurg perfuzionist) fac posibil ca la mulți bolnavi circulația extracorporeală să se desfășoare în hemodiluție; În cazul în care hematocritul minim în timpul by-pass-ului cardiopulmonar scade sub 23% și există un volum mare în rezervorul de cardiotomie în condițiile în care diureza

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anastomoze necesită un studiu angiografic de foarte bună calitate. Graftarea unui vas indemn sau a unui ram coronarian care are o leziune nesemnificativă are drept consecință apariția fluxului competitiv cu ocluzia precoce a graftului sau apariția sindromului de furt coronarian. Chirurgul trebuie să transpună apoi intraoperator datele oferite de coronarografie, să localizeze anastomozele distale și să incizeze adecvat peretele arterei coronare. O incizie prea scurtă va limita fluxul sanguin prin graft, motiv pentru care aproximativ jumătate din grafturile cu anastomoze mici

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul folosit în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică în urgență, la pacienții cu funcție ventriculară alterată, precum și la cei în vârstă, cei mai mulți dintre aceștia sunt însă de părere că folosirea venei safene interne trebuie să fie acompaniată de utilizarea arterei mamare interne din cauza problemelor pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și prelungirea duratei de spitalizare. Complicații minore ca de exemplu lezarea nervului safen, hematoame, limforagie, necroza țesutului adipos cu celulită și edemul cronic pot apărea într-o proporție variabilă (uneori până la 20%), fiind supărătoare atât pentru pacient, cât și pentru chirurg. Din aceste motive, pentru prevenirea complicațiilor legate de recoltarea venei safene este bine să fie respectate câteva reguli: 1. Este bine să se evite efectuarea inciziilor în zonele cu modificări tegumentare asociate bolilor venoase sau arteriale preexistente. În mod curent

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și folosirea efectivă preoperatorie a antibioticelor. Acestea trebuie administrate cu 30-60 minute înaintea inciziei. Efectul benefic este practic anulat dacă antibioticul este administrat după efectuarea inciziei. Din acest motiv este bine ca imediat după inducție anestezistul să injecteze antibioticul, iar chirurgul să ceară confirmarea înainte de a pune mâna pe bisturiu (40, 41). Totodată, chirurgul trebuie să fie familiarizat cu farmacokinetica drogului antibiotic folosit de rutină pentru a modifica doza inițială, precum și pe cele ulterioare în funcție de greutatea pacientului și durata intervenției chirurgicale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
inciziei. Efectul benefic este practic anulat dacă antibioticul este administrat după efectuarea inciziei. Din acest motiv este bine ca imediat după inducție anestezistul să injecteze antibioticul, iar chirurgul să ceară confirmarea înainte de a pune mâna pe bisturiu (40, 41). Totodată, chirurgul trebuie să fie familiarizat cu farmacokinetica drogului antibiotic folosit de rutină pentru a modifica doza inițială, precum și pe cele ulterioare în funcție de greutatea pacientului și durata intervenției chirurgicale. Această atitudine poate influența în mod favorabil activitatea bactericidă de la nivelul plasmei, sternului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cerebral post-by-pass aortocoronarian (146). Acest lucru vine să sublinieze importanța pe care manipularea inadecvată intraoperator a unei aorte aterosclerotice o are în mobilizarea de material ateromatos ce reprezintă sursa emboliilor cerebrale (147, 148, 149, 150, 151). Din acest motiv, rolul chirurgului în identificarea unei zone relativ indemne a peretelui aortic pentru canulare și plasarea clampului devine important în prevenirea complicațiilor neurologice. După pericardotomie și suspendarea marginilor pericardului se va palpa cu grijă aorta ascendentă și porțiunea inițială a arcului aortic, o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se acceptă faptul că este bine ca revascularizarea cerebrală să preceadă by-pass-ul aortocoronarian când există stenoze semnificative ale arterelor carotidiene, excepție făcând situațiile de urgență în care endarteriectomia carotidiană se va realiza imediat după revascularizarea miocardică. În instituțiile în care chirurgul cardiac nu abordează leziunea carotidiană, literatura insistă asupra colaborării între echipa vasculară și echipa cardiacă pe durata intervenției și pe faptul că rezultatele nefavorabile sunt invers proporționale cu numărul intervențiilor (166, 167). În ceea ce privește bolnavii care ar trebui investigați cu predilecție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
leziunii (46). Folosirea noului stent autoexpandabil (Wallstent) pentru dilatarea stenozelor pe grafturile venoase largi se asociază cu o incidență scăzută a trombozei și necesității pentru revascularizare tardivă (47). Chirurgia coronariană video-asistată (ECAB) Chirurgia coronariană miniinvazivă solicită în mai mare măsură chirurgul din punct de vedere tehnic (48). Rezultatele contradictorii din etapa de început au avut drept cauze efectul curbei de învățare și absența unor instrumente specifice. Deoarece curba de învățare este o variabilă ce nu poate fi eliminată în totalitate, cercetările

