3,278 matches
-
acoperă răutatea negurilor, au năpădit vătuite primul rînd de versanți, ține de flancgardă șoseaua cu mobilele ei, răgaz de vale largă, camuflaj cenușiu deasupra, liberi de cuiburile de mitralieră ale clădirilor, cuiburi de vipere, pe miriște oile tunse, patriile jupuite, ciobanul între ele în categoria întîi de risc de trăsnet, INTERVENȚIE ÎN TEXT Eclipsă parțială de soare, miercuri, 29 martie 2006, ora 13,40, la bibliotecă. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Teiuș călătorii în compartiment, în loc de carte lectura, banala reacție incompletă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doua piatră kilometrică, morminte pîlcuri în cimitir, "Chețani, județul Mureș" baza de recepție cereale, dezafectată, pîrîul Grindeni Grindeni 7 km, cioara în par linear algoritmul fragmentării, l-am simțit pe sat, igiena penelor, Gligorești s-a pierdut trecerea pe apă, ciobanul atîrnă din subțirimea ciomagului, mormanele de oi ceață mîncînd zăpada, halta Lunca Mureș pui de nuc pe șanț, în rînd răsădite sălcii, unitatea de specie luncă, varietatea Cîmpul Cîrtițelor, pe mărimi, relație cu CF 300 km 433, intră cu personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
afară! scoală, că e trecut Teiușul! Boju, du-te-n p... mea că m-ai trezit! studenta Delia, dă-ți picioarele de acolo, sugi p...! "Antena 1", hai mai încolo, găsim noi loc, doar avem bilete! eu am relații, răcoare, ciobanul înșurubat în mițele veacului, km 478+9 la stîlp, stația Tunel, fotografie de grup sub streașina ogor în ceața culorii, tunel descendent, țuguie sub culme, echilibrul fugii devale, km 484, am schimbat vreo șase trolee, la Alba Iulia ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lîngă nevastă-mea, eu mă duc lîngă nevastă-mea, acolo! măi omule, eu am doi, să-ți trăiască, știu că ești un băiat foarte bun, lasă! cine-i mai bătrîn îți dă o povață bună, ce sînt eu de meserie, cioban! foarte bine, că n-ai să ajungi ca Gigi Becali! unde-i doamna? sărut mîna doamnă, sărut mîna matale! băi, eu am doi băieței, să-ți trăiască! nu, pîn' la Bîrlad, dacă bea doamna o gură, dacă bea doamna o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eu, unu-altu', conținutul vorbirii este vorbirea și duce mesajul, treaba lui, facă ce vrea! mă rog, fii mata sănătos, să-ți trăiască credința, lasă-mă să călătoresc în legea mea! halta Rateș-Cuza, noi sîntem călători egali, ai zis că ești cioban, cioban îi tata! păi nu mă interesează pe mine, poți să fii și ministrul transporturilor, eu călătoresc de la pînă la, la a cîta cobori? cinstit și lăutărește! Costel Corduneanu, gata, s-o terminat cu ei, nu mă iei pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unu-altu', conținutul vorbirii este vorbirea și duce mesajul, treaba lui, facă ce vrea! mă rog, fii mata sănătos, să-ți trăiască credința, lasă-mă să călătoresc în legea mea! halta Rateș-Cuza, noi sîntem călători egali, ai zis că ești cioban, cioban îi tata! păi nu mă interesează pe mine, poți să fii și ministrul transporturilor, eu călătoresc de la pînă la, la a cîta cobori? cinstit și lăutărește! Costel Corduneanu, gata, s-o terminat cu ei, nu mă iei pe mine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unei familii în care trudeau un bărbat, soția lui și copiii, și din care făceau, poate, parte și un bunic sau o bunică, era ceva foarte obișnuit, existau și alte rînduieli. Exista firește o populație numeroasă alcătuită din muncitori agricoli, ciobani și muncitori sezonieri, folosiți mai ales ca să aibă grijă de proprietatea altora. În ținuturile slavilor de sud, o altă instituție, zadruga, a fost un timp forma de organizare dominantă în agricultură. Această gospodărie țărănească extinsă era bazată pe principiul conform
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ei. Ceaunul de urdit avea și el cuiul lui, ros de vreme și de folosință. Totul în bordei și în stînă dovedea o îndelungată uzanță, mereu aceeași, repetată ani și ani, din timpuri biblice, de cînd era el, Dumitru Ciuraru, Ciobanul. De mult apăruseră țigările și chibriturile, dar Dumitru folosea tot punga de tutun, amnarul și iasca. Făcea țigări numai din tutun vărsat căci "măi copii, plăcut este să fumezi, dar eu simt așa o bucurie cînd mă apuc să rup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a instalat un spital militar pentru bolnavii de ochi. Poarta din spatele bisericii se cheamă „Poarta Spânzuraților”. Acest nume are o poveste interesantă. Se