7,311 matches
-
din apă. Simpla acumulare cantitativă a unor date senzoriale întâmplătoare, care se cumulează mereu și mereu, nu ne poate convinge de existența unei coerențe empirice implicite și nici nu ne poate ghida suficient pentru a putea stabili o astfel de coerență. Așadar, percepțiile senzoriale nu ne vorbesc ele însele direct, fără o intervenție conceptuală. Pozitivismul simplu, nemijlocit, nu ne poate furniza un fundament solid pentru știință. Provocarea ce ne stă în față este aceea de a pune bazele unui proiect științific
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a luării de decizii democratice? Sunt oare alegerile democratice practic incapabile de a însuma preferințele și de a produce un rezultat majoritar sigur? Pot oare fi găsite unele mecanisme care să încurajeze puterea de rezoluție și să asigure precondițiile de coerență pentru legile și politicile juste? Mesajul este din nou acela că instituțiile sunt importante. Exemplul nostru se va concentra asupra structurii legislaturilor, care adesea pot face cu succes însumarea preferințelor și pot să implementeze politicile publice, chiar și atunci când problemele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și blocaje la diverse niveluri, mediul acela trebuie deci să persiste, ca un fundal, În orice descriere sau evaluare a unei asemenea prestații. Nu poți vorbi deci până la capăt despre un sociolog decât sociologic. Această profesie te obligă la o coerență nu Întotdeauna comodă: nu poți fi un sociolog de nicăieri, evoluând cu seninătate În răspăr cu liniile majore de evoluție ale societății tale. Ești, Într-o măsură mai mare decât În orice altă meserie umanistă, În infernul lumii. Pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
confruntă societatea românească În perioada de tranziție, Întrucât acest fenomen violează sensibil drepturile și libertățile individuale ale oamenilor, producând numeroase victime și prejudicii fizice, morale și materiale și generând un sentiment de nesiguranță În rândul populației. Agravată de lipsa de coerență legislativă În domeniul politicii penale și de protecție a indivizilor, criminalitatea violentă este sensibil influențată de scăderea controlului social comunitar, de disoluția rețelelor de solidaritate socială, ca și de scăderea prestigiului și eficienței legii, justiției și poliției pe fondul creșterii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perversă Într-o reuniune instituțională lunară. El relatează experiențe pe care le-a avut În calitate de consultant al unor grupuri instituite, Încercând să degajeze interpretări și explicații ale unor experiențe comune Scopul unor asemenea explorări este acela de a degaja o coerență și o logică comună a interacțiunilor, de a evita disfuncționalitățile și instalarea unor derive obscure. Desigur, și de a identifica responsabilitățile. O asemenea reuniune poate fi ușor deturnată. Se instituie alianțe perverse, se instaurează un climat de presiune, se trec
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicării acestei lucrări este motivată de nevoia de a oferi elevilor repere și standarde în direcția realizării unor referate științifice de calitate. La nivel procesual, participarea elevilor la orele de fizică, presupune, ca operaționalitate: formarea capacității de a purta discuții coerențe și consistente în jurul unui subiect prestabilit, realizarea unor asocieri inferențiale și argumentative între subiectele zilei și cele dezbătute în activitățile anterioare, dezvoltarea spiritului critic, ca problematizare a dezbaterilor în contradictoriu, -susținerea și mobilizarea capacităților constructive și creative ale elevilor în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
o parte estetică ci vizează chiar structura 12 argumentativa. De aceea este indicat ca ele să fie atent utilizate pentru a indica relaționările demonstrative sau argumentative. b) utilizarea pertinenta a citatelor. Trebuie să se țină seama de corectitudine și de coerență internă a citarii. Unde apar citate trebuie să apară în mod obligatoriu indicații asupra verificabilității citatelor respective (autor, carte, editura, loc, anul apariției, numărul paginii). c) identificarea tabelelor sau ale figurilor care apar în text și numirea acestora. Tabelele sau
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
continuat în timpul stagiului petrecut pe lângă Nifon al II-lea, știutor avizat al doctrinei. Nu adunarea pasajelor ce se referă la experiențele ermiților este semnificativă, pentru că aceste aspecte, tangente cu doctrina, fac parte din „învelișul” textului, ci marile „teze” ce dau coerența ansamblului. Relația cu doctrina isihastă este cea dintre învățatul bine informat și sistemul de gândire pe care îl examinează în chip activ. Din paginile Învățăturilor... nu vorbește un monah ce face în fața colegilor de breaslă (și doar pentru ei) elogiul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