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acestea, sistemele toracoscopice video-asistate vor juca un rol important în îmbunătățirea modului de recoltare a arterei mamare interne, precum și în minimalizarea accesului chirurgical. Clasic, în timpul recoltării toracoscopice a arterei mamare, imaginea este urmărită pe un monitor video, motiv pentru care chirurgul trebuie să mențină constant contactul vizual cu acesta. Simpla întoarcere a capului este însoțită de pierderea controlului asupra locului unde se execută manevrele chirurgicale. Din acest motiv au fost create dispozitive care permit vizualizarea continuă a câmpului operator prin afișarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
capului este însoțită de pierderea controlului asupra locului unde se execută manevrele chirurgicale. Din acest motiv au fost create dispozitive care permit vizualizarea continuă a câmpului operator prin afișarea imaginii pe un mic ecran încorporat într-o cască pe care chirurgul o poartă pe toată durata intervenției. Următorul pas a adus cu sine avantajul imaginilor stereoscopice (tridimensionale), care au schimbat punctul de vedere al multor chirurgi cu privire la chirurgia coronariană miniinvazivă video-asistată (49). Roboții în revascularizarea miocardică Ceea ce în urmă cu câteva

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
câmpului operator prin afișarea imaginii pe un mic ecran încorporat într-o cască pe care chirurgul o poartă pe toată durata intervenției. Următorul pas a adus cu sine avantajul imaginilor stereoscopice (tridimensionale), care au schimbat punctul de vedere al multor chirurgi cu privire la chirurgia coronariană miniinvazivă video-asistată (49). Roboții în revascularizarea miocardică Ceea ce în urmă cu câteva decenii părea să aparțină domeniului științifico-fantastic începe să prindă nu doar contur, ci să-și facă loc în practica medicală. Urmând cursul firesc al evoluției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
brațe în vârful cărora sunt atașate diferite instrumente chirurgicale ce au șase grade de libertate. Brațele sunt introduse în torace prin trei port-uri de acces. Cele trei brațe cu instrumentele aferente sunt telecomandate prin intermediul unei console la nivelul căreia chirurgul manevrează alte trei brațe corespunzătoare celor introduse în torace. Robotul este prevăzut cu un sistem care îndepărtează tremorul astfel încât mișcarea instrumentelor să se realizeze cu maximum de precizie. Mai mult, prin scara de mișcare ce o conține permite manevre largi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
alte trei brațe corespunzătoare celor introduse în torace. Robotul este prevăzut cu un sistem care îndepărtează tremorul astfel încât mișcarea instrumentelor să se realizeze cu maximum de precizie. Mai mult, prin scara de mișcare ce o conține permite manevre largi din partea chirurgului la nivelul consolei de comandă, care se traduc în deplasări minime (de ordinul milimetrilor, în funcție de scala aplicată) ale instrumentelor în câmpul operator. La acestea se adaugă și condițiile ergonomice de lucru în care se realizează intervenția chirurgicală. Imaginea endoscopică tridimensională

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
milimetrilor, în funcție de scala aplicată) ale instrumentelor în câmpul operator. La acestea se adaugă și condițiile ergonomice de lucru în care se realizează intervenția chirurgicală. Imaginea endoscopică tridimensională este urmărită pe un mic ecran montat în casca pe care o poartă chirurgul. Se recoltează endoscopic artera mamară internă, după care se trece la efectuarea anastomozei pe artera descendentă anterioară. Există două posibilități: fie se realizează pe cord bătând, fie este instituit by-pass-ul cardiopulmonar prin tehnica Port-Access (51) și anastomoza se face pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
abordul ramurilor arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, graftarea ramurilor marginale ale arterei circumflexe încheie revascularizarea miocardică pe cord bătând. Rolul anestezistului Succesul revascularizării miocardice pe cord bătând depinde în mare măsură de colaborarea eficientă dintre chirurg și anestezist. Spre deosebire de procedeul clasic, realizarea by-pass-ului aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare capacitate de anticipare și măsuri energice pentru menținerea stabilității hemodinamice și a ritmului cardiac în condițiile unor modificări rapide cauzate de ischemia regională

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
clasic, realizarea by-pass-ului aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare capacitate de anticipare și măsuri energice pentru menținerea stabilității hemodinamice și a ritmului cardiac în condițiile unor modificări rapide cauzate de ischemia regională și de manipularea cordului. Chirurgul trebuie să comunice anestezistului din timp momentul în care are loc modificarea poziției cordului, ocluzia unei artere coronare sau plasarea unui șunt intracoronarian. La rândul său, anestezistul va informa permanent chirurgul în legătură cu folosirea drogurilor inotrope și a celor vasopresoare, modificările

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]