spune că printre lotrii de drumul mare din împrejurimile Iașilor se numărau doi - Ion Chetrariu și Gavril Ciobanul zis Buzatu - cei mai cruzi și neîndurători. În cele din urmă au fost prinși și puși în lanțuri grele, așteptându-și sfârșitul prin ștreang. Numai că marele armaș și-a adus aminte că nu mai are călău. A trimis vornicei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Se spune, mărite Spirit, că Domnița Sultana - fiica lui Lăpușneanu - ar fi fost prima stareță a acestei mănăstiri.Numai că vodă Lăpușneanu nu a avut o fiică cu acest nume, omule. Mai degrabă poate fi vorba despre fiica voievodului Mircea Ciobanul, din Tara Românească. - Nu este sigură nici informația din pomelnicul mănăstirii, întocmit pe la 1894 de preotul Dârțu, care spune că prima stareță a mănăstirii Socola ar fi fost Magdalina monahia. Poate...Se știe însă că, pe la 1671, dintre călugărițele Socolei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
patru anotimpuri. primăvara, anotimpul florilor : aratul, însămânțatul orzului, ovăsului, floarea soarelui, porumbul, cartofii, fasolea, legume și zarzavat - strict necesare nevoilor familiei. dar paralel era și curățatul, cotorâtul, hărăgitul, legatul și săpatul la vie. De asemeni ocuparea de animale : de căutat ciobani pricepuți, pentru a da oile, vitele la islaz etc. Toate acestea presupunea cheltuirea și a unor sume de bani. vinul și țuica au constituit sursa principală pentru acoperi multe nevoi. Pe când România era grânarul Europei nu erau atâtea « descoperiri științifice
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
derivă. E efectul patetic al uriașelor dislocări sociale, morale și sufletești pe care le-a produs dictatura comunistă. Profesiunile și-au pierdut conturul, la fel cum și-au pierdut conturul oamenii și moravurile. Competențele și-au pierdut motivația și creditul. Ciobanul expert în telemea a fost dus la oraș să facă șuruburi sau școlit sumar ca să intre, peste noapte, în politică, diplomație sau învățământ. Flatat, eventual, într-o primă etapă, el sfârșește în confuzie interioară și netrebnicie, năuc, dezrădăcinat, inutilizabil. Miniștrii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sunt de reacția ascultătorilor. Cine știe? poate așa “eclipsa” În care am intrat se va risipi... 2 febr 2004, ora 11,42 21. Unde mănâncă lupul o oaie... „Unde mănâncă lupul o oaie, trage 7 ani“. Sau i se pare ciobanului păgubaș. Căci lupul, ca orice alt vânător - n’ar fi drept să-i spun prădător câtă vreme În natură nu există o proprietate ci doar un uzufruct, altfel spus se Înfruptă din ceva oricine ajunge primul acolo - nu calcă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de contract, pe care l’ai Încălcat: Sedentarizându te, trecând la agricultură și prin asta la urbanism, căci și orașul e un fel de sat, ai rupt contractul. Nu și câinele, care-ți știe doar prezența, indiferent de ești vânător, cioban, țăran ori scormonitor prin cărți. Și fii atent: de tine se apropie și alții, ceva mai „grei de cap“, care abia acum se trezesc. Sunt animalele antropofile. Chiar dacă te doare, Între ele se numără nu numai simpatica veveriță, dar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
transcendent, el trebuie să fie pur și chiar ideatic. Adică să fie „foc viu“: aprins fără brichetă, chibrit ori amnar, departe de ochii neinițiaților și ai păcătoșilor, prin frecarea a două lemne. Adică doar combustibilul și Încă „ceva“... Îl fac ciobanii, aceia cu adevărat inițiați și care sihăstresc toată vara pe munte, În stâna cărora nu Încape picior de antiteză, iarăși cu ghilimele. Căci inițiere, sihăstrie, munte, sunt tot atâtea elemente de negentropie menită ca mediu firesc aceleia a focului viu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În stâna cărora nu Încape picior de antiteză, iarăși cu ghilimele. Căci inițiere, sihăstrie, munte, sunt tot atâtea elemente de negentropie menită ca mediu firesc aceleia a focului viu, ca și mana oii, pe care acesta i-o dă atunci când ciobanul trece oaia prin foc... Desigur, noi suntem pragmatici, găsind tuturor lucrurilor, fie ele chiar Elemente, un rost În a ne sluji Întru lux, detronându-le din hieraticul În care le-au Înălțat strămoșii. Apa a irigat Pământul, devenind agricultură. Apa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea în cale, la fel ca cei doi. O altă veche legendă ne povestește că surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i și oile, câinele și