riguros structurate sub titluri precum Societatea, Omul, Natura, Politica. Autorul va reuși să capteze câteva ipostaze ținând de esența societății românești și internaționale de-a lungul a trei decenii prin intermediul unei scrieri voit fragmentare la nivel stilistic, dar care capătă coerență prin tematica abordată. Culegerea de eseuri Elucubrații (1999), definită, în prezentarea făcută de Alexandru Paleologu, ca o carte ce echivalează cu „un act de curaj pentru că înăuntrul ei sunt demolate mituri și anulate eroisme, sunt puse sub semnul întrebării faime
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
Iar atunci când ne plasăm în acele contexte teoretice în care luăm ca referințe teorii dezvoltate în relație cu și aplicabile altor realități decât cele efective, riscăm în cel mai bun caz să formulăm enunțuri autosuficiente și autoilustrative, adică saturate de coerență și consistență internă, dar marginale față de obiectul a cărui reconstrucție discursivă o promiteau. Când considerăm societatea postindustrială sau a cunoașterii, observăm cum ea se află în raporturi concomitente de continuitate și discontinuitate cu societatea industrială preconizată de „proiectul iluminist” al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
La rândul lor, individualitățile unui stat național consacrau și afirmau caracterul sau specificul național al acestuia. Statul național promova politici de dezvoltare națională și dispunea de un întreg aparat guvernamental ce îl reprezenta în relație cu alte state și asigura coerența și stabilitatea relațiilor din interior. Forma extremă de afirmare a individualizării unui stat național a fost concretizată istoric prin regimuri totalitare de tipul fascismului și comunismului, care au consacrat, printre altele, variante de naționalism. Individualizarea unei persoane în cadrul acestor regimuri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
căutate și inventate. G.H. Mead și, după el, E. Goffman sau H. Becker s-au referit adesea la caracterul interactiv și procesual al identității relevat printr-o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Virgil Tănase, Sorin Titel. Tentativa onirică irită oficialitatea și factorii de „îndrumare” a culturii. Simpla idee a existenței unui „grup” care funcționa în afara cadrelor instituționalizate era inacceptabilă pentru optica dirijistă a forurilor culturale oficiale. Grupul oniric avea să-și mențină coerența cam până prin 1971, destrămându-se treptat, dar foștii lui componenți aveau să rămână, în ochii oficialităților comuniste, cu o reputație de personaje recalcitrante, de frondeuri sau rebeli. În cazul lui M., reputația nu va fi infirmată: deloc dispus să menajeze
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
decisiv la degradarea idealului de frumusețe a lumii, ori apropierea declarată de metodele investigațiilor medicale, de atitudinea rece și detașată a doctorului atunci când stabilește diagnosticul celor suferinzi devin constante de creație, individualizând scrierile care poartă „marca Mazilu”. Remarcabilă este și coerența ce se discerne din felul în care temele generale și tipologiile personajelor circulă de la un text la altul, într-un sistem de ilustrare mutuală, abil construit. În proza scurtă - Insectar de buzunar, Galeria palavragiilor (1957), Vara pe verandă (1966), Înmormântare
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
amprenta dramatică asupra conștiinței personajului principal din prima carte a lui M., romanul Oamenii nimănui (1937). Este un traseu al experiențelor, nedumeririlor, căutărilor unui adolescent cu o minte activă, cu un acut simț al observației și care aspiră la claritate, coerență, la găsirea unei formule care să dea substanță și autenticitate vieții. Cum nu-și poate explica lipsa de sens a manifestărilor celor din jur, iar imaginea și comportamentul indivizilor îi apar ca dezagreabile și deconcertante, el se izolează pentru a
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
Lovinescu din 1937. Trebuie remarcat că, deși conține eseuri și microeseuri, Scurtă istorie... nu e o simplă înșiruire de micromonografii, o istorie-fișier sau o istorie-dicționar, ci cu adevărat o istorie, în care comentariul concluziv și integrator asigură ansamblului nu numai coerență, ci și un mesaj global, superior adiționării părților componente. Lectura dă senzația că se urmează un itinerar (personal), traiectul unei demonstrații. De un interes deosebit sunt paginile consacrate perioadei 1948-1965, care reprezintă prima abordare sintetică a epocii, total sinceră - complet
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
ar putea fi anulată prin ridicarea abstracției la rangul de faptă, în ambele sfere. În acest fel, cultura poate deveni un ghid și un instrument al politicului, iar a ști, o ipostază a lui a face. Nexul formator care dă coerență opțiunilor hermeneutului, comparatistului, teoreticianului, eseistului politic, într-un cuvânt ale intelectualului M. e încrederea în demnitatea pragmatică a teoriei și în fuziunea fertilă dintre idealism și militantism. A fost singurul intelectual român de formație literară autor al unui proiect cultural
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
