2,820 matches
-
granița se deghizaseră În țigani cu alură sportivă, cărau niște boccele uriașe și lăzi suspecte ca de armată, pe la Oradea unul dintre ei, cu mustăți negre de jur Împrejurul bărbiei, mă rugase să-i țin niște dolari, mi-a arătat un teanc, cică nu mai avea loc la el În buzunar, probabil aveam o mutră de fraier insuportabil, deoarece a renunțat repede, la un moment dat am auzit rîsete, grănicerii glumeau cu indienii, așadar se cunoșteau, ori tocmai făcuseră cunoștință și erau Încîntați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
răcit, de-asta a visat reni. N-are nici conuri de brad, nici testicule. Așa că se-apucă să citească și mai multe cărți despre sex. Și aflăm că de Anul Nou pleacă la St. Tropez. Și Dan Sociu semnează postfața. Cică el ar fi autorul, se spune În Academia Cațavencu. Numai că, pentru a te numi autor trebuie să scrii o carte. Or, ce avem aici nu este o carte. Nu valorează nici măcar cît o scrisoare dintre cele trimise de cititorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acesta exact scânteia de care era nevoie pentru a ridica moralul tuturor și cum vor merge lucrurile mult mai bine după război și a început să dea în sirop vorbind despre o chestie care se cheamă Raportul Beaveredge (?) și care cică ar zice că toată lumea va trăi mai bine de acum încolo, chiar și muncitorii și alții ca ei. Când a plecat mi-a strecurat în buzunar o hârtie de cinci lire fără să spună o vorbă. Zău că e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
scurt, pe față, Că pe dânsa o-ncălzesc Numai banii-gheață! Flagrant delict pe scara blocului Ispitindu-l, a intrat C-o vecină în păcat, Iar păcatul a condus Să-l și bată...cel de sus! Cămin modern Soața, încheind ocara, Cică i-ar fi zis loială: „Vezi ce faci cu secretara, Că de la un timp te-nșeală!” Unui basarabean căsătorit cu o rusoaică N-am deloc pe dânsul pizmă, Greu a dus-o de năuc: Rusul l-a ținut sub cizmă
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
acel ce i-l va face secretara! Însurat la bătrânețe S-aibă-un fiu i-a fost mai greu, Dar el, fiind un bun creștin L-a ajutat și Dumnezeu, L-a ajutat și un vecin! Poveste de iubire Azi poveste e: Cică s-au iubit Chiar și după ce S-au... căsătorit! O fată cu atitudine - Nu-ți aduc nici un reproș, Poate-am fost și eu de vină, Dar nu mi te da cocoș, Că nu-s ultima găină! Idilă între un basarabean
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
decembrie, lovind plăcințelele cu fructe uscate cu făcălețul până când arată ca ceva făcut de o mamă. Femeile aveau cândva timp să facă plăcințele cu fructe uscate, dar mimau orgasmul. Acum ne descurcăm cu orgasmele, dar trebuie să „mimăm“ plăcințelele. Și cică ăsta e progres. —La naiba. Unde a ascuns Paula sita? —Kate, ce Dumnezeu faci? E ora două noaptea. Richard stă În ușa bucătăriei mijind ochii din cauza luminii. Rich cu pijamaua lui Jermyn Street care În urma spălării și uscării În uscător a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
undeva cu 185 de kilometri la oră. Cred că Eduardo este bărbatul perfect. Are mai mult cașmir în puloverele lui Malo decât toate caprele de pe un munte la un loc. Mama lui este o fostă actriță de la Hollywood, iar tatăl, cică, ar fi fost regele Savoiei dacă ar mai exista pe-acolo un astfel de regat. În mod normal, familiei regale italiene nu i se permitea să intre în Italia, dar guvernul o idolatriza într-atât pe mama lui Eduardo, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
punctul de vedere al poliției, cazul e Închis. Pe lîngă asta, poate presupune că Frank avea motive personale puternice - probabil de ordin financiar. Nu era Hollinger acționar majoritar la Clubul Nautico? — Împreună cu Elizabeth Shand. Ai stat lîngă ea la Înmormîntare. Cică Hollinger era topit după ea cîndva. — Ceea ce o plasează și pe ea În topitură. Poate s-a simțit jignită de aventura lui cu Bibi. Oamenii sînt În stare de cele mai bizare gesturi pentru cele mai mărunte motive. Poate... — Prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vestita nuntă din vale... Mesenii erau numai ochi și urechi. Natalia-bucătăreasa șefă, veni mai aproape, să nu piardă vreun amănunt. Marița, Carolina, Jana, Berta, cea sfioasă și bălaie, și celelalte muieri, nădușite de atâta râs, chicotiră în