8,996 matches
-
ținerea unor rate înalte de creștere a exporturilor în decursul timpului; * ătățirea și actualizarea continuă a nivelului tehnologic și eficacității activității destinate exportului; * a bazei firmelor autohtone care sunt eficiente în competiția internațională. În cazul atingerii efective a acestor obiective, competitivitatea exporturilor înregistrează o tendință ascendentă susținută, care în general este însoțită și de creșteri realizate în ceea ce privește veniturile membrilor societății. 39 WTO, World Trade Report 2003, Geneva, p. 86 Indiferent de nivelul de dezvoltare, al unei anumite țări, competitivitatea exporturilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acestor obiective, competitivitatea exporturilor înregistrează o tendință ascendentă susținută, care în general este însoțită și de creșteri realizate în ceea ce privește veniturile membrilor societății. 39 WTO, World Trade Report 2003, Geneva, p. 86 Indiferent de nivelul de dezvoltare, al unei anumite țări, competitivitatea exporturilor sale este o problemă de importanță vitală. Totuși acest aspect prezintă două forme de abordare specifică: * ările dezvoltate privesc problema competitivității 40 ca pe o condiție necesară pentru menținerea unor niveluri ridicate ale venitului populației și ocupării forței de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
39 WTO, World Trade Report 2003, Geneva, p. 86 Indiferent de nivelul de dezvoltare, al unei anumite țări, competitivitatea exporturilor sale este o problemă de importanță vitală. Totuși acest aspect prezintă două forme de abordare specifică: * ările dezvoltate privesc problema competitivității 40 ca pe o condiție necesară pentru menținerea unor niveluri ridicate ale venitului populației și ocupării forței de muncă; * ările în curs de dezvoltare asimilează competitivitatea ca pe un element necesar al unei dezvoltări durabile. Un nivel îmbunătățit al competitivității
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
vitală. Totuși acest aspect prezintă două forme de abordare specifică: * ările dezvoltate privesc problema competitivității 40 ca pe o condiție necesară pentru menținerea unor niveluri ridicate ale venitului populației și ocupării forței de muncă; * ările în curs de dezvoltare asimilează competitivitatea ca pe un element necesar al unei dezvoltări durabile. Un nivel îmbunătățit al competitivității exporturilor permite diferitelor țări în curs de dezvoltare să acumuleze cantități sporite de valută și ulterior, pe această bază, să importe produse, servicii și tehnologii necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
competitivității 40 ca pe o condiție necesară pentru menținerea unor niveluri ridicate ale venitului populației și ocupării forței de muncă; * ările în curs de dezvoltare asimilează competitivitatea ca pe un element necesar al unei dezvoltări durabile. Un nivel îmbunătățit al competitivității exporturilor permite diferitelor țări în curs de dezvoltare să acumuleze cantități sporite de valută și ulterior, pe această bază, să importe produse, servicii și tehnologii necesare pentru ridicarea standardelor de viață ale populației și creșterea productivității naționale. O competitivitate ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al competitivității exporturilor permite diferitelor țări în curs de dezvoltare să acumuleze cantități sporite de valută și ulterior, pe această bază, să importe produse, servicii și tehnologii necesare pentru ridicarea standardelor de viață ale populației și creșterea productivității naționale. O competitivitate ridicată permite în același timp țărilor în curs de dezvoltare o diversificare a exporturilor, realizarea unui avans substanțial al eficienței economice precum și un progres tehnologic real, eliminând în același timp dependența acestor țări de exporturile unui număr redus de produse
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
produse primare, element care este esențial și în vederea unei creșteri pe baze reale a salariilor forței de muncă naționale. În același timp, se realizează economii de scară, prin procesul de lărgire și diversificare a piețelor de desfacere. Noile forme de competitivitate a exporturilor specifice sistemelor de producție internaționale permit țărilor în curs de dezvoltare să se angreneze în activități cu o tehnologie avansată, lucru care nu ar fi fost accesibil în absența lor. În cadrul acestui proces, țările în curs de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în curs de dezvoltare au posibilitatea de a construi noi capacități productive. Intrarea în competiție pe piața mondială conferă posibilitatea unui acces superior la informații și tehnologii de ultimă oră, comparativ cu competiția internă din fiecare țară, 40 OECD (1994): "Competitivitatea trebuie înțeleasă în sensul capacității companiilor, ramurilor industriale, regiunilor, națiunilor și regiunilor supranaționale de a genera, în timpul expunerii în competiția internațională, niveluri relativ ridicate ale veniturilor și ocupării factorilor de producție, pe o bază temeinică. conducând în acest fel la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