noastre. Topologia centrului și avatarurile scriituriitc "Topologia centrului și avatarurile scriiturii" Omul, această ființă prin firea lucrurilor excentrică. Mihai Șora Scriitura: între formă și conținuttc "Scriitura \: între formă și conținut" A existat dintotdeauna o secretă corespondență între tehnicile scriiturii și coerența lumii înfățișate într-un discurs totalizator. Registrul formal al expresiei verbale predetermină conținutul oricărui enunț și îi circumscrie, sui generis, finalitățile. Acest truism exprimă o evidență, dar ne reamintește în același timp de o veche exigență a culturii europene: omul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai este un miez, pentru că lumea devine o suprafață. Cerul a dispărut în numele unei noi cosmologii. Cuvântul a sărăcit, în urma revoluției nominaliste. Patosul fierbinte al vieții trebuia „obiectivat” în limitele reprezentării logicii deductive. Drept urmare, și istoria trebuia să-și piardă coerența narativă, devenind pură cronologie. Era nevoie deci de o intervenție. Eseul și generozitatea diletantătc "Eseul și generozitatea diletantă" Emanciparea subiectivității auctoriale a impus noi practici discursive nu doar în filozofie și literatură, ci mai ales în artele vizuale. Centrul se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
poruncilor lui Dumnezeu. Practicile ascetice nu vor decât să sporească în noi aptitudinile muzicale care ne permit să fim în acord cu poemul simfonic al Providenței. Urcușul sufletului perfecționează acea acustică interioară în care sunetele lumii își regăsesc plinătatea și coerența fundamentală. Asceza creștină nu pune în practică un program al ambiției. Scopul ascezei nu este eroismul individualist, ci umilința. Nu satisfacția de sine ne orientează înspre răsăritul renașterii noastre duhovnicești, ci smerenia lui Hristos. Cei obișnuiți să se înalțe dintru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în egală măsură, decuplarea gândirii ființei de categoriile clasice ale lui Socrate sau Hristos. Ideea de sistem a fost discreditată de către Kierkegaard așa încât filozofia secolului XX a debutat cu o preocupare pentru concret - și mai puțin cu obsesia modernă pentru coerență. Fie prin proiectul fenomenologiei - care a pus în centru intersubiectivitatea (Husserl), moartea (Heidegger) sau corporalitatea (Merelau-Ponty) -, fie prin școala analitică, guvernată de principiile pozitivismului (Schlick, Neurath, Carnap), vechile aspirații ale metafizicii au dispărut de pe firmamentul preocupărilor filozofice. În acest context
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
intelectuală, ci, mai ales, poziția lui de mediator între cultura teologică și tradiția culturală europeană.” Alexandru Matei, Vatra * „Franchețea și entuziasmul genuin al eseistului garantează o lectură alertă și multe chestionări adânci pe tema redescoperirii identității religioase. Preocupat de «restituirea coerenței narative a conceptului de ortodoxie», M. Neamțu face și o schiță a intelighenției teologale de la noi, detașată oarecum datorită îndelungii sale școliri britanice. Cele «câteva rafturi din laboratorul de gestație al operei» sunt bine topite în text, dar emfaza unor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
organizațiilor sportive din România, la toate nivelurile (minister, federații, cluburi, asociații etc.) depinde mai degrabă de talentul personal al managerului, de necesități stringențe dictate de situatii din afara organizației, si nu de cunoașterea cererii pieței sportului și de existența unei strategii coerențe de dezvoltare a sportului, structurată la nivelul fiecărei organizații. În plus, marketingul sportiv nu este inclus că disciplină de studiu în programele institutelor de educație fizică și sport. Golul structural. La nivelul organizației sportive nu există o structură sau un
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
prilejuit, precum și cu acelea pe care le mobilizează. Toate, dacă mi se permite o pedanterie naratologică, formează un vast metatext interactiv, indispensabil înțelegerii unor problematici atât de complexe și dificile ca acelea dezbătute de mine. Pentru a nu adăuga o coerență post festum volumului, textele au fost revăzute numai atunci și acolo unde trebuiau corectate, nuanțate sau aduse la zi niște afirmații punctuale; aparatele critice nu au fost „armonizate”, deși referințele în cruce nu lipsesc; persistă în note, ca și în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
științelor juridice și administrative îl reprezintă ansamblul valorilor științifice, tehnice, culturale, artistice, puse în circulație în mod deliberat și sistematic în unitățile de învățământ, în vederea realizării scopurilor științelor sociale, juridice și administrative. Condițiile determinării conținuturilor științelor juridice sunt consistența și coerența. Conform primei condiții, consistența internă, conținutul trebuie să integreze date esențiale ale domeniului, iar cea de-a doua condiție, coerența, solicită definirea logică și sistematică a acelorași conținuturi. Principalele forme de prezentare ale conținuturilor sunt: - datele factuale; - principiile, conceptele, legitățile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]