8,082 matches
-
nu s-a prezentat vreun pretendent la revendicare. 4 - Cu cererea Înregistrată sub nr. 70230/7.04/97, obțin de la DAFIS directorul regiei, ing. Ion PÎnzaru, aprobarea să cumpăr spațiile libere din locația de la adresa de mai sus. 5 - Cu chitanțele nr. 007544 la cumpărare, nr. 007545 la urgență, intru efectiv pe firul legii În sensul că pot cumpăra spațiile cerute. 6 - Considerând, din motive oculte, ca inginerul Ion PÎnzaru nu este Îndeajuns de competent, primarul Const. Simirad scoate la concurs
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
casa sa bunăoară, pe lângă onorabila sa consoartă firește, și va voi să sară la mine mai la vale, în cazul acesta am să-l opresc zicându-i bunăoară: <<Nu ești în drept să te superi, onorabile cetățene, bunăoară, căci iată chitanța care dovedește că eu plătesc taxă pe burlăcărit firește>>”. Altădată spunea ce a pățit popa de la Neamț în noaptea Sfântului Toma: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, viața sfinților, având pe dascăl
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
una după alta. Nel trebuia să lichideze apartamentul din Galați. S-a debarasat de tot afară de câteva amintiri, printre care o lădiță conținând un maldăr de hârțoage, acte de stare civilă, extrase de situații școlare, diplome de concursuri ale elevilor, chitanțe de chirie, facturi de electricitate, taloane de pensie, fotografii și alte vestigii ale unor evenimente mari și mici care le jalonaseră viața de familie. Dar și aici trebuia să triezi. Înhămându-se la muncă, a găsit pe fundul lădiței o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
reprezinte într-un proces; pe vremea aceea un advocat mic și începător pleda pentru un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pleda pentru un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli!...» Nu-mi credeam urechile! M-am tras deoparte, am făcut repede altă chitanță de 25 poli și i-am prezentat-o. În schimb am primit 5 poli. Plusul de 20 poli l-a împărțit rusul pe din două cu mine.“ Astfel se opera peste tot și pe o scară foarte întinsă în toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Nr. 1129 din 14 Noiembrie 1942 pe care le veți respecta În totul. Pe viitor toate datoriile parohiei vor fi achitate numai prin Protoierie, inclusiv Biserica Ortodoxă, 1% colecta pentru Sf. Mir, Obolul Crucei, Viitorul etc. de unde veți primi imediat chitanța. Sunteți la Început de an financiar. Achitați-vă impozitele trimestrial pentru a nu fi urmăriți și dați exemplu rău În fața cetățenilor. Protoiereu, Pr. Paul Potorac Nr. 243 Arhiva bisericii din Frenciugi, dosar 2 / 1943, Original. 9. 1943 mai 25.Circulara
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
LOVINESCU Stela” loc="București" data =”1972”> Domnule Dimitriu, Îți trimit filmul și hârtia fotografică cu oarecare Întârziere, deoarece am primit mandatul sâmbătă după amiază. Ieri fiind duminică, abia astăzi am putut să le ridic de la Academie. Pentru siguranță, bonul și chitanța pentru suma achitată, le păstrez la mine, până când vin acolo. M-am programat pentru sfârșitul săptămânii acesteia; dacă mai intervine ceva, În orice caz voi Întârzia cel mult până luni 3 aprilie. Rog ca până la venirea mea să nu se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cuvenitele sărutări de mâini, iar Dvoastră, primiți pe lângă mulțumirile mele, cele mai sincere urări de sănătate. Cu toată stima, V. Popa </citation> <citation author=”RACOVIȚĂ Elena” loc=”(Brașov)” data =”(26 sept. 1972)”> Domnule Dimitriu, Cu poșta de azi 29.9., chitanța nr. 210442 am expediat pe adresa matale un pachețel cu tabloul mătușii tatălui meu C. Romanescu, a cărei fotografie cred că o mai aveți În muzeu și pe care eu am văzut-o când era Dl. Ciurea director și muzeul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Casei de Creație, Chircă și cu Nistoreasa . Le-am spus toate cum trebuia, vreau ei să fac o expoziție aici, care să meargă la Suceava, Rădăuți și Dorna-Vatra. Am spus că aici nu fac. Mi-au luat 6 lucrări, cu chitanță În regulă, pentru bienală. M-am lăsat cam greu, dar au luat 4 În temă, care nu aveam ce face cu ele. Te rog, când vor fi expuse, la expoziția de la Suceava, cu alții, pt. bienală, să-mi scrii cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