așteptare. Până la urmă, cică, mirele călărea pe ursită, vorniceii pe druște, iar calul alb, care nu era decât un cal sur, cu o pană sub coadă, desperecheat fiind, cât pe ce să o prindă pe nuna mare, care fugea de el, cu poalele sumese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Urmărind, cu ochii, cum oleana lui nouă vira șovăitor din coadă, după capriciile vântului schimbător, s-a fandosit, ca un om trecut prin multe în viață: Cunoaștem și noi și de unele și de altele: cei din cinul domniei tale, cică, sunt jurați, ca și monahii de la noi, să-și petreacă viața numai holtei. Adică, fără de muiere legiuită, cum s-ar zice. Iov sări, ca fript cu un tăciune: N-are a face, bade Vartolomei! Știi cât e de la el, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
puțin așa zic astrologii! își explică el redresarea din cenușiu și trecerea rapidă la acel tonus sufletesc, pe care îl avea de obicei. Zâmbi aducându-și aminte de anecdota cu bețivul care, după un chef-monstru, avea groaznice dureri de cap. Cică, privind la pisicuța lui albă, care se deplasa pe parchet, evoluând neauzit, așa cum fac pisicile, pe lăbuțele ei prevăzute cu pernițe moi, stăpânul cel tiriachiu o imploră disperat, ducându-și mâinile la tâmple: te rog, ah! te rog, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ani ai ei, a început să arunce din senin de pe balconul blocului cu gavanoase de mușcate și cu jardiniere, proiectându-le la întâmplare în capul trecătorilor. Când a terminat de aruncat cu toate oalele și cu toată muniția din bucătărie, cică s-a aruncat și ea de la etajul șapte... Așa, fără vreun motiv evident. A înnebunit-o și pe ea cataclismul de la Cernobâl, ca și pe pisicile astea, care umblă după motani din noiembrie, cu luni de zile înainte de sezonul tradițional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și adesea verificată de practică, privind abstinența acelui teribilist Vladimir: Păi, da, l-a cumințit o dragoste mare: una foarte mare! O viperă de olteancă, o muiere care-și rade părul la subsuori și face baie în lapte de măgăriță! Cică i-a făgăduit, fiind pus să jure, că nu-și va mai nărui faima în beții și nu-și va mai calcina potența în alcooluri. E o muiere aprigă olteanca, fiindcă i-ar fi interzis să poarte cercel în ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cele rele, îl recuperă din mlaștina caznelor și a schingiurilor abstinenței, amintindu-i că un whisky și o ciorbă de burtă nemaipomenită nu dăunează nimănui și că niște ciorbagii sosiți din Turcia fac furori în restaurantele selecte din orașul lor. Cică tur-caleții ăștia prepară un ke-bab de-ți lasă gura apă, măi Vladi-mire. Cântărind lucrurile, după ce văzu simptomul întoarcerii oii pierdute, Nae Calaican îi făcu invitația lui tradițională: Cât o să mai amânăm plecarea, măi Vla-dimire? Tre' să rupem mâța, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Șamașului-ului, ca două picături de apă, întrebă speriat: Țadik-Im, ce facem noi, acum? Pelerinul nu auzi decât o parte dintre cuvintele pe care le rostise copilul, dar pricepu că era o întrebare în ivrit, acel grai vechi de când lumea, care, cică, se răspândea din nou în Pământul Sfânt. Învăluindu-se în horcăitul agoniei, pe când buzele îi fremătau, ca și cum voia să transmită o ultimă consemnare testamentară, Vladimir probabil că murmura: Trebuie să-mi fac ordine în conștiință!... Se stinse, instantaneu, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
păgubit, odinioară și neamul nostru, când era nepotolit dărâmător de corifei, pe care, la îndemnul viclean al străinilor din cele patru vânturi, îi năruia în blasfematorie uitare. Apoi, tânăra furnică îi ceru să ia aminte la Istorisirea despre Piatra azurie: Cică strămoașele noastre găsiseră departe, pe un munte uriaș, o Piatră azurie, limpede și luminoasă, precum e primăvara Cerul cel de neatins. Mult s-au trudit ele ca, la porunca Reginei, să care Piatra aceea până în Cetatea noastră. Văzând-o adusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o să conteze. Textul o să fie important. Cu textele trebe să ne batem capul. Că le dăm oricum anonime. (Privește În jur, un pic nesigur de ipoteza avansată). Nu-i așa? Într-adevăr, Florin a priceput mai multe. A venit pregătit. Cică: noi suntem un grup, gherilă literară, cum Îi spune el, artiști urbani care scriu și selectează texte pe care le lipesc clandestin prin tramvaie, mă rog, autobuze, ce-or fi. Și nu doar ca să le citească vreun sculer-matrițer ori vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