măgarul. De aici vine denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor roșiatice aduse de pârâul Roșu, cât și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Petru Rareș, Ilieș Voievod și Alexandru Lăpușneanu, după care aceasta a fost mutată la Iași, unde a domnit cel din urmă Voievod Mușatin, Ion Voievod cel Viteaz și cel dintâi Basarab pe Tronul Țării Moldovei, Petru Șchiopul, feciorul Voievodului Mircea Ciobanul, Voievodul Țării Românești și al Doamnei Chiajna, fiica Voievodului Petru Rareș, Domnul Țării Moldovei. Cea dintâi răpire a unei bucăți de pământ din trupul Țării Moldovei a avut loc în anul 1538, când Soliman Magnificul cu oștire otomană și tătară
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
face apoi o învârtită pe sub mână, și apoi obligatoriu o hațegană, toate joc de doi. După acea se poate trece la jocuri de grup în care se prinde toată suflarea, brâul, hora și jocul foarte iubit de băcițe și de ciobani, jieneasca. înainte de spargerea petrecerii, un nuntaș mai apropiat de miri și mai bun de gură, strânge darul care poate fi în bani, întrun frumos blid de pământ, după cum darul mai poate fi dat în bucate sau în obiecte necesare într-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
artistice de gen ajung pe acolo, au fost înlocuite de țopăeli indecente care nu au nici un grad de rudenie cu arta coregrafică și mai ales cu bunul simț al românului. Tineretul a renunțat la frumosul costum popular tradițional pe care ciobanii noștri l-au păstrat cu sfințene mii de ani. Asta, în favoarea blugilor, ginșilor, adidașilor, gecilor și a atâtor alte inovații în domeniu, practice nu zicem ba, dar care nar fi trebuit să trimită în desuetitudine toate comorile portului nostru popular
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Gușă. Ața cu care au fost legate mâinile mortului se dă Traian Cânduleț • Ilie Costache 48 gușatului ca să și-o lege la gât, cu credința că precum seacă mortul, așa va seca și gușa celui care o are. Gușa mieilor. Ciobanii iau coaja verde de la câteva nuci, o fierb până ce se capătă o zeamă groasă care se strecoară prin sită și din care dau mieilor cu lingurița 5-6 zile de-a rândul. Guturaiul. Bolnavul se afumă cu oțet de poame, cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
colțul lupului» și cu flori de carofi. Sau pe umflătură se pune o glie de pământ. Unghie ruptă. Se pune rășină. Urdinarea la miei. Mieii bolnavi se freacă pe foale cu oloi de sămânță. Vărsatul oilor. Nu are leac, deaceea ciobanii iau măsuri profilactice. Ei izolează oile bolnave și altoiesc cu buba de la una din acestea, cu un ac de argint, toate oile sănătoase. Vărsatul vacilor. Se păoate tămădui străpungând buba cu un ac de argint prevăzut cu un fir de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să dea rod și ploaie pentru ca în anul care vine să obțină o recoltă cât mai îmbelșugată. -în jurul datei de 1 iunie din fiecare an, înainte de plecarea oilor la munte, toată suflarea satului se aduna în punctul din care ciobanii porneau în păstorit. Acolo preotul satului ținea o slujbă, făcea o feștanie turmelor, le binecuvânta și le stropea cu apă sfințită, implorând puterea divină să le protejeze, să le apere de sălbăticiunile pădurilor, de animalele răpitoare, de molime, de vânturi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
le stropea cu apă sfințită, implorând puterea divină să le protejeze, să le apere de sălbăticiunile pădurilor, de animalele răpitoare, de molime, de vânturi, vijelii, avalanșe, ploi, fulgere și trăznete, să dea producție bogată de lapte, brânză și lână, iar ciobanii să fie harnici, sănătoși și feriți la rândul lor de toate relele. - deasemenea tot omul când începea o lucrare de mai mare importanță, construcția unei case, a unei șuri, punerea la cale a unei afaceri, deschiderea unei bolte, a jilipului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cea cu slavă mare care astăzi ne răsare, Steaua povățuitoare cu raze strălucitoare. Iisus cel ce ne va paște, din Maria azi se naște. În ieslea de dobitoace, înfășat peste mijloace. În peșteră străjuiește, îngerul îl preamărește îngerii cu cântecile, ciobanii cu fluierile. Bucurie îngerească, peste firea omenească. Darul are să rămâie cu smirnă și cu tămâie. Lăudându-l în mulțime. Mărire întru-nălțime Și pe pămînt păciuire, la oameni bună-nvoire. culese de la Victor Monea, născut în 1905 Colindă la casă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]