internațională, niveluri relativ ridicate ale veniturilor și ocupării factorilor de producție, pe o bază temeinică. conducând în acest fel la o serie de eforturi mai susținute în vederea achiziției unor capacități productive și procedee tehnologice mai performante. În concluzie, realizarea unei competitivități ridicate a exporturilor nu reprezintă o strategie completă pentru o dezvoltare social-economică durabilă. Aceasta trebuie îmbinată cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile competitivității să se poată extinde asupra întregii economii naționale. În
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și procedee tehnologice mai performante. În concluzie, realizarea unei competitivități ridicate a exporturilor nu reprezintă o strategie completă pentru o dezvoltare social-economică durabilă. Aceasta trebuie îmbinată cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile competitivității să se poată extinde asupra întregii economii naționale. În caz contrar, atunci când sectorul de export nu are legături strânse cu restul economiei, există posibilitatea creșterii competitivității exporturilor, fără ca aceasta să se reflecte în ridicarea standardelor de viață ale populației în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile competitivității să se poată extinde asupra întregii economii naționale. În caz contrar, atunci când sectorul de export nu are legături strânse cu restul economiei, există posibilitatea creșterii competitivității exporturilor, fără ca aceasta să se reflecte în ridicarea standardelor de viață ale populației în ansamblul ei. 3. Rolul comerțului exterior în dezvoltarea economică a României privire retrospectivă 3.1. Importanța comerțului exterior ca ramură a economiei naționale Istoria postbelică a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
românești și birouri comerciale din străinătate. În același timp, s-au deteriorat profund și relațiile României cu principalele organisme internaționale (FMI, BIRD) precum și cu statele dezvoltate. Inexistența mecanismului concurențial de piață a determinat dispariția stimulentelor pentru ridicarea calității și ameliorarea competitivității produselor românești, întreprinderile având aprovizionarea și desfacerile asigurate, prețuri fixate, iar angajații acestora locuri de muncă garantate. Concurența s-a deplasat prin urmare doar la nivelul consumatorilor, conducând la o lipsă cronică de interes pentru atingerea unor standarde ridicate de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Un alt element contradictoriu, care a caracterizat politica de substituire a importurilor, se referă la imposibilitatea realizării simultan a unei administrări eficiente a sistemului de protecție foarte ridicată în cazul importurilor de bunuri intermediare și de capital și a unei competitivități reale pe piața mondială. În vederea realizării acestui deziderat este necesară liberalizarea accesului producătorilor autohtoni la materiile prime, bunurile intermediare și de capital din import. Impunerea unui sistem complicat de licențe, controale și restricții cantitative conduce la apariția unor întârzieri și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
conduce la apariția unor întârzieri și a unor costuri suplimentare aferente, elemente care au o acțiune nefastă asupra exporturilor. Acest ansamblu de probleme cu care s-a confruntat România în perioada socialistă au condus printre altele la o deteriorare a competitivității produselor autohtone pe piața mondială și au determinat în cele din urmă o desprindere și izolare aproape completă a economiei românești de contextul internațional, o accentuare a decalajelor chiar și față de țările vecine cu potențial economic asemănător în special în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
50% din exporturile de produse manufacturate și aproximativ o treime din exporturile totale, grupa de mașini, 7 S. Pralea, Op. Cit., p. 37 utilaje și mijloace de transport a oferit pentru export un ansamblu de produse cu un grad limitat de competitivitate, cu o structură deficitară și cu o valoare adăugată scăzută 8, aceste elemente conducând inevitabil la obținerea unor prețuri sub cele realizate de țările concurente cu un potențial economic apropiat. Semnificativ în acest sens este faptul că "am fost și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Națională, publicată în Buletinul Oficial nr. 111/24 decembrie 1980 și abrogată ulterior prin Legea nr. 7 din 8 ianuarie 1998, emisă de Parlamentul României care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 9/13 ianuarie 1998. Datorită lipsei de competitivitate a produselor românești pe piața externă, producătorii români deținând foarte rar avantaje de cost sau calitate față de concurența exercitată în principal de țările dezvoltate (sursa de bază pentru devize convertibile), planul de export nu se realiza în majoritatea cazurilor, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
import a agenților economici privați constituiți după 1989; punerea în aplicare a noului Cod vamal, a Tarifului vamal de import, cuprinzând denumirea și clasificarea mărfurilor conform Sistemului armonizat stabilit de Consiliul de cooperare vamală de la Bruxelles. În vederea creșterii eficienței și competitivității activității de comerț exterior a fost adoptată gradual convertibilitatea leului, lucru care a condus la atenuarea și eliminarea treptată a disparităților dintre prețurile interne și cele 1 S. Pralea, Politici și reglementări în comerțul internațional, Editura Fundației Academice "Gh. Zane