trimitem texte la „Anunțuri gratuite“. Luăm Vând și cumpăr, completăm talonul, semnăm tot Celebrul animal și vedem ce iese. Poate ne sună careva. Careva: pe care dintre noi? Cine pune la bătaie un număr de telefon? Se oferă Leac. Lui, cică, nu-i e rușine. Nici n-ar avea de ce, Îl asigură Cătă. Fiindcă, zice el, trebuie să trimitem ceva aparent inteligibil, oarecum adecvat. Cătă are dreptate. Îl ajut și eu: - Și nici prea liric să nu fie. Nu ne putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
l-a apucat literatura, arta În general. Pentru taică-său era bun numai de trimis cu oile. Moromete? Nici măcar. Pe Vasile l-a zvântat În bătaie când l-a prins cioplind un lemn. Ce faci, bă? Sculptez! Leac se pregătea cică să meargă la Arte, la Cluj. El e de undeva din Bistrița. N-a ajuns la Cluj, a mâncat bătaie, de sculptat a sculptat ceva-ceva În exil, aici În Arad. Nici cu cărțile nu stătea mai bine. I le arunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
din pricina manifestului vegetarian, se refugiase În grădină. M-am luat după ea, nu imediat, am avut totuși timp să particip la reconvertirea politică a Celebrului animal, așa că se poate spune că am dat de ea Întâmplător, fără vreun gând ascuns, cică. Mă dau mare, nu eram eu capabil de gânduri ascunse. Poate să-mi fi trecut prin cap că aș fi un bun consolator? Aveam antecedente. Cu vrăjitoarea tot cam așa Începuse. Avusese, sărmana, parte de o dramă, m-am pomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
La casa lui Falcă ajungem repede, punem scrisorile, nu ne vede nimeni. Plecăm. Unde să mergem acum, e Încă devreme, nici măcar după-amiază. - Hai, să mai pedalăm! Până la pădure. Mergem la Ceala, mâncăm mici, bem o bere... Eu mă sclifosesc. Că cică-s cam obosit, că mătușa Clara mă așteaptă cu masa. De fapt, Îmi vine să urlu de bucurie. Așa că accept. Ea o ia Înainte, aproape că nu pedalează, fiindcă boxerul simte apropierea sălbăticiei și aleargă nebunește. Eu rămân, mai chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Leac reîncepuse să scrie poezie, a venit Într-o zi cu un teanc de versuri să-i fac eu selecția, Își dorea să le prezinte la cenaclul lui Mincu. L-am certat, ce faci, te duci la oficiali? A râs, cică eram de-a dreptul habotnic, nu era chiar așa, dovadă că i-am și ales vreo zece poeme, din cele din care nu Înțelegeam mai nimic. Au avut succes. Cătă se reapucase și el de scris, nu de poezie, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
o vorbă, dacă ăla n-a făcut altceva decât s-o prindă de fund, Încă nu-i mare lucru, o simplă bârfă de la locul de muncă. Dar mai bine nu cer amănunte. Degeaba: - Îl știi și tu, e ăla care cică s-a simțit amenințat cu moartea. I-ați trimis nu știu ce scrisoare. Pârvu, boul ăla! Așa deci. Din nou Pârvu, securistul dracului. Interesant. Foarte interesant. Pârvu se Întoarce. Poate că e momentul să-l introduc cum se cuvine. Așadar: Scurt istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
spre o terasă incredibilă, uriașă și ea, cu vedere spre turla catedalei catolice, peste acoperișuri de case vechi și nobile. Mi-a ghicit uimirea, m-a invitat să ies, să iau loc pe un șezlong de bambus, s-a dus, cică, să-mi prepare ceva de băut, n-a mai venit. Am stat acolo, vrăjit de lumina moale a răsăritului, răcorit de aerul dimineții. M-am Întors În cele din urmă Înăuntru, nu era În prima cameră, am găsit-o În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
N-am primit Înapoi nimic. Dar bănuiala persista, din pricina pauzei făcute de dispeceriță. N-am făcut nici un fel de investigații, deși eram teribil de stârnit și de chestia cu cauciucurile: Întâmplător, un compartiment al portmoneului era plin de prezervative. Eram, cică, oricând gata și dispus la orice. Și-mi Închipuiam taximetriștii glumind pe seama portomoneului meu doldora de prezervative. Deși despre cauciucuri niște șoferi puteau discuta oricând la propriu. Dar n-am stat să le găsesc circumstanțe atenuante taximetriștilor. Și de n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]