109,977 matches
-
prezent și în însemnările din jurnalul poetului. Într-un limbaj foarte personal, în care cititorul se lasă oarecum contaminat de universul imaginar analizat, cu o evidentă plăcere și ca în virtutea unui impuls ludic, ușor (auto)ironic, prezent pe întreg parcursul comentariului, se vorbește bunăoară despre "competența literară a apei (care) pare acum totală" despre "sentimentul conceptual (care) provoacă o inundație, interpretul înotând de îndată într-un limbaj acvatic", sau chiar despre "clipocitul acvatic al conceptelor"... Treptat, cercetarea universului imaginar al liricii
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
vie-tradiție moartă etc.), în care este atrasă și relația jungiană animus-anima, repartizată de interpret, cam prea strict, și între spațiul vizionar marcat de peisajul de la Florica și cel al Miorcanilor. Sub semnul acestui conflict dintre doctrină și imaginație este așezat comentariul la volumul Satul meu (1925), în care primează, evident, programul tradiționalist ce privilegiază emfatic discursul "statorniciei", în contrast cu "discreția" acvaticului "penitent". Solidar cu interpretările celei mai mari părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind acest
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
clasicismului "mediteranean" se bucură, la rândul lor, de o foarte atentă lectură, într-o suită trei secvențe analitice, De la patria naturală la patria spirituală, O reședință de etapă și Acvificarea formei. Pagini de exigentă și nuanțată "critică a criticii" premerg comentariilor propriu-zise ale textelor și ele tind să lămurească problema "clasicismului" lui Ion Pillat. Opinia criticului nu e una comună, el crezând că: "toată perspectiva interpretativă care punea accentul pe 'regăsirea' sinelui în lirica melancoliei și pe 'cataclismul' fericit al 'întoarcerii
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
exclamativă și feerică", "o excursie interjecțională", iar apa devine o "apă paradisiacă". S-ar putea cita încă multe fericite formule prin care Al. Cistelecan califică aceste poeme finale, ilustrând "mai mult o producție conceptuală", pledând "cauza clasicității", ca și concentratele comentarii la Poeme-le într-un vers, citite ca mostre de "poezie pură" și "breviar" al poeziei pillatiene din toate etapele. Se vede că, până la urmă, amintita perspectivă atât de fertilă în Pe Argeș în sus nu are cum să fie
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
lipsită de agreabile accente ludice, să le zicem "postmoderne". Amendabil este, în acest plan al expresiei, doar un anumit exces de artificiu și prețiozitate pe care micile "cochetării" jucate ale frazei critice nu-l echilibrează peste tot. Scena mare a comentariului e stăpânită însă de o regie remarcabil articulată în toate compartimentele "spectacolului" critic, mobil, inventiv, novator.
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
Andreea Deciu Citind diverse comentarii în presa culturală romanească, sau doar participînd la conversații, am întîlnit destul de frecvent convingerea, exprimată uneori cu iritare, că teoria și critica literară de peste ocean ar fi produsele indirecte ale unei orientări politice. Sau, că ar fi militante politic și
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
fabuloase și mă emoționez pentru tînăra mea vecină care se ține de scaun și murmură în barbă, la Hamlet, aproape de final: "Vai de mine, să știi că moare și regina!". Foaierele au farmecul lor, înainte, în pauza spectacolului și după. Comentariile extrem de pertinente și observațiile fine se amestecă cu voci stridente care strigă can-can-uri "citite" prin reviste "savante", intrînd cu bocancii în intimitatea artiștilor care tocmai își dau duhul pe scenă. Nu mai există mister și respect în societatea de consum
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
de toată mîna, convinși că tu, cititor, nu mai poți de curiozitate să știi ce-au mîncat și cum a decurs digestia, ce-au visat azi noapte-n vis, buletinul meteo al unor zile anodine, lista lor de lecturi cu comentarii didactice sau exclamative. Exista și literați (ocoliți cu prudență de cei fripți) care-și alimentează jurnalul cu discuții întîmplătoare, consemnează dialoguri între colegi, colportează indiscreții și a doua zi, pac la gazetă cu satisfacția "las'că v-am aranjat eu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
de text, cu regulile lor de construcție și de selecție, trebuie să facem loc cercetării unor discursuri precum (într-o enumerare voit nesistematică): al poliției, al informaticii, al mesajelor transmise prin poșta electronică, al manualelor, al ghidurilor de conversație, al comentariului sportiv, al modei, al horoscopului, al benzilor desenate, al textelor de muzică, al buletinului meteorologic, al micii publicități, al talk-show-urilor televizate, al convorbirilor la telefoanele mobile, al zvonurilor etc.
