13,334 matches
-
elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: conducerea mingii cu piciorul din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea consolidarea conducerii mingii cu piciorul din alergare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să conducă mingea cu piciorul din deplasare, pe o direcție dinainte stabilită; O2 Psihomotor: să conducă mingea cu piciorul din deplasare, printre minimum 3 jaloane; O3 Afectiv: conducerea mingii cu piciorul din alergare în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Clasa: a III-a; Efectiv: 26 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: preluarea și pasarea mingii cu piciorul din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: consolidarea preluării și pasării mingii cu piciorul din deplasare. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să preia și să paseze mingea cu piciorul din deplasare, pe o direcție dinainte stabilită; O2 Psihomotor: să dobândească capacitatea de preluare și pasare a mingii cu piciorul din deplasare spre un punct fix, formarea preciziei pasei; O3 Afectiv: să
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
IV-a; Efectiv: 28 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: driblingul multiplu din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea consolidarea driblingului multiplu din deplasare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să deprindă execuția driblingului din deplasare cu piciorul îndemânatic și neîndemânatic; O2 Psihomotor: să și însușească driblingul multiplu din deplasare în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: driblingul multiplu cu piciorul din deplasare în condițiile jocului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca în alegerea jocului de mișcare să se pornească de la sarcina pedagogică ce trebuie realizată, ținând cont de faptul că, acest instrument al educației fizice poate avea în același timp mai multe valențe instructiv - educative, pe diferite planuri (motric, psihomotric, cognitiv, socio - afectiv). În folosirea jocurilor de mișcare la clasele a V a și a VI-a trebuie să respectăm precizările de ordin metodic făcute de Cârstea, Gh. (2000), și anume: pregătirea și recuperarea materialelor pentru jocuri să aparțină participanților; delimitarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
delimitarea spațiului de joc să fie realizată tot de ei; stabilirea echipelor să se facă pe bază de autonomie dirijată; arbitrajul să fie asigurat de colegi; sancțiunile să fie constituite din penalizări. Jocul, presupune un ansamblu de solicitări de natură cognitivă, afectivă, volitivă și motrică, ce stimulează relațiile interpersonale. În același timp participă la formarea li evoluția proceselor psihice, a personalității individului și constituie un stimul optim pentru adaptarea socială a acestuia. Așadar, jocul are o semnificație funcțională esențială și nu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Unitatea de învățământ (sportivă): Clasa: a V-a; Efectiv: 22 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: lovirea mingii cu piciorul din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: consolidarea lovirii mingii cu piciorul din deplasare. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să preia și să transmită mingea cu piciorul din deplasare, pe o direcție dinainte stabilită; O2 Psihomotor: să dobândească capacitatea de transmitere a mingii cu piciorul din deplasare spre un punct fix, formarea preciziei transmiterii mingii; O3 Afectiv: să stabilească
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a; Efectiv: 22 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: marcajul și demarcajul. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea și consolidarea marcajului și demarcajului din deplasare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să deprindă execuția corectă a marcajului și demarcajului din deplasare; O2 Psihomotor: să-și însușească marcajul și demarcajul de pe loc și din deplasare în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: marcajul și demarcajul în condițiile jocului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
disciplină: Data: Unitatea de învățământ (sportivă): Clasa: a VII-a; Efectiv: 24 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: șutul la poartă din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: consolidarea șutului la poartă din deplasare. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să șuteze mingea la poartă din deplasare, pe cadrul porții; O2 Psihomotor: să dobândească capacitatea de șutare a mingii cu piciorul din deplasare spre o anumită zonă a porții, formarea preciziei transmiterii mingii; O3 Afectiv: să reușească să înscrie de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
