4,181 matches
-
semantic al regentului. În legătură cu planul semantic lexico-gramatical al termenului regent, atributul de complinire descrie mai multe perspective, corespunzând la diferite funcții sintactice: - a subiectului: „De mine au nevoie până la apariția altuia cu un dosar mai bun.” (P.Sălcudeanu, 217) - a complementului, • direct: „Vederea acelei clădiri care tipărea cărți parcă m-a apropiat vertiginos de un scop pe care îl aveam în minte, îndepărtat, după terminarea studiilor și luarea licenței, adică să public o carte.” (M. Preda, Viața..., 263) • indirect: „N-o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ei de către un titular.” (I. Iordan, Memorii, II, 117), - a circumstanțialului: „Asemănarea la față, însă, era cu atât mai izbitoare, cu cât efortul de a se deosebi era mai vădit.” (C. Țoiu, 243), " Toate cer intrare-n lume" (Eminescu) - a complementului corelativ (sociativ): „Convorbirea cu el este tonică, fiindcă el nu se scuză, ci se pune în mijlocul unui principiu universal.” (G. Călinescu, C.O., 33), „Prezentul este simultaneitatea actului percepției cu obiectul percepției.” (T. Vianu, 72) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.M. Zamfirescu, 223) „Pe mine, așa cum vroisem odată să fiu, numai vechile, oarbele drumuri încă n-au încetat să mă caute.” (A.E. Baconsky, 133) Articolul Uneori, atributul realizat prin „dativul posesiv” al pronumelui personal sau reflexiv se distinge de complementul indirect pe baza articulării unui substantiv din enunț care își manifestă astfel în planul expresiei poziția sa de regent al pronumelui. În enunțul: „Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă/ Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțul: „Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă/ Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu, I, 92), pronumele mi (și-nlănțuindu-mi) funcționează ca atribut pentru substantivul-regent gâtul, articulat cu articol hotărât iar pronumele îmi (întindeai) este complement indirect pentru verbul regent întindeai, determinat în același timp de complementul direct o gură. Funcționarea indirectă, ca marcă distinctivă, a articulării hotărâte a substantivului este asigurată de conținutul semantic al termenilor implicați direct în relația de dependență: verbul și substantivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu, I, 92), pronumele mi (și-nlănțuindu-mi) funcționează ca atribut pentru substantivul-regent gâtul, articulat cu articol hotărât iar pronumele îmi (întindeai) este complement indirect pentru verbul regent întindeai, determinat în același timp de complementul direct o gură. Funcționarea indirectă, ca marcă distinctivă, a articulării hotărâte a substantivului este asigurată de conținutul semantic al termenilor implicați direct în relația de dependență: verbul și substantivul. Articolul genitival fixează cadrul sintagmatic al relației de dependență atributivă (prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor semantic se desfășoară printr-o relație specifică: relația de dublă dependență: Maria - a plecat - neliniștită. Maria, neliniștită, a plecat. În funcție de specificul desfășurării dependenței față de cei doi regenți, relația de dublă dependență generează două funcții sintactice: 1. Atributul circumstanțial 2. Complementul predicativ ATRIBUTUL CIRCUMSTANȚIALTC "ATRIBUTUL CIRCUMSTAN}IAL" Funcția de atribut circumstanțial este discutată de autorii Gramaticii Academiei la capitolele Atributul și Propoziția atributivă, ca o variantă (parte de propoziție și propoziție subordonată) a atributului izolat, alături de atributul (atributiva) descriptiv(ă): „Atributul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de un singur regent. Din interferența a două relații de dependență specifică, prin care același termen se subordonează la doi regenți, se dezvoltă o relație de dublă dependență, în care își au originea funcțiile sintactice specifice de atribut circumstanțial și complement predicativ. Atributul circumstanțial are, concomitent, un regent substantiv (pronume) și un regent verb: „Curta, obosit de orele de plimbare, se așeză într-un luminiș proaspăt defrișat de trunchiuri falnice de brazi.” (P. Sălcudeanu, 131) Nume (Pronume) ¬ Atribut circumstanțial ® Verb (predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poeziei.” (G.Bogza, 303), „Oricum, peretele acela, așa uscat, se chema că e uns cu miere” (M.Sadoveanu), „ Astfel, nu e greu de loc să găsești pricina pentru care oamenii, chiar de munte, sunt decăzuți fizicește și moralicește.” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL PREDICATIVTC "COMPLEMENTUL PREDICATIV" Această funcție sintactică este numită element predicativ suplimentar în G.A.(II, pp.206,și urm.). În noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Bogza, 303), „Oricum, peretele acela, așa uscat, se chema că e uns cu miere” (M.Sadoveanu), „ Astfel, nu e greu de loc să găsești pricina pentru care oamenii, chiar de munte, sunt decăzuți fizicește și moralicește.” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL PREDICATIVTC "COMPLEMENTUL PREDICATIV" Această funcție sintactică este numită element predicativ suplimentar în G.A.(II, pp.206,și urm.). În noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În noua ediție a Gramaticii limbii române, elaborată de Academie, fără a se distinge o variantă specifică între relațiile de dependență: relația de dublă dependență, se identifică, în capitolul Predicatul și Predicația, alături de Predicat și de Nume predicativ, funcțiile de Complement predicativ al obiectului (vol.II, pp.290-294) și de Predicativ suplimentar (pp.295-312), prin relaționarea acestora cu doi regenți, unul nominal și unul verbal. Integrate în fenomenul predicației, cele două funcții s-ar distinge între ele din perspectiva relației obligator
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se poate vedea că, în procesul de constituire a sensului enunțului sau și de stabilizare a sensului verbului regent, complinirile numite Predicativ suplimentar nu sunt facultative. De altfel, unele exemple cu care se ilustrează cele "două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul științific complement predicativ reflectă, mai mult decât sintagma întrebuințată de G.A. (și de alți lingviști români)45, și decât alte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Predicativ suplimentar nu sunt facultative. De altfel, unele exemple cu care se ilustrează cele "două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul științific complement predicativ reflectă, mai mult decât sintagma întrebuințată de G.A. (și de alți lingviști români)45, și decât alte sintagme 46, coexistența în planul semantic al funcției pe care o numește, precum și în planul expresiei, și prin aceasta, în însăși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de alți lingviști români)45, și decât alte sintagme 46, coexistența în planul semantic al funcției pe care o numește, precum și în planul expresiei, și prin aceasta, în însăși structura și funcționarea enunțului sintactic, a două dimensiuni funcționale, complementare: • de complement semantic obligator, în anumite condiții lexicale, morfologice și sintactice ale verbului regent; • de asumare implicită a predicației, printr-o perspectivă secundară de actualizare. Cer în mod obligator o asemenea complinire semantică verbe de simțire, apreciere etc. care, întrebuințate cu un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume reflexiv, dezvoltă un sens gramatical categorial între reflexiv (obiectiv) și dinamic: a se considera, a se simți, a se crede, a se ști etc.: „El se consideră/crede/simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reflexiv (obiectiv) și dinamic: a se considera, a se simți, a se crede, a se ști etc.: „El se consideră/crede/simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El se consideră..., El o consideră...), sau determină schimbări
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El se consideră..., El o consideră...), sau determină schimbări semantice importante: El l-a simțit (când a intrat). El a crezut-o/ceea ce a spus ea. Chiar dacă raportul de complementaritate dintre cele două dimensiuni funcționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cântând, complementaritatea dintre cele două dimensiuni rămâne definitorie pentru conținutul semantic al funcției. Am văzut-o/ că ea era veselă. ® Am văzut-o veselă. Am văzut-o/ că ea cânta. Am văzut-o cântând. În interiorul unei relații de dublă dependență, complementul predicativ determină concomitent un verb (o formă verbal-nominală) sau o interjecție și un nume (pronume): „Stele nasc umezi pe bolta senină.” (M. Eminescu) Verbul regent sau interjecția funcționează ca predicat: „Iat-o cât e de luminoasă.” (I.L. Caragiale, IV, 232
