2,546 matches
-
asentimentul tacit al Occidentului, care-i lăsase toată libertatea de acțiune lui Stalin) lichida instituțiile democratice, partidele politice, elitele intelectuale, chiaburimea și burghezia, în viața noastră apăreau prieteni care-și întindeau mâna. În acea vreme, când fiecare om devenise un ciob dintr-o lume spartă, reușeam, în ciuda tuturor, să ne întâlnim. Prietenii aceștia au fost pentru mine purtătorii mesajului unei elite umane ale cărei lumini aveau să se stingă de-a lungul anilor care au precedat sfârșitul comunismului în România. Aceste
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
natură primordială din profunzimile făpturii și se face una cu ea în iubire universală. Când arta izbutește și ea să stăpânească o asemenea inimă, intuiește cu ochi nespus de vii fârâmiturile frumuseții edenice din lume, le adună cum ai aduna cioburile unui vas de mare preț ce s-a spart și încheagă din ele imaginea perfecțiunii care e obiectul nostalgiei paradisiace. Mai mult ca oricare altul, geniul lui Dostoievski ilustrează acest adevăr. SIMBOLUL ANDROGIN Nostalgia paradisului, ca impuls fundamental al creațiilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
perdelelor sau a culorii așternutului poate declanșa reacții catastrofice. Atașamentul particular pentru obiecte se manifestă la copilul autist prin preferința să “se joace” cu obiecte, nu cu jucării, spre deosebire de copiii normali. Acest atașament se manifestă în mod bizar față de un ciob, o cheie, o sfoară, o cutiuță, o bucată de material (ex: o pacientă se atașase de un mosor de ața pe care într-o zi la rătăcit și tot personalul s-a grăbit să-l caute pentru că fetița nu se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
sunt subiectele discursurilor pe care le ascultă orbii. Suntem în plin postmodernism. O explozie a credințelor divergente, o polifonie a teoriilor cvasifilosofice și cvasireligioase. Orbii se întorc la cvasispiritualitate. Gândirea lor a pierdut unitatea. Unitatea s-a spart prefăcând în cioburi și înțelegerea. Au întors discursul în stradă dar discursul este polifonic. Nu numai orbi ci și surzi au devenit. Soția primului orb încă mai crede că Dumnezeu nu e orb. Soția doctorului îi răspunde: „Nici măcar el. Cerul e acoperit. Numai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să-și primească propriul sens. De aceea nu-i exagerat să consideri că „Sfârșitul lumii” poate fi citită ca o carte a zilelor în care se află imersat cititorul, este cartea despre cititorul care are răbdarea să se privească în cioburile nesfârșite aproape, ale oglinzii timpului său. Cititorul trăiește întro vreme când registrele se schimbă aiuritor. De ce am fi consternați de lipsa de coerență a fragmentelor ce se succed, dacă atunci când zapăm cu frenezie canalele Tv, o facem cu relaxare?! De ce
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Giurescu, au fost redactate confidențial după eliberare și... îngropate. Apoi au fost scoase, în SUA, de profesorul american Paul Michelson, de unde au fost recuperate. Dar, deocamdată, complet necunoscut este un alt caz, poate și mai senzațional: micul roman Izidor Mânecuța Cioburi, de Mircea Saucan, scris în 1975, scos sub formă de microfilm din țară și editat în Israel abia în 1991 12. Există, de altfel, în Israel, o editură și o presă literară de limbă română ce se încadrează, sub multe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat bine peste inten?iile regimului comunist ?i a dus la at�?ia ignoran?i cu diplom? Ne-a marcat, desigur, ceea ce s-a �nt�mplat n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un om să fie reținut și închis fiind suspect de o infracțiune și ulterior să fie eventual condamnat la închisoare?", se întreabă autorul articolului. Tentativele de suicid sunt evident uzuale. "Modalitățile variază: spânzurare, tentative de secționare a arterei radiale cu cioburi de sticlă, lame de ras etc. sau înghițire de cioburi de sticlă, tacâmuri și alte obiecte metalice etc. Majoritatea acestor tentative eșuează și sunt vădit menite să eșueze". Ne putem imagina ce probleme ridică acestea pentru personalul de supraveghere! Autorul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