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
puțin pasiunii sale (cea de muzeograf, de șef al "Atelierului de potcovit inorogi" de la Casa Pogor). Iată: "China e un conglomerat fantastic de popoare și de populații. Minoritățile etnice și-au recăpătat identitatea, sînt cultivate, protejate, personalizate". Atît, fără alte comentarii, spunînd, totuși, parcă, în subtext: "à bon entendeur, salut!". Temele des abordate în comparațiile inevitabile - nu multe la număr, dar perfect motivate de realitate - sînt turismul cultural și investiția pentru imagine, atît de apropiate preocupărilor de acasă ale călătorului. Vizitînd
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
Cristian Teodorescu Am citit în ultimele zile nenumărate comentarii despre întoarcerea dlui Iliescu la Cotroceni, a PDSR-ului la guvernare și despre premieratul dlui Adrian Năstase. Comentarii în care abundă sfaturile și speranțele că noii protagoniști ai Puterii vor ține seamă de ele. În ceea ce mă privește sînt sceptic
Puterea noii Puteri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16548_a_17873]
-
Cristian Teodorescu Am citit în ultimele zile nenumărate comentarii despre întoarcerea dlui Iliescu la Cotroceni, a PDSR-ului la guvernare și despre premieratul dlui Adrian Năstase. Comentarii în care abundă sfaturile și speranțele că noii protagoniști ai Puterii vor ține seamă de ele. În ceea ce mă privește sînt sceptic. Dl Ion Iliescu nu datorează nimic presei - cel puțin din punctul său de vedere -, așa că e greu de
Puterea noii Puteri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16548_a_17873]
-
Valeria Guțu Romalo În vîltoarea comentariilor postelectorale consacrate interpretării și explicării rezultatelor, mai mult sau mai puțin previzibile, dar totuși neașteptate, s-a invocat, printre multe alte motivații, și stilul, particularitățile de prezentare a discursului electoral. Evaluarea stilistică a prestației electorale a fost formulată de unul
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
exprimare verbală poate fi determinată de intenții artistice ori de necesități sau preferințe ale comunicării sociale), dar și de minciună, expresie lingvistică (fie și 'vie și percutantă') a unor informații contrare realității, adevărului. Formularea limbaj lemnos, înregistrată cu ocazia recentelor comentarii electorale, reactualizează semnificația simplistă, care absolutiza componenta superficială a conceptului limbă de lemn (de la care în mod evident se revendică), dar o și relativizează: afirmația comentatoarei viza în mod expres a b s e n ț a 'culorii', supraestimînd verbalizarea
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
așa cum e. Romanul e valoros mai ales prin reflecțiile la care te îndeamnă: despre identitate și alteritate, despre loialitate și aventură, căutare și acceptare. Susan Sontag este, însă, înainte de orice o excelentă povestitoare. Cartea e construită simplu, din dialoguri și comentarii auctoriale, aparte-uri ale vocii narative, fără tehnice postmoderniste, fără complicații și ambiguități formale. Vocea narativă aparține unei persoane care o cunoaște pe Maryna la o petrecere unde fusese invitată întîmplător și unde aude diverse fragmente de conversație, bîrfă, mici
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
literatură rusă și traducător al Annei Ahmatova, o corespondență simptomatică pentru impenetrabila barieră de comunicare prin care cerberii staliniști au reușit să izoleze o întreagă lume. Cei doi cercetători occidentali nu știau că Osip Mandelstam murise de șapte ani, iar comentariul făcut de I. Berlin despre Ahmatova suna cam așa: poeta trăiește izolată în Leningrad și este inaccesibilă, fiind o supraviețuitoare a vechiului regim. La antipod, în Convorbiri cu Ahmatova și Pasternak 1), diplomatul britanic povestește cum, tot în '45, Pasternak
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
conștiință însetată de evenimente și cucertită de enorma capacitate combinatorie a lumii vii, de fascinantul spectacol pe care îl oferă întîlnirea umanului cu sine însuși, cu zoologicul și cu vegetalul. Animate cromatic și expresionist-baroce ca viziune, lucrările ei sînt vaste comentarii pe marginea ceremonialului vieții care implică, simultan, o componentă grotescă, la limita tragicului uneori, și una bufă, carnavalescă și jubilatorie. Anne Cathrine Nesa combină, oarecum, cele două momente anterioare, depășindu-le, însă, pe amîndouă. Există în lucrările ei, inspirate direct
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
