3,759 matches
-
parte, însuși limbajul persoanelor care practică divinația conține o serie de verbe care indică acțiunea operatorului: a face, a veni, a pleca, a ajuta, a observa, a aranja, a pregăti, a calcula, a introduce, a invoca etc. Dacă termenii se circumscriu unui ritual care precedă divinarea propriu-zisă, rolul lor este unul magic pentru operator. Dintr-o altă perspectivă însă, scopul acestor termeni este, în principal, acela de a-l introduce pe client într-o atmosferă fantastică și de a da un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru marketingul politic consumatorul este cetățeanul interesat de subiect), comercializare și profit (obținerea unor rezultate favorabile, respectiv succes electoral). În ceea ce privește analiza comparativa a marketingului politic cu propagandă, marketingul politic se înscrie într-un spațiu politic, în care fenomenele politice sunt circumscrise în interiorul frontierelor țărilor democratice, în care, de altfel, a fost posibilă emergentă unui grup socio-profesional al specialiștilor de consiliere în comunicare politică, pe când propagandă s-a dezvoltat în state cu regimuri totalitare. Apariția marketingului politic a fost posibilă doar în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
cochilia În care a trăit). În felul acesta, fără să deformeze cu nimic autenticitatea lor, textul evocă imaginile existente aevea și ni le aduce În fața ochilor. Putem discerne deja două centre de interes. Primul este un anume univers tematic care circumscrie ambele imagini - casa. Al doilea este cuvîntul netulburat. Plecînd de la ele, putem sesiza și cîteva diferențe, opoziții și contraste. Există o opoziție Între universul uman și cel al ființelor simple din natură, reprezentat de melc. Opoziție care devine contrastantă cînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poetului-pamfletar. 2. Polemica și discursul polemic 1. De la etimologie la accepțiunea literară modernă. Deși filologia e responsabilă de semnificația și sensurile atribuite astăzi polemicii, o abordare a conceptului doar din această perspectivă este restrictivă și insuficientă. În încercarea de a circumscrie semantic termenul, de a-i cerceta accepțiunile, de a-i defini valențele comunicaționale, nu putem ignora aria științelor socio-umane, în mod special a antropologiei culturale, pentru că "polemica nu are vârstă sau, mai exact, ea are vârsta limbajului articulat. Traducere verbală
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mentală tradusă prin prejudecata cvasigenerală conform căreia producția publicistică nu poate primi drept de accedere în cetatea literelor. Găsim, astfel, îndrituită constatarea lui Cornel Munteanu referitoare la indecizia și lipsa de consens, în teoria și critica literară românească, de a circumscrie textul publicistic "într-o paradigmă precisă (mod, gen, specie, structură, tipologie)"85. Călinescu însuși, deși practicant profesionist al gazetăriei polemice, în a sa Istorie a literaturii române..., reduce publicistica argheziană la dimensiunea ei alegorică și, eludând texte de polemică literară
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cel pamfletar, prin departajare de cel polemic și satiric, în special, mută perspectiva într-un plan interdisciplinar, fără a compromite literaritatea, ca esență a viziunii critice. Cu toate astea, demersul atinge epidermic statutul și problematica polemicii argheziene pe care le circumscrie universului pamfletar în genere. Altfel spus, vizează aceeași țintă, însă cu mijloace diferite. Și de această dată polemicul este integrat în mod exclusiv discursului pamfletar. De altfel, însuși autorul, delimitându-și aria de cercetare, reclamă necesitatea clarificării segmentului publicistic, important
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o entitate non-conceptualizabilă317, este beneficiarul ipso facto al prozei jurnalistice, a cărei componentă argumentativă caută să-l persuadeze și deci să-i câștige adeziunea. Pentru că, înainte de orice, discursul jurnalistic presupune manifestarea acută a funcției teleologice, iar în jurul acestui concept se circumscrie receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin faptul că pot fi văzuți și atinși ca niște bucăți de lemn. Culmea ridicolului: statuia sacră. Ce fel de Dumnezeu este acela care se sfarâmă în bucăți, care poate fi azvârlit la pământ? Ce ființă infinită se poate lăsa circumscrisă într-un volum? Templul este gol, ca și Chivotul. Falșii profeți îl umplu cu nimicuri, cei adevărați vestesc fără să arate. Numai cuvântul poate spune adevărul, vederea este puterea falsului. Ochiul grec este vesel, ochiul evreiesc nu este un organ
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
atri bute care să ofere o definiție clară a termenului „sacru“. Mai degrabă, el este utilizat pentru a sugera și a surprinde o anume calitate și/sau intensitate cu privire la manifestarea divinului ori în relație cu divinul, acesta însuși neputând fi circumscris. Scăpând oricărei încercări de schematizare cu pretenții de obiecti vitate, sacrul este surprins și indicat, prin raportare la o anume dina mică inerentă, sub semnul manifestării. Sacrul nu este dat ca „obiect“, ci este (pentru noi) ca manifestare întotdeauna cu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