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câmpul gol el vede un copil umblând desculț.” (M. Eminescu, I, 70) • circumstanțial: „El se îngrozea văzându-se ajuns a rătăci (...) prin locașele sălbatice ale fiarelor.” (Al. Odobescu, 263), „A reușit să parvină arătându-se totdeauna foarte docil.” • un alt complement predicativ: „Am văzut-o intrând furioasă.” Numele (pronumele)-regent poate fi: • subiect: „Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi.” (M. Eminescu, P.L., 94) • complement (direct, indirect, de agent): „Nu-i vedeam obrazul dar îl ghiceam încruntat, amărât.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Al. Odobescu, 263), „A reușit să parvină arătându-se totdeauna foarte docil.” • un alt complement predicativ: „Am văzut-o intrând furioasă.” Numele (pronumele)-regent poate fi: • subiect: „Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi.” (M. Eminescu, P.L., 94) • complement (direct, indirect, de agent): „Nu-i vedeam obrazul dar îl ghiceam încruntat, amărât.” (M. Eliade, 342) „Îmi place să stau ore, zile și nopți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici.” (T. Arghezi), „Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur.” (CezarPetrescu) Dintre cei doi regenți ai complementului predicativ, termenul nominal (pronominal) poate rămâne neexprimat, fără consecințe asupra autonomiei (integrității semantice și sintactice) a enunțului, dacă ar fi expresia sintactică a funcției de subiect gramatical: „De umblat umblu ca fiecare Când vinovat pe coperișele iadului Când fără păcat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice) a enunțului, dacă ar fi expresia sintactică a funcției de subiect gramatical: „De umblat umblu ca fiecare Când vinovat pe coperișele iadului Când fără păcat pe muntele cu crini.” (L. Blaga, 105) Când regentul nominal (pronominal) ar fi, însă, complement direct, absența lui ar avea implicații asupra integrității structurale și semantice a enunțului sau numai asupra naturii funcționale a termenului. Absența regentului nominal (pronominal) determină destructurarea enunțului, când complementul predicativ are dezvoltarea infrapropozițională: „Am văzutș-oț roșie, sfioasă, tulburată.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
crini.” (L. Blaga, 105) Când regentul nominal (pronominal) ar fi, însă, complement direct, absența lui ar avea implicații asupra integrității structurale și semantice a enunțului sau numai asupra naturii funcționale a termenului. Absența regentului nominal (pronominal) determină destructurarea enunțului, când complementul predicativ are dezvoltarea infrapropozițională: „Am văzutș-oț roșie, sfioasă, tulburată.” (M. Eminescu, P.L., 90) Când are dezvoltare propozițională, în absența regentului nominal (pronominal)-complement direct, termenul subordonat nu mai realizează funcția de complement predicativ ci este complement direct. „Parcă-$l$$ văd
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Absența regentului nominal (pronominal) determină destructurarea enunțului, când complementul predicativ are dezvoltarea infrapropozițională: „Am văzutș-oț roșie, sfioasă, tulburată.” (M. Eminescu, P.L., 90) Când are dezvoltare propozițională, în absența regentului nominal (pronominal)-complement direct, termenul subordonat nu mai realizează funcția de complement predicativ ci este complement direct. „Parcă-$l$$ văd $pe astronomul cu al negurii repaos$$/Cum ușor ca din cutie scoate lumile din haos.” (M. Eminescu, I, 140) Constituent sintactic necesar pentru cunoașterea detaliată a unei anumite realități extralingvistice, complementul predicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determină destructurarea enunțului, când complementul predicativ are dezvoltarea infrapropozițională: „Am văzutș-oț roșie, sfioasă, tulburată.” (M. Eminescu, P.L., 90) Când are dezvoltare propozițională, în absența regentului nominal (pronominal)-complement direct, termenul subordonat nu mai realizează funcția de complement predicativ ci este complement direct. „Parcă-$l$$ văd $pe astronomul cu al negurii repaos$$/Cum ușor ca din cutie scoate lumile din haos.” (M. Eminescu, I, 140) Constituent sintactic necesar pentru cunoașterea detaliată a unei anumite realități extralingvistice, complementul predicativ nu este, în general
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de complement predicativ ci este complement direct. „Parcă-$l$$ văd $pe astronomul cu al negurii repaos$$/Cum ușor ca din cutie scoate lumile din haos.” (M. Eminescu, I, 140) Constituent sintactic necesar pentru cunoașterea detaliată a unei anumite realități extralingvistice, complementul predicativ nu este, în general, indispensabil pentru autonomia, semantică sau structurală, a enunțului: „Porni atunci la drum, $resemnat, cu haina sub braț, cu pălăria trasă pe frunte$$.” (M. Eliade, 17). În funcție de verbul regent, însă, absența sa poate determina mutații importante
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]