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
legile pieței, ca element central în activitatea economică de comerț exterior. Astfel, "renovarea mecanismului de comerț exterior, în concordanță cu legile economiei de piață și adoptarea treptată a regimului de convertibilitate, sunt de natură să antreneze numeroși alți factori ai competitivității pe piața externă cum sunt: îmbunătățirea prețurilor de comercializare pe piața externă, calitatea, ridicarea nivelului de pregătire a lucrătorilor și cadrelor din comerțul exterior, adaptarea producției la schimburile de pe piața mondială,etc3.". Deschiderea spre exterior a României, ca și a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
influențarea potențialilor clienți în vederea achiziționării unui anumit produs care există sau va fi disponibil pentru export și de stimulare, care își propun să impulsioneze producătorii autohtoni, pentru a majora volumul produselor exportate, conferindu-le astfel un nivel mai ridicat de competitivitate. În perioada anterioară anului 1989, instrumentul principal de politică comercială utilizat de România a fost reprezentat de măsuri aparținând domeniului netarifar, monopolul de stat asupra comerțului exterior și asupra schimburilor valutare facilitând un control exhaustiv al schimburilor cu străinătatea. În
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în industria textilă și începând cu ianuarie 2003 și pentru produsele agroalimentare. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii cu capital social integral privat în dezvoltarea exportului și au fost adoptate programe centrate pe creșterea competitivității produselor industriale și agroalimentare. Se remarcă în același timp și utilizarea măsurilor de stimulare aparținând domeniului fiscal. De la 1 ianuarie 1991 a intrat în vigoare regimul vamal de drawback 22, care are o largă răspândire pe plan internațional, și potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
principal la: Politica cursului de schimb contribuie în mod direct la realizarea stabilității prețurilor interne, iar în situația devalorizării pe termen scurt poate stimula exporturile, ajutând firmele angrenate în această activitate să concureze pe piața mondială. Pe termen lung însă, "competitivitatea exporturilor poate fi câștigată numai prin 23 Dorina Antohi (coord), Mecanismul de transmisie a politicii monetare în România, Caiete de studii nr. 13, BNR, ianuarie 2003, p. 9 restructurarea firmelor și câștiguri de productivitate"24. Cursul de schimb a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
9 restructurarea firmelor și câștiguri de productivitate"24. Cursul de schimb a fost în special în ultimii ani variabila monetară cu cel mai accentuat impact asupra inflației și așteptărilor inflaționiste. Datorită însă ritmului lent al reformelor implementate în scopul creșterii competitivității externe a economiei românești, adoptarea unui curs de schimb favorabil accelerării procesului de dezinflație și atenuării anticipațiilor inflaționiste a fost destul de restricționată în ultima perioadă. În funcție de evoluția proporției schimburilor comerciale externe ale României, în cele două valute de tranzacție principale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
va putea conduce la stimularea cererii de credite și în același timp și la disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi. Impactul direct exercitat de politica monetar-valutară asupra fluxurilor comerciale externe este reliefat cel mai clar prin posibilitatea de creștere a competitivității exporturilor ca urmare a devalorizării monedei naționale. În același timp, trebuie ținut cont că deprecierile în lanț pot avea un efect stimulativ asupra fenomenului de inflație, iar în cazul în care exporturile încorporează cantități însemnate de importuri, capacitatea acestui instrument
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a devalorizării monedei naționale. În același timp, trebuie ținut cont că deprecierile în lanț pot avea un efect stimulativ asupra fenomenului de inflație, iar în cazul în care exporturile încorporează cantități însemnate de importuri, capacitatea acestui instrument de majorare a competitivității pe piețele externe este redusă simțitor. Strategia axată pe devalorizarea monedei naționale, în cazul în care nu este însoțită de alte măsuri de politică comercială (în principal de promovare și stimulare a exporturilor) nu poate echilibra balanța comercială și elimina
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
retehnologizare și de construire a unor noi întreprinderi. În același timp, nivelul înalt al ratei medii anuale a inflației 25, care a urmat îndeaproape evoluția cursului de schimb leu/dolar USA, a influențat negativ evoluția generală a exporturilor, diminuând semnificativ competitivitatea în funcție de preț a unor mărfuri ca urmare a creșterii explozive a costurilor de producție. Datorită efectelor sale deosebit de complexe și extinse asupra ansamblului sistemului economic "prăbușirea monedei naționale a contribuit la accentuarea dezechilibrului economic extern al țării noastre"26. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]