4,212 matches
-
Sisoe, să le spunem curioșilor să-și ia hrană și apă... Nu crezuse că simple tunele de ierburi răsucite pe piatră vor aduce atâția zeloși. Toți voiau să găsească secretul ieșirii și miezul din labirint. O vreme, fu mândru de ce clădise. Se plimba ca un struț printre vizitatori și zâmbea: „Ce e cu Omar ăsta?“. „Ei, ce e! Îi place să vadă lume!“ Omar plantă o magnolie lângă iaz și vrejuri de mure de-a lungul gardului de la fermă. Puse arbuști
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
zilei care se naște de fiecare dată mai frumoasă și mai plină de speranță. Ne putem recrea prezentul, ne putem construi viitorul, dacă ne dorim și lucrăm zilnic. Ca în orice demers, reușita ține de antrenament, iar autostrada sufletului se clădește cu fiecare secundă în care muncim alături de Univers. Alexandra Lupu ne ajută, ne oferă recomandări calde și un sfat pe care ar trebui să-l repetăm zilnic - Ascultă-ți Sufletul și urmează-i chemarea! Maura Anghel editor www.glaremagazine.ro
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
un părinte minunat! -Oare așa să fie? -Da. -Fă-mă să înteleg modul Lui de a gândi. -Sigur că da. Uite, Tatăl a instituit următoarea regulă: fiecare trebuie să-și construiasca propria sa fericire. -Cum adică? -Simplu: așa cum un culturist își clădește mușchii, tot așa cel care caută fericirea, trebuie s-o construiască singur. -Dar mi se pare incorect! -Treaba ta. -Totuși, ce pot face acum? -Poți să te duci înapoi, deoarece corpul tău se află înca în stadiul morții clinice. -Bine
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
cele mai minunate lucruri urmează să se întâmple în viața ta! Ei bine, pentru a porni în această călătorie magică spre sufletul tău, spre noua ta viață trăită din plin, trăită din abundență, trăită din iubire, ai nevoie să - ți clădești fiecare zi cu răbdare, responsabilitate și perseverență. Lucrând cu tine zilnic, punând în practică exercițiile pe care ți le-am recomandat, pe cele care sunt pe frecvența sufletului tău, pe cele care ți se par potrivite ție vei observa cum
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
o rază, Vîjîe-n văzduh cumplită - ei urmează unde-i chiamă, (245) Pîn-ajung în faptul nopții la pădurea de aramă. Măi fărtați - Călin li zise - nu-ți pute trece pin crânguri Și pin codri iști de-aramă, rămâneți aicea singuri, Vă clădiți ici o colibă, vă săpați groapă de vatră, Singurel voi merge numai pe cărările de piatră, (250) Să vedem ce-a fi cu mine. Ei se pun de îl ascultă Și el trece în pădure făr a pierde vorbă multă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
scrie -n stele dulcele ei nume; E rău poetul, care n-o numește, Barbară țara, unde-al ei renume Încă n-a-ajuns - și chipu-i răpitoriu 15Nu-i de privirea celor muritori. În vale stearpă, unde stânci de pază Înconjurau măreață adâncime, Clădi palat din pietre luminoase, Grădini de aur, flori de - ntunecime; 20Iar drumul văii pline de miroase Afar-de el nu-l știe-n lume nime - Acolo ș-a închis frumoasa fată Ca nici-o rază-a lumei să n-o bată. 25Sale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zăresc. El plutea, plutea mereu, Codrul sună blând și greu. Când de-odată zi se face Codru -n două se desface Și pe ape rotitoare Scânteiază mândru soare Și -nnainte-i vede-un munte. Cu-a lui creștete cărunte, S-a clădit stâncă pe stâncă Începând din vale - adâncă, Și purtând pe el păduri Peste nourii cei suri, Își ridică în senin Creștet de zăpadă plin. Și spre mal se - ndreaptă iară Luntrea mică și ușoară, Iar Mușatin se coboară, Calea muntelui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prin furtună. Ea-și culcase capul în sânul lui și părea că adormise. Ajuns lângă grădina împăratului, el o puse-n luntre, ducînd-o ca-ntr-un leagăn peste lac, smulse iarbă, fân cu miros și flori din grădină și-i clădi un pat, în care-o așeză ca-ntr-un cuib. Soarele eșind din răsărit privea la ei cu drag. Hainele ei umede de ploaie se lipise de membrele dulci și rotunde, fața ei de-o paloare umedă ca ceara cea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de bătrână. Grigore Popa simula efortul lăsîndu-i pe ceilalți să se căznească. Se auzi un hohot de râs și o voce puternică, joasă, îi apostrofă: ― Clubul francmasonilor! Ce naiba moșmondiți acolo? Era un bărbat de 28 sau 30 de ani, bine clădit cu fața măslinie și trăsături neregulate. În ciuda nasului puțin deviat, a gurii prea subțiri și a obrazului asimetric, emana un farmec deosebit. Ochii, deschiși, aveau un zâmbet al lor, plin de lumină. Valerica Scurtu îi aruncă o privire de otravă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