o infracțiune și ulterior să fie eventual condamnat la închisoare?", se întreabă autorul articolului. Tentativele de suicid sunt evident uzuale. "Modalitățile variază: spânzurare, tentative de secționare a arterei radiale cu cioburi de sticlă, lame de ras etc. sau înghițire de cioburi de sticlă, tacâmuri și alte obiecte metalice etc. Majoritatea acestor tentative eșuează și sunt vădit menite să eșueze". Ne putem imagina ce probleme ridică acestea pentru personalul de supraveghere! Autorul scrie următoarele despre insuficiențele isterice (stări de slăbiciune?): În situații
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
viteză din spate, m-am speriat, mi-am pierdut echilibrul și am căzut. (Ghinion? L-oi fi enervat pe șofer că nu i-am răspuns mai devreme la salut?) S-a spart geamul de la portretul lui Luther și am apăsat cioburile ca să stea la locul lor. Mă tem ca umezeala să nu deterioreze gravura. Rama neagră a rezistat, a curs numai un pic de rumeguș la una din încheieturi. În jurul bisericii strat subțire de zăpadă, scuturat din copaci. Ușa deschisă, slavă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Presupun că dulapul trebuie să conțină argintăria bisericii. Eroare: numai o mână de lemn scorojită (de la un înger baroc?) și un maldăr de cărți vechi de psalmi. Golesc, dimensiunile corespund. Împachetez și ramurile de pin. Iau portretul lui Luther, adun cioburile și îl așez înclinat spre figura de pe altarul Mariei. Aprind două lumânări. Încep din nou să repet pașii, sunt alte dimensiuni. Pare firesc să nu urmez drumul drept înainte. Două abateri: una pe lângă " Judecata sufletului împăratului Henric". (Interesantă broșură la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
dacă vreau să-l văd. Dacă vreau să văd bagheta lui Garaguly și chipul tînăr sau bătrîn, urît sau frumos, senin sau încordat al organistului aplecat deasupra clapelor... În clipa asta, Apusenii se estompează, liniștea se sparge în mii de cioburi și imagini șterse de trecerea timpului, acompaniate de acorduri impresionante de orgă încep să se prelingă pe creste. Și iată-mă în fața afișului care anunță că, duminică, la orele 17,30. Pierre Cochereau cîntă la orgă, la Notre Dame. Cîntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
urmă a instinctului de conservare, spărgînd circumferința strîmtă a arenei, dînd senzația unei desfășurări spectaculoase de spațiu, creînd iluzia unor nesfîrșite întinderi rostogolite sub copite. Sala nu mai răsuflă, este o liniște de moarte care se sparge în mii de cioburi albastre în clipele cînd săbiile călăreților izbesc din goana cailor scutul suspendat, de bronz. Hei! Și caii ating o asememea viteză încît aproape că nu se mai pot deosebi, alergînd în cercul acela nebun într-o goană ca fulgerul, calculată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Tăcu”, făcând referire la poezia ,,Iron Maiden” pe care o redam alăturat, Liviu Antonesei Îngăduie și Întâlnirea cu povestea autorului: ,, Nu au decât să vuiască mâinile/ De stânci și Înjurături ticăloase/ Pe buzele negre ale clopotului din Delphi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceață târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbră Pământului/ Ieșeau din izvoare să Întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Că tunetul fără sfârșit/ Pe marea Întindere a uitării/ Trecea umbră fără trup a căpcăunului fosforic/ Cavalerul trac
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