-a; Efectiv: 22 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: marcajul, demarcajul și depășirea. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: consolidarea marcajului, demarcajului și depășirii din deplasare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să-și consolideze execuția corectă a marcajului, demarcajului și a depășirii din deplasare; O2 Psihomotor: să și consolideze marcajul, demarcajul și depășirea în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: utilizarea marcajului, demarcajului și depășirii în condițiile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deficiențe asociate constă În gradul accentuat de imaturitate, labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament exagerat față de persoanele care se ocupă de el, ostilitate, puerilism. Astfel trebuiesc identificate, valorificate și stimulate toate capacitățile și disponibilitățile cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaționale și social adaptative existente sau potențiale la un anumit copil. La copilul cu deficiențe asociate durata jocului este scurtă, numărul partenerilor antrenați În activitățile ludice este redus, iar conduitele de rol În jocurile cu rol și
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
fundamentale prin jocuri-exerciții ce dezvoltă comportamentul de manipulare, de la execuția - prin imitație - a unor acțiuni simple, rutiniere. Astfel, variațiile mari de ritm intelectual și de stil de lucru, de rezistență la efortul de durată, de abilități comunicaționale și de nevoi cognitive care există Între elevi, impun acțiuni de organizare diferențiată a procesului de predare Însușire, pe grupe de elevi În care primează sarcini individuale de lucru. Dacă jocul capătă o valoare practică, atunci aduce variație În procesul de instruire a copiilor
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
mare, convulsii la un an; la vârsta de 3 ani pronunță primele cuvinte; prezintă dificultăți de comunicare și relaționare; prezintă disfuncții ale aparatului vizual: asigmatism miopic (poartă ochelari). Date psihologice semnificative: (evaluare realizată la Începutul clasei a II-a) d.p.d.v. cognitiv elevul prezintă intelect de limită; prezintă dificultăți În exprimarea orală și scrisă, tulburări socio-afective; prezintă următoarele caracteristici ale proceselor psihice: reprezentări: percepe difuz materialul de Învățare, reprezentările fiind greu de actualizat; gândirea: este concret-intuitivă; Înțelege lent noțiunile predate; memoria: mecanică
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
des), cu o imagine de sine negativă, cu o marcată lipsă de Încredere În forțele proprii; dezvoltarea psihomotrică: schema corporală-formată; lateralitate-dreaptă; orientare În timp-relativ bună; orientare spațialăbună. Cauze care au determinat eșecul școlar: Cauze interne: copilul prezintă Întârziere În dezvoltarea cognitivă (intelect de limită); prezintă dificultăți În exprimarea orală și scrisă (ușoară dislalie, dislexo-disgrafie), tulburări socioafective; are o imagine de sine negativă și lipsă de Încredere În propriile capacități. Cauze externe: copilul a fost mutat de la Vatra Dornei, jud. Suceava, În
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
anumit punct de vedere, manifestările comportamentale sunt trăite În plan intern, iar odată produse au efect circular. Se poate forma astfel, un comportament care alături de Însușirile de personalitate, Îl definește pe subiect ca ființă unică. Indiferent de forma comportamentului (afectiv, cognitiv, verbal, psihomotor ) acestea se corelează cu structurile dominante ale personalității. În plan intern pot avea loc tulburări de tipul: anxietăți și frustări prelungite; ostilitate și neacceptarea colaborării cu cei din jur; slabă dezvoltare afectivă și indiferență; izolarea și evitarea celor
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
bine poate fi sporită dacă sunt puse baze În toate ariile În primii ani. Aceste temelii se vor dezvolta pe masură ce ei Înșiși vor crește și vor Învăța acasă și la școală. În programele de kinetoterapie abilitățile sociale, emoționale, cognitive și comunicarea sunt “exersate” la fel ca aptitudinile motrice. Activitățile motrice sunt o componentă importantă a programelor educative, mișcarea ajutând copilul nu doar din punct de vedere motor, ci și emoțional și social. Copiii autiști pot avea deficiențe În ceea ce privește: forța
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
autor al primului jurnal -, de la textul căruia demarează ofensiva relativizantă de lectură-rescriere într-un plan paralel. Nu numai ficțiunea, ci și interpretarea literară este văzută de S. ca o formă ludică și liminală de reprezentare, bazată pe „ca și cum”, un joc cognitiv ipotetic, cunoscut de la Xenofon încoace și botezat de Hans Vaihinger principiul lui als ob. Autorul trece în revistă discursul critic al veacului al XX-lea, dominat de agende ideologice de dreapta sau de stânga și implicat direct în competiția pentru
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
și de profil moral (experiența crucială a războiului, trăsăturile esențiale, deloc îndulcite, ale unui „temperament excesiv”, „încrederea în forța omniprezentă a inteligenței” și „dezgustul față de formele bizantinismului moral”) intră în comunicare cu idei și atitudini angajate în câmpul culturii: „sensul cognitiv al autenticității”, fecunditatea spiritului polemic, concepte ca noocrație, substanțialism, convergențe și delimitări, reacții semnificative față de Henri Bergson și Edmund Husserl, Marcel Proust, Luigi Pirandello, Paul Zarifopol, Panait Istrati. Dramaturgul e văzut ca anticipând o opțiune ilustrată ulterior de Albert Camus