urmă, să-ți cauți umbra. ― Înțeleg, șopti maiorul. ― Firește, râse Melania Lupu, când vrei să te ascunzi nu trebuie să ai aerul că o faci. Soții Panaitescu erau discreți pentru că pur și simplu așa aveau chef să fie. Așa fuseseră clădiți. ― Observ că discutați tot timpul despre "ei" ca și cum nu vi-i puteți imagina despărțiți. Bătrâna rămase o clipă cu mâna în aer. ― Aveți dreptate. Nu m-am gândit niciodată la asta... Erau într-adevăr nedespărțiți. În mod curios nedespărțiți, pentru că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
RIDICĂ ȘI ZISE: NU MAI SÎNT MULTE DE SPUS. CÎND AM SOSIT ÎN ORAȘUL IMPERIAL, AM DESCOPERIT VECHEA ADRESĂ A FRATELUI MEU ȘI AM AFLAT CÎTE CEVA ÎN SENSUL CĂ... \ NUMAI O CLIPĂ, SPUSE HEDROCK. SE DUSE LA UȘA CARE CLĂDEA ÎN FUND, BĂTU ÎN EA ȘI STRIGĂ: ÎL IAU CU MINE PE NEELAN, CARE VA REVENI SĂ-ȘI PREIA CORESPONDENȚA. VĂ MULȚUMESC PENTRU AJUTORUL ACORDAT. NU AȘTEPTĂ UN RĂSPUNS ȘI SE ÎNTOARSE CĂTRE NEELAN: \ SĂ MERGEM, ZISE EL IMPERIOS. NEELAN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
privi și banda desenată. Violența, riscul nuclear, nașterea umanității indiferente la suferință sunt tot atâtea urme ale secolului XX recuperabile în panoramele evurilor ce vin. Robinsonii ce ajung pe pământul populat de dinozauri nu sunt doar pionierii ce încearcă să clădească o nouă lume, departe de amenințările tiraniei, dar și cei care opun lui Zorka, umanismul tehnologiei ce eliberează și civilizează. Prăbușirea Edenului nimicește ordinea unui univers ce are atributele utopice ale perfecțiunii. Aventura întâlnește, odată cu banda desenată, nu doar știința-ficțiune
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
își păstrează potențialul de fascinație, prin aliajul de romantism și tăietură retro. Blake et Mortimer desfide ipoteza în acord cu care banda desenată este condamnată să fie un gen minor, delectabil doar pentru publicul ce refuză propria maturizare intelectuală. Ceea ce clădește Edgar P. Jacobs este un spațiu ficțional autonom, urmând, pe acest itinerariu, literatura și cinematografia. Fascinația pentru Blake și Mortimer este fascinația resimțită în fața forței irezistibile a visului în libertate. Semnul celor patru Edgar P. Jacobs creează, în Blake et
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este și prilejul de a celebra, ca și în Blake et Mortimer, forța eliberatoare a științei. Hugo Kala învinge, încă o dată, iar armata creată de Argos și Sectan este neutralizată cu ajutorul undelor radio. Tirania indestructibilă se prăbușește, ca un edificiu clădit pe nisip. Visul de supremație galactică a lui Sectan este la fel de fragil ca și visul de omnipotență al doctorului Argos. Asemenea Imperiului galben din textele lui Jacobs, tirania lui Sectan nu poate rezista asaltului purtat de libertate cu instrumentele științei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Sectan este la fel de fragil ca și visul de omnipotență al doctorului Argos. Asemenea Imperiului galben din textele lui Jacobs, tirania lui Sectan nu poate rezista asaltului purtat de libertate cu instrumentele științei. Moartea lui Sectan este finalul previzibil al ascensiunii clădite pe sânge și moarte. Pământul se salvează, salvând Terango de sub jugul lui Sectan. Mitul din Luc Orient este încărcat de un subtext politic, decodabil fără dificultate. Compromisul cu imperiile răului nu face decât să grăbească inevitabilul avans al tiraniei. Pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care le țese. Siberia lui Corto înseamnă și China pe care și-o dispută, ca într-un film hollywoodian, facțiunile ieșite din prăbușirea imperiului celest. Dormind sub torpoarea opiului, orașele chineze și manciuriene adăpostesc energia mesianică pe care se va clădi statul comunist. Alianța dintre Kuomintang și Comuniști este încă o realitate, iar episoadele revoltei de la Shanghai sunt încă departe. Asemenea tânărului Malraux, Corto este europeanul atras irepresibil de profunzimea catifelată și carnivoră a universului nonoccidental. Misiunea încredințată lui Corto de către
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
comandant care va deveni miliardarul Onassis, Corto își așteaptă colegii de aventură, fiind, la rândul său, emisarul revoluționarilor muntenegreni. Aceasta este o înțelegere onestă și cavalerească - o împărțire echitabilă între soldații care ies din război și cei ce aspiră să clădească o altă revoluție. Postmodern și intertextual, Pratt strecoară în proza sa elementele întâlniririlor enigmatice fără de care Corto nu ar fi niciodată cu adevărat Corto. Elegant și dezabuzat, Cortopiratul discută, degajat, cu un anume Ernest Hemingway, pregătit să pună punct final