de educație, pe de altă parte de conștiința că această limbă, cu o bogată istorie literară, oferă posibilitatea unui interculturalism tematic. Romanele sale precedente dialoghează cu teritorii și epoci istorice dintre cele mai diverse, practicând, pe lângă aluziile intertextuale multiple, un comentariu metaficțional omniprezent, care nu ne lasă să uităm formația sa ca profesor de literatură. Ca și Samuel Beckett, despre a cărui operă a scris, Coetzee optează pentru un stil lipsit de ostentație, de o sobrietate aproape rece, dar în care
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
neîmpliniri. Vorbesc de o atmosferă pe care acum n-am regăsit-o. Sau ea există și n-am avut eu acces. E posibil. Gînditorul și realizatorul spectacolului este tînărul regizor Radu Afrim, absolvent al școlii de la Cluj. Am citit destule comentarii, mai patetice sau mai echilibrate, scrise în jurul examenelor sale sau producțiilor de la Tîrgu-Mureș și Sf. Gheorghe. Curiozitatea mea a crescut o dată cu vîlva cu care Radu Afrim a intrat în lumea teatrului și a acces rapid la cote înalte. Ocean café
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
altora. Condiții asemănătoare au determinat de altfel și apariția unei foarte interesante cărți a celebrului Leo Spitzer: ale prizonierilor de război italieni 1915-1918 (1921); ar merita încercată o comparație între cele două corpusuri (deși, în cazul lui Spitzer, esențial e comentariul, analiza tematică și stilistică a textelor). în scrisorile în cauză, întîlnim desigur comentariile metadiscursive despre începerea scrierii "Foaie verde de homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
a celebrului Leo Spitzer: ale prizonierilor de război italieni 1915-1918 (1921); ar merita încercată o comparație între cele două corpusuri (deși, în cazul lui Spitzer, esențial e comentariul, analiza tematică și stilistică a textelor). în scrisorile în cauză, întîlnim desigur comentariile metadiscursive despre începerea scrierii "Foaie verde de homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de neologisme "Eu șăzut și pus pe gînd / îți comunic
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
literară. Implicațiile simbolice ale clasificării, analizele de determinism, modelajul axiologic, toate acestea impun Arca drept operă fundamentală, nu numai în literatură, dar și în multe alte planuri. La aceste "multe planuri" va trebui să fim atenți. Din împământarea istorică a comentariului, din acel aici-și-acum al perspectivei critice, naveta între diferitele vârste ale romanului îmbogățește prezentul cu memoria unei vieți cotidiene normale. În raza Arcei sau pe alte rețele (este importantă și problema întoarcerii autorului), literatura începe să facă educația normalității, valorizând
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
una științifică. Remarcasem, parcurgînd atît operele, cît și imaginile lor în epocă sau mai tîrziu, că, mai cu seamă în cazul unor opere de care ne despart secole, lectura ori relectura textelor oferă mai puține satisfacții istoricului decît aceea a comentariilor critice, concomitente ori succesive, acceptabile sau depășite, contradictorii sau asemănătoare. Cu alte cuvinte, băgasem de seamă că refacerea procesului de receptare continuă să ne intereseze și atunci cînd operele înseși ne apar desuete sau, pur și simplu, moarte estetic. E.
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
fac obiectul analizelor lui Sainte Beuve din Lundis-uri, de exemplu, au fost dați uitării. Paginile criticului despre ei se citesc încă, și cu ce bucurie! Iar cînd receptarea e urmărită sistematic, istoria literară reușește să devină mai palpitantă decît simplul comentariu, din unghiul de astăzi, al operei. Nu vreau să relansez disputa din jurul lui Eminescu. Dar nu mă îndoiesc că, nu peste mult timp, poezia lui va avea mai puțini cititori (nu-i iau în discuție pe studioși, pe specialiști, pe
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
tot o să aibă de unde plăti. Nu înțelegea nimeni că bogăția nu este în aer sau în pămînt, ci în brațe și că, unde lipsesc brațele sau calitatea producției e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de țară bogată." (s.n.) Comentariile în acest moment sînt, credem, de prisos. Mai adăugăm însă încă două exemple extrase din publicistica de la "Timpul": "O societate ca a noastră, care nu se întemeiază pe muncă, e o societate coruptă. (s.n.) Grupurile politice ar trebui să aibă
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]