împietrirea în „obiect“, regăsită la nivelul limbajului în multi plicări și disocieri terminologice. Cele două „obiectivări“ forțate, nelegitime din perspectiva unui discurs religios propriu unei tradiții autentice, sunt următoarele: 1. instanțierea sacrului, prin utilizarea acestui termen cu pretenția că el circumscrie ceva, de natură obiectuală sau obiectivabilă, într-un registru transcendent sau transcendental (la rândul lui, fals obiectivat); în discursul religios autentic, principiul nu este și nu poate fi, prin natura sa, „localizabil“, neavând chip și neputând fi regăsit undeva; 2
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care subsumează și înnobilează toate celelalte dimensiuni sau dome nii de activitate ale omului. Indiferent de tradiția avută în vedere, dimensiunea „religioasă“ este deschisă printr un tip de relație aparte, de neregăsit în alte contexte mundane: mai precis, religiosul va circumscrie acele aspecte care îl leagă pe om, interior și exterior, de ceea ce depășește limitele vizibile, perceptibile și cognoscibile, ale mundanului, de o „realitate ultimă“, dificil sau imposibil de surprins în lucruri și ființe, care este „dincolo de toate“, instituindu-le în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
repre zentările concentrice), respectiv „vârful“ (dacă este vorba despre reprezentările axiale) - sunt porțile către Unul în multiplicitate, sunt cheia ierarhiei. De fapt, centrul nu este „acolo“, așa cum nici ultima treaptă a scării nu este „sus“, întrucât ele nu sunt „parte“ circumscrisă ierarhiei. în mod paradoxal, ori „misterios“, ultima treaptă, deși nu se regăsește la nivelul ierarhiei, se manifestă prin toate treptele, insti tuindu-se deopotrivă prin diferență absolută și ca principiu întemeietor. Altfel spus, Unul nu are nici un chip, însă este prezent
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fie circumambulând, ca mișcare fizică a corpului în jurul unui „centru“ (exprimat fie prin templu, fie printr-un alt spațiu ori punct delimitat în geografia reală) sau ca rotire (de exemplu, în cazul dansurilor ritualice, de celebrare ori de meditație), fie circumscriind ori „încercuind“ totul. Oricât de curios și ciudat ar părea, acest ultim aspect se regăsește, „camuflat“ în profan (cum ar spune, probabil, Mircea Eliade), în dorința și năzuința „științifică“, de cunoaștere și abordare „sistematică“ - este vorba despre un cerc „făcut
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
știința (și omul)? 1. „Multiplul ca Multiplu“: bucuria particularului, a unicității, a ceea ce este relativ ca relativ, prin asumarea părții ca parte, fără pretenția exhaustivității și refuzula ceea ce este incomplet; 2. „Unul ca Unul“: nerespingerea a ceea ce nu poate fi circumscris, înțeles, sistematizat ori redus la propria capacitate de înțelegere și asumare a lumii. Obiectivitatea se încadrează ca registru viabil între individualul unic, clar delimitat, și divinul de necuprins. Numai în acest interval, just evaluată, ea mai poate avea o noimă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
repere clar definite, regăsite într-o formă „ex pri mabilă“ și ușor transmisibilă. Textul constituie, de re gulă, suportul sau mediul prin care teologia prinde chip, este pă strată și se lasă transmisă către ceilalți. Discursul teo logic se va circumscrie viziunii de la care se revendică sau pe care o reprezintă. Puterea și obstinația textului de a rămâne și de a fi astfel „depozitarul“ unui mesaj peste timp, respectiv „vehiculul“ lui în spațiu (de vreme ce textul se înfățișează ca modalitatea cea mai
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
poate îmbrăca forme neașteptate, ușor de îmbrățișat de către cei ce sunt oricând dispuși să renunțe fără precauții la o doctrină rece pentru un mesaj viu. Această comunicare, reală, dintre religii nu s ar mai dezvolta în cadre prestabilite și bine circumscrise de propria viziune teologică, preluând și refolosind același limbaj (devenit jargon ori, în cel mai rău caz, limbă de lemn), ci ar propune cadre și contexte noi, deplasând accentul dinspre doctrină și fundamentarea ei înspre experiența religioasă. Demersul nu este
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
unic, irepetabil, autentic. A propovădui autenticitatea înseamnă a renunța programatic la orice conținut care poate fi preluat ca atare. Este diferența dintre a da cuiva pește și a învăța pe cineva să pescuiască. A fi spiritual, în accepțiunea propusă aici, circumscrie acea dimensiune a libertății care aduce cu sine faptul de a fi originar în relație, fără interpunerea cu autoritate a vreunui sistem. A fi spiritual poate sta sau nu sub semnul religiei înțelese în formele ei eliberate de doctrină sau