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
propus de S. Freud, având în vedere stadiile de dezvoltare și maturizare pulsională psihosexuală, care sunt: stadiul oral, anal, oedipian genital, stadiul de latență și stadiul de maturizare sexuală; modelul propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus de E.H. Erickson, axat pe dinamica dezvoltării stadiilor psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere, autonomie/ îndoială/teamă, inițiativă/vinovăție, valorizare/inferioritate, identitate/confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracteristici specifice pentru starea de sănătate mintală, dar și cu o patologie psihiatrică diferențiată. Acest aspect se poate vedea în tabelul de mai jos. Tabel pp. 100-2/. Stadiile de dezvoltare între 0 - 18 ani. Vârsta Stadiile psihosexuale Stadiile psihosociale Stadiile cognitive Stadiile afective 0 - 1,5 Oral Încredere/ neîncredere Senzoriomotor Frică. 1,5 - 3 Anal Autonomie/ îndoială Simbolic. Separare/părăsire 3 - 5 Oedipian/genital Inițiativă/vinovăție Intuitiv/ Reprezentativ Imagini terifiante. 6 - 11 Latență Valorizare/ inferioritate Concret/ operațional Teamă 12 - 18 Maturizare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motiv, ea se adresează în mod egal oricui, poate fi egal și liber utilizată de oricine; - este lipsită de orice fel de conținut emoțional-afectiv; - având un caracter impersonal, sub masca „universalității”, ea va duce treptat la o înstrăinare emoțională și cognitivă a individului de realitatea lumii și în final de sine. b) Efectele informației Este incontestabil faptul că universul informațional a revoluționat lumea, societatea, oamenii, stilul de viață, modul de gândire, sensibilitatea, conduitele, acțiunile etc. Dincolo de aspectele sale „negative” pentru sănătatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezinte jocul didactic în lecția de matematică la învățământul primar ca principală cale prin care copilul se afirmă și își aplică tot potențialul său intelectual creator în rezolvarea sarcinilor. Jocul didactic este o activitate complexă care solicită toate procesele psihice, cognitive, afective și volitive în procesul de învățare și fortifică energiile fizice și psihice ale copiilor. Lucrarea este structurată pe două capitole distincte. În primul capitol, autorul face un scurt istoric a jocurilor, în general, și a jocurilor didactice, în special
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
distincte. În primul capitol, autorul face un scurt istoric a jocurilor, în general, și a jocurilor didactice, în special. Sunt prezentate diferite clasificări ale jocurilor didactice și ale jocurilor didactice cu conținut matematic. În continuare sunt evidențiate funcțiile învățământului primar (cognitivă, instrumentală și formativ-educativă) și raportul acesteia cu jocurile didactice în învățarea matematicii. Interesant este paragraful I.3 în care se fac detalieri privind proiectarea, organizarea, desfășurarea și modalitățile de evaluare a jocurilor didactice matematice. Capitolul II este capitolul de bază
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
capătă o finalitate pedagogică și un conținut instructiv-educativ bine determinat. Jocul didactic rămâne principala cale prin care copilul se afirmă și își aplică tot potențialul său intelectual creator în rezolvarea subiectului. Este o activitate complexă care solicită toate procesele psihice, cognitive, afective și volitive în procesul de învățare și fortifică energiile fizice și psihice ale copiilor. Jocul didactic este „o specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv și educativ cu elementul distractiv”, un tip de joc prin care învățătorul „consolidează
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
discipline fundamentale. În acest subcapitol, încerc să argumentez raportul dintre funcțiile fundamentale ale învățământului primar și jocul didactic, dacă acesta contribuie la realizarea funcțiilor respective și în cadrul căreia dintre ele jocul didactic deține o pondere mai mare. a. Funția informațională (cognitivă) Se realizează, prin exersarea capacităților intelectuale ale elevilor. Această funcție se poate realiza și prin joc didactic, mai ales la clasa I și a Il-a. De exemplu, este cunoscut faptul că terminologia specifică se reține mai greu de către copilul
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
REALIZARE A JOCULUI DIDACTIC ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ II.1. Folosirea jocului didactic în captarea atenției elevilor Captarea atenției este una dintre cheile didactice practice ale artei de a preda cu succes. Captarea atenției este, de fapt, starea de pregătire cognitivă a elevului, prin care se mobilizează în foarte mare grad atenția lui, se creează dispoziția de învățare a acestuia (factor de succes școlar) prin stârnirea curiozității, interesul elevului pentru noile cunoștințe, realizându-se, în acest fel, o motivație a învățării
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]