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
marele joc al regăsirii patriei milenare. Ambiției politice a agentei sioniste îi corespunde ambiția terestră și cupidă a lui Salomon Horaz : aurul din tren este pașaportul către o nouă viață. Nimic nu poate sta în calea acestei fericiri care se clădește pe duplicitate. Nici măcar dragostea pentru Sheeba sau loialitatea față de imperiu. Cinematografică, povestea lui Pratt este întemeiată pe răzbunarea ce nu poate întârzia. Crima din deșert a lui Salomon Horaz este crima perfectă ; asaltul asupra trenului este dublat de lichidarea rivalei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ofițer în armata colonială. Robinson a ieșit, odată cu intrarea în fortul bântuit, din timpul anului 1931, spre a regresa către vârsta eresurilor și a Bibliei apocrife. Ca și în Etiopicele sau în Scorpionii deșertului, tot ceea ce se încearcă a fi clădit cu ziduri și creneluri pe marea de nisip a Somaliei este sortit pierii. Abel Robinson este prizonierul autoiluzionării ucigașe ce îl împinge să-și îm puște, cu ferocitate și metodă, proprii săi soldați. Intrat pe tărâmul nebuniei și captiv al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Fantomas și de Coppelius, „Supremul” își regizează propria dispariție. Ultima înfruntare, care îi opune pe Peter Crane și pe Wu oamenilor-zburători, este și cea în care „Supremul” își dezvăluie ascunzătoarea perfectă. În închisoarea în care este deținut, profesorul Sanders a clădit o fortăreață impenetrabilă, cartierul general de unde controlează operațiunile sale. Prăbușirea acestui univers al crimei lasă poarta deschisă către alte aventuri. Învins de această dată de către Umbră, Supremul poate reveni oricând spre a ataca America stilizată a lui Pratt și Ongaro
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
patriei sale adoptive atâta din energia ei nu poate accepta perspectiva unei vieți tihnite și mediocre, prin abandonarea carierei ei. Chiar dacă dragostea se ivește sub înfățișarea lui Conrad von Conrad cu promisiunile ei. În acest punct, viața lui Molly se clădește, în termeni ibsenieni, ca alegere liberă a unei ființe mature. Scrisoarea de adio pe care o lasă în urmă este semnul de încheiere a unei vârste din viața ei. Medicul învinge dragostea, în numele devotamentului și al datoriei. Desprinderea de principatul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care, ca să se liniștească, s-a culcat pe iarbă, privind cerul fără să mai zică nimic. Pățania lui Dinu a avut un efect ciudat asupra mea; mi-a insuflat o vitejie dementă. Vroiam acum să-i dovedesc că eu eram clădit dintr-o altă fibră. M-am întors spre mlaștină. Cerbii ridicau disperați boturile în sus ca să respire și se zbăteau ca să iasă la suprafață. Noroiul nu ierta, urca mereu, le prindea treptat nările, asfixiindu-i. Am dus pușca la ochi și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
arbitrariului absolut. Înaintând pe acest drum, am ajuns să nu mai cred cu adevărat în nimic în afară de reveriile și ambițiile mele nesăbuite; nici în alții, nici în școală, nici măcar în bruma de însușiri pe care, folosindu-le, aș fi putut clădi o viață modestă, dar cuviincioasă. Eram convins că numai impertinența și nerecunoștința mă pot salva. Nu eram propriu-zis un ateu. Un ateu are un punct de vedere, or la mine vorbea păcatul meu originar. Închipuindu-și că mă înfundă, Dinu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mă crezuseră, dar acum exista o dovadă, un mormînt! Nici măcar o eclipsă de soare n-ar fi provocat atâta spaimă, atâta alarmă. Am înțeles atunci că moartea unei legende poate fi chiar mai gravă decât moartea unui om. Totul fusese clădit acolo pe fantoma Bătrânului, pe mitul lui; surpîndu-se acest stâlp de susținere, întreaga construcție a azilului se clătina, amenința să ne strivească pe toți. Bătrânii umblau buimaci, descumpăniți, discutau în șoaptă, se uitau unii la alții și se întrebau ce
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
furtună urmă acestor răpăieli neașteptate. Marea însăși își pierduse albastrul ei adânc și, sub cerul de pâclă, căpăta luciri de argint sau de fier, dureroase pentru privire. Căldura umedă a acestei primăveri te făcea să dorești arșițele verii. În orașul clădit în formă de melc pe fâșia lui de podiș, destul de puțin deschis spre mare, domnea o toropeală posomorâtă. Între zidurile sale lungi și tencuite, pe străzile cu vitrine prăfuite, în tramvaiele de un galben murdar, te simțeai oarecum prizonier al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]