1926. XIII Calendar săptămânal (1945), editat de "Cartea Românească" cu coperte legate în pânză bordo; 50 pagini, numerotate (16 x 24 cm.). Însemnări din activitatea cotidiană a lui Mihail Sadoveanu și a soției sale, Valeria. Pe anumite pagini există lipite chitanțe privind cotizații la Uniunea Patriotică, taxe la Societatea Română de Radiodifuziune, recipise CEC etc. XIV Carnet (creion negru și cerneală). 62 pagini, nenumerotate (8 x 11 cm) din care 18 pagini: Moscova: 12 -29 iunie 1945. XV Carnet (cerneală albastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gh. Rădășanu a mai scris și alte articole precum "Hârtia din România", în care critica guvernanții pentru prețurile mari ale hârtiei în România față de țările vecine 88, sau "Un sfat să nu trebuiască"89 prin care cerea țăranilor să păstreze chitanțele de la operațiunile financiare efectuate. Mesajul său nu era singular iar rostul învățătorului în societatea tradițională românească fusese precizat la un congres al dascălilor. Învățătorul să urmeze să "desăvârșească opera soldaților care au murit pe câmpul de bătaie pentru unirea poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și am încurajat-o să fie o bună româncă, să continue să vorbească despre țara sa de origine. Să mă întorc la motivul acestei audiențe. Când i-am aplicat pe pașaport viza românească, am înregistrat operațiunea și i-am eliberat chitanța de încasare a sumei, conform regulilor M.A.E., operațiune efectuată în biroul meu, rugând-o pe posesoare să aștepte câteva minute; în agenda personală mi-am notat datele prelungirii anterioare a acestei vize. După plecarea doamnei, am început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
personală mi-am notat datele prelungirii anterioare a acestei vize. După plecarea doamnei, am început să caut datele persoanei în registrul consular. Spre surprinderea mea, nu am reușit să găsesc nici o referire despre această viză în registru și nici copia chitanței de încasare a taxei consulare. Pentru a nu greși și a nu vă informa eronat, am continuat să caut și în zilele următoare, fără nici un rezultat. Da, știam eu că diplomatul nu era cinstit. Eu nu pot să-mi dau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai târziu. Acele 3 tone n-au mai putut părăsi România, au rămas la Banca Națională a României, fiind depozitate și păstrate, fără vreun acord oficial între cele două bănci centrale, fără nici un document încheiat între cele două guverne, doar în baza unei chitanțe de primire. Pe bază de cutumă și bună practică - comportamente sfinte pe care trebuie să le aibă ori ce Bancă Centrală - Banca Națională a României a avut grijă de acel aur, l-a depozitat, l-a păzit de germani, nu l-a înstrăinat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
plin război, prin teritoriul său, de la Nord la Sud, într-o singură noapte, cele 80 de tone de aur reprezentând tezaurul Băncii Poloniei; 2) de a păstra neatinsă cantitatea de 3 tone de aur, preluată de la polonezi pe baza unei chitanțe, adăpostită la Tismana de teama invaziei rusești și înapoiată integral Poloniei în 1947; 3) de a adăposti pe teritoriul său guvernul polon, unități ale armatei polone, sute de mii de refugiați civili scăpați din urgia germano-sovietică. Toate acestea, sfidând amenințările
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
consimțământul CS starețului, două covoare vechi, care am socotit că prezintă un interes artistic deosebit. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplar, câte unul pentru fiecare din părți. De ridicarea Tezaurului nu s-a lăsat la Mănăstire nici o chitanță sau proces-verbal de către Marele Eclesiarh. Delegat al Marelui Cartier, ss. AL Tzigara-Samurcaș Stareț, ss. protos. Ilarion Membrii Consiliului Economic, ss. Ierom. Damian ss. Ierom. Epifan PROCES-VERBAL Nr. 6 Azi, 21 octombrie 1916, subsemnatul delegat al Marelui Cartier al Armatei, prin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Basarabiei, la demobilizarea din 1918: 326.662.075 ruble 65 copeici, 23.000.000 lei. Ultima categorie este împărțită în două subgrupe: a)Bunuri date autorităților