constant, din prima tinerețe până acum, este Ion Pop. A.B.Vă rog să citiți un poem. Un poem vechi, la care țin din ce în ce mai mult: Îți aduci aminte plaja" din volumul "Octombrie, Noiembrie, Decembrie". "Îți aduci aminte plaja Acoperită cu cioburi amare Pe care Nu puteam merge desculți? Felul în care Te uitai la mare Și spuneai că m-asculți? Îți amintești Pescărușii isterici Rotindu-se-n dangătul Clopotelor unor nevăzute biserici Cu hramuri de pești, Felul în care Te îndepărtai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Aurel Pandurescu și alții. Gheorghiu spune că torturile psihice erau mai cumplite în această celulă, fiind obligați să asiste la schingiuirile colegilor din cauza dimensiunilor reduse ale camerei. A încercat să se sinucidă în decembrie 1950, tăindu-și gâtul cu un ciob de sticlă, dar a fost descoperit și salvat. A asistat și la mizanscena din timpul Paștelui din anul 1951. În august 1951 a fost transferat la Gherla, unde a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie, fără să mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte și să caute
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care se ștergeau probabil mesele, legând-o apoi de capul sticlei, dându-i foc și aruncând-o cu mare forță pe parchet, înspre mijlocul barului. O bubuitură mare și o flacără imensă se împrăștie în toate direcțiile, purtând cu ea cioburi foarte ascuțite, care le dau mari bătăi de cap celorlalți. Doi o și iau la sănătoasa pe ușă, printre farfuriile și sticlele goale pe care continuă să le arunce de zor Cristi și Pribeagu. Fumul rămas creează un haos total
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mâini, cu capetele înainte, de parcă ar fi fost niște bivoli, o iau spre ieșire cu toată viteza, gata să dărâme orice le-ar fi ieșit în cale. Însă nu le iese nimic. Schilodiți de a doua bubuitură și amețiți de cioburi și de fum, cei mai mulți nici nu observă că scăpaseră. Iar până să se dezmeticească toți și să iasă afară, Fernic, Pribeagu și Cristi deja o luaseră spre Dâmbovița cu o viteză nemaipomenită, alergând în asemenea hal, de parcă iadul însuși s-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
americanilor și englezilor. Chiar dacă trecuse un an de la tragedie, semnele erau încă vizibile, precum cicatricile unor răni adânci. Marea Gară de Nord fusese aproape ștearsă de pe hartă, în urmă rămânând un cimitir de resturi de șine, bucăți de vagoane, metale, cioburi, betoane, oase și cranii sfărâmate în toate direcțiile, degete, maxilare sau câte o coastă ruptă. Athénée Palace abia dacă mai era de recunoscut. Tot bule- vardul imens al Victoriei, odată plin de viață și de forfotă, era acum pustiu, străbătut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ea, poate „schimba lumea”! Un vis pierdut, și noul șef de stat, noul președinte, Încă zăpăcit de zarul formidabil al istoriei, stă „acolo sus” absolut pierdut, ca un adolescent care se lovește pentru prima oară de „realitatea dură”, cinică, cu cioburile visurilor sale pure și avântate În jurul său. Să fie acesta prețul puterii și... bărbat este doar acela care e capabil de a-l plăti, indiferent de pierderi, indiferent de „costuri”?! Și, dacă o clipă vei mărturisi că nu poți s-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
metrou la orele de vârf. Kilometri întregi ale unor orașe importante fuseseră încercuite de sârmă ghimpată, iar ziarele de dimineață publicau pe prima pagină fotografiile aeriene ale clădirilor bombardate, distingându-se contururile mormanelor de cadavre dincolo de o macara care îndepărta cioburi uriașe de beton incinerat. Tot mai des și mai des se consemna „fără supraviețuitori“. Vestele antiglonț se vindeau peste tot fiindcă dintr-odată apăruseră peste tot lunetiști ucigași; poliția militară postată la fiecare colț de stradă nu oferea nici un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bibliotecă”. Cartea mi-a trezit atât de multe imagini, Întâmplări și chiar fraze pe care le credeam de mult uitate, Încât tentația de a le povesti crește din ce În ce mai mult. Dar neavând talentul lui Marcel Proust, nu Îndrăznesc. Mă joc cu cioburile să văd cum mai sclipesc. Într o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc foarte mult și aș vrea să rămânem În legătură. Cu toată stima, Dan Nemțeanu </citation> <citation author=”NICOLESCU Eugenia” loc=”București” data =”2 iunie 1972”> Stimate D-le Dimitriu, Nu v-am răspuns imediat ce am primit materialul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]