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
diferite dimensiunea spirituală și cea politică, la fel cum, în cadrulaceleiași comunități religioase, modul de raportare la sistemul religios și deci la principiu diferă de la om la om. Aceste precauții fiind anunțate, putem decela mai multe paliere ale comunicării interreligioase, circumscrise preponde rent fie autorității politice, fie autorității spirituale. 6. Autoritate politică și ecumenism Comunicarea interreligioasă ca deziderat politic și, prin urmare, ca platformă-program ia chipul toleranței religioase, în forma ei cea mai slabă, respectiv chipul ecumenismului, în varianta puternică menită
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
În activitatea de cunoaștere prin cercetare, el se ghidează după codul deontologic al profesiei, după valorile și idealurile de care este convins că se poate apropia 395. Sociologul folosește cuvinte din vocabularul comun, dar le reconstruiește astfel încât să desemneze, să circumscrie cât mai multe și mai importante componente ale problemei (un concept nu surprinde realitatea socială în deplinătatea ei, ci o "aproximează"; el are rostul de a traduce mintal realitatea de cunoscut, fără a avea pretenția că e definită cu gen
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
instituționalizat (să ai certificate, titluri, diplome etc.) și incorporat (sub forma habitus-ului). Și acest tip de capital poate ierarhiza oamenii; pot exista oameni cu capital economic impresionant, dar cu capital cultural precar etc. Capitalul social distinge oamenii și el circumscrie relațiile sociale pe care le are, menține și folosește un om. Nici capitalul social nu este doar moștenit, ci presupune o activitate de dobândire, menținere, întreținere și folosire în (re)câștigarea (re)cunoașterii sociale. Capitalul simbolic înseamnă "prestigiu", "onoare", strategii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mod nejustificat, pe de o parte, posibilitatea existenței unei asemenea cunoașteri și, pe de altă parte, posibilitatea unei extensii semantice dificil de susținut fie și pentru un concept ambiguu precum este cel de ideologie. În mod specific, sunt interesat să circumscriu valoarea ideologică a cunoașterii socio-politice, mai exact, modul în care ideologia poate servi ca instrument epistemologic în încercarea de a explica și înțelege spațiul relațional pe care îl împărtășim cu semenii noștri. O astfel de abordare presupune, în chip nedisimulat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dar foarte intens, prin care un model social detaliat sau specific este duplicat, pus "în oglindă" sau reprodus în domeniul simbolic al culturii"31. Adăugând acest element celor două deja expuse, studiul asupra ideologiei propriu teoriei sociale și politice poate circumscrie un concept tridimensional, caracterizat prin deținerea unui rol social, prin falsitate și prin izomorfism. Deși putem regăsi, printre sensurile conferite conceptului de ideologie redate anterior, atât semnificații cu trimitere epistemologică (ideologia este ceva fals în raport cu realitatea), cât și semnificații cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vreun interes, cu atât mai puțin unul de natură materială, considerând că singura motivație determinantă a ideologiei este dată de setul de idei pe care aceasta îl susține. Un al treilea punct de vedere arată că motivația ideologică poate fi circumscrisă prin referire la lipsa intereselor pe termen scurt (expediency)74. Interesele pot apărea ulterior, dar nu sunt conținute de structura inițială, originară, a ideologiei. În fine, dacă avem în atenție structura cognitiv-afectivă a ideologiei, se poate remarca faptul că, pentru
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atinge un optim de adevăr?"113. Răspunsul la această problemă este abordarea proprie sociologiei cunoașterii, în care, dialectic, ideologia se transformă prin propria sa transcendență, dată fiind necesitatea socială revendicată de epoca modernă. Criticile la adresa încercării lui Mannheim de a circumscrie o concepție neutră asupra ideologiei, prin transformarea conceptului într-un instrument cognitiv care să se dezvolte apoi într-o sociologie a cunoașterii, au vizat, în principal, două aspecte: a) dificultatea de a evita paradoxul și, prin aceasta, dificultatea de a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
instituții, aranjamente, practici și valori diferite, comunitățile diferite pot avea, în interesul util de a și le îmbunătăți, credințe diferite despre ceea ce înseamnă "bine". Încă o dată, chiar evitând relativismul epistemologic, rămâne prezent relativismul etic. Deși, referindu-mă la ceea ce am circumscris prin termenul de interes, acesta prezintă o identitate a sensului pentru toate comunitățile, ea nu este nicidecum incompatibilă cu existența unor credințe diferite despre "bine". Simplu spus, orice comunitate are interesul de a-și îmbunătăți instituțiile, aranjamentele, practicile și valorile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]