române spre păstrare, sub semnătură - bunuri dovedite cu acte românești incontestabile, cu semnăruri, cu chitanțe ș.a.m.d.: 40.496.660 ruble 12 copeici. b)Bunuri capturate, rechiziționate și sustrase de trupele române - pentru aceste bunuri există numai documente atestate de autoritățile române: 286.165.415 ruble 53 copeici, 23.000.000 lei. Datele prelucrate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nereguli în aplicarea Convenției din 4 aprilie, de aceea propunea următoarele: „În ceea ce privește plata de către armată să se facă înainte de a porni carele. Vă spun, d-le ministru, că eu am găsit că nu se plătea bani cărăușilor, ci se elibera chitanțe de către armată și tot așa se urmează și acuma; prin urmare, vă rog să binevoiți a dispune Domnia voastră efectuarea plății în conformitatea articolului din convențiune”. Asemenea dificultăți au fost semnalate și în toamna anului 1877. Astfel, la 1 octombrie 1877
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin dobânzi în bani fixate prin obligații mai obligă în particular, pe locuitori a-i face munci drept procente la capital. Aceste munci ajung uneori la 6% din capital. Locuitorii execută muncile pentru procentul convențional fără a li se elibera chitanțe, care fiind prea apăsător nu pot face decât în parte și capitalul rămâne neatins și cu procent în bani. Al doilea an, pentru suma prevăzută în obligație, proprietarul îi pune în munci pe contracte agricole, fără a li se restitui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru neexecutarea muncilor din contracte și pe de altă parte pentru sumele din obligație, dacă nu se supun să muncească. În fața judecății, proprietarul este cel triumfător, fiind bine asigurat și cu dovezi, iar locuitorii pentru muncile executate n-au niciodată chitanțe descărcătoare. Așa s-a întâmplat cu Ion Pandelache din Vetrișoaia și alții ... Locuitorul Ion Vrabie a fost condamnat către d-l Adam Mitache, în 1906, de d. Jude al Ocolului Fălciu, la suma de lei 174,05 bani, pentru rămășiță
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
eroare și nu a cunoscut nimic din cele întâmplate. Alex. Sturdza a fost silit să părăsească Bucureștii. Înainte însă de plecare, ca președinte al Asociației Muzicale, s-a dus la d-ra Maria Sion, casiera, pentru a i preda registrele și chitanțele și i-a povestit că trebuia să părăsească țara din cauza Brătienilor. S-a exprimat cam astfel: „Trăiam foarte bine pe front cu francezii, dar foarte rău cu rușii, care nu numai că n-aveau nici o considerație pentru noi, dar ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și dubla sau chiar tripla, fără inconvenient, numerul alienaților actualmente tratați". Medicul primar al orașului, dr. Th. Philipescu, a înaintat Consiliului Comunal acest raport care a avut ca primă consecință schimbarea personalului. Ospiciul a funcționat totuși (așa cum rezultă din câteva chitanțe, borderouri de medicamente și acte de corespondență administrative) cel puțin încă 5 ani. A fost vizitat în continuare tot de dr. C. Bottez, plătit pe stat suplimentar, pentru această activitate. Abia în 1888, la 25 ianuarie, primăria a trimis un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
să plângem după fiecare Om al Anului. Totuși, o sută de trimiteri îs cam multe. Trimite-i și matale din doi în doi ani, până ce primim un semn de Sus, ca să știm, Doamne, iartă-mă, de care parte-i păcatul!“ Chitanțe de demult Bătrânul domn Arvinte, fost inspector financiar în învățământ, a găsit într-o cutie de pantofi pusă bine sub pat un teanc gros de chitanțe. În prima clipă, s-a gândit c-or fi scrisori de dragoste. Din cauza panglicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
un semn de Sus, ca să știm, Doamne, iartă-mă, de care parte-i păcatul!“ Chitanțe de demult Bătrânul domn Arvinte, fost inspector financiar în învățământ, a găsit într-o cutie de pantofi pusă bine sub pat un teanc gros de chitanțe. În prima clipă, s-a gândit c-or fi scrisori de dragoste. Din cauza panglicii, desigur. Într-un fel, chiar chitanțe de dragoste erau. Zeci de note de plată de la restaurantele unde-și ducea iubitele când era tânăr și le oferea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]