61,377 matches
-
făcut altceva decât să vorbesc cu clienții și atât...”. Din mărturisirile fetelor intervievate putem conchide că, cel puțin sub acest aspect, părerile lor sunt Împărțite, variind de la mulțumire de sine și acceptare până la repulsie și dezavuare, tolerarea clienților și a comportamentului lor fiind În acest caz doar un compromis inerent statusului curent. 3.10. Părerile fetelor despre night-club „Când vine vorba de viața de noapte și de night-club, părerile sunt Împărțite...” astfel Își Începe Daria, povestea vieții sale. Concepția generală asupra
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
am să intru la liceu eu am să fiu un fel de cuceritoare a băieților, dar pe care am să-i las pe toți să sufere după mine... și cam așa a fost. După asta mi-am schimbat și eu comportamentul, miam dat seama că toate reacțiile celor din jur proveneau și din felul În care mă vedeam eu pe mine, eu dacă mă simțeam complexată, normal, și ei se purtau la fel cu mine. și așa slabă cum eram, am
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
în noiembrie 1946), cât și în Bulgaria (noiembrie 1945). Aici este bine de observat că Stalin, care era un conducător autocratic, exprimă în cel mai înalt grad notele dominante ale conducerii sovietice, sovieticii fiind înclinați să promoveze un astfel de comportament deoarece "ei simțeau acest lucru ca fiind mai puțin rău decât alternativă de a fi cuceriți de către vecini agresivi."92 Realitatea centrală și semnificativă a politicii ruse era caracterul sau predominant autocratic, care se datorează faptului că, spre deosebire de vecinii săi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
căreia se desfasoara aceste negocieri, fiind mai puțin elastice, negocierile bilaterale se bucură de o mai mare flexibilitate, părțile având o mai mare autonomie în privința modului de acțiune și al construirii regulilor după care urmează să-și ghideze în viitor comportamentul. Flexibilitatea este o caracteristică esențială a unei negocieri; prezența ei poate îndrepta negocierea în cauză pe drumul succesului, ea fiind aceea care asigură depășirea impasurilor ce pot apărea în timpul tratativelor și îndreptarea perseverența către finalizarea acordului. Formalismul procedural în cazul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
aceste impedimente nu au oprit cele două popoare în mersul lor pe cărarea către realizarea comună a acestui impunător obiectiv; ceea ce dovedește perseverența membrilor echipelor implicate în tratative și a liderilor politici din cele două state, perseverența însoțită de un comportament cooperativ al acestora și de adaptare la diferitele situații neprevăzute, ivite în timpul negocierilor. Această adaptare la noile situații, obținută datorită flexibilității, a permis finalizarea negocierilor cu acordul ambelor state, depășindu-se astfel toate piedicile apărute în peste cei 7 ani
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
exemplu dovedește că flexibilitatea este o condiție de o importanță covârșitoare în orice negociere, ea permițând rezolvarea unei probleme ce nu a fost inițial prevăzută; ea poate scoate din impas negocierea în cauză; iar dacă flexibilitatea este însoțită de un comportament cooperativ din partea tuturor părților implicate în tratative și dacă interesele ce se află în discuție sunt plasate sub umbrela economică (câștigându-se ca urmare a colaborării) atunci aceasta negociere are toate șansele de a fi finalizată cu succes și ceea ce
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în vederea realizării în comun a Sistemului de la Porțile de Fier. Totuși, semnul detensionării relațiilor bilaterale (după luna mai 1955, ca urmare a vizitei de stat a lui Hrusciov la Belgrad) a putut fi identificat, chiar dacă pentru aceasta era necesară analiza comportamentului tacit al părților; simplă să observare indică reducerea stării de tensiune dintre cele două state: este vorba de sistarea demonstrațiilor militare din orașele românești mari situate în apropierea graniței cu RPFI, si mai ales de sistarea lucrărilor militare de la graniță
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
furios pe atitudinea lui Hrusciov, care, prin neinformarea Bucureștiului cu privire la intențiile Moscovei a adus blocul sovietic în pragul dezastrului nuclear;219 în timp ce Chină văzând slăbiciunea URSS, ca urmare a retragerii rachetelor a fost încurajată să aibă o atitudine critică față de comportamentul URSS. Creșterea tensiunilor sino-sovietice a forțat Moscova să tolereze independența României, primind în schimb ajutorul Bucureștiului în lupta împotriva Beijingului.220 De asemenea, în această perioadă Dej a căutat prietenia Albaniei și Chinei; în martie 1963 a inițiat tratative diplomatice
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
loc sistarea definitivă a tuturor lucrărilor cu caracter militar pe granița româno-iugoslavă. Adoptarea acestei poziții nu a fost rezultatul unor negocieri desfășurate într-un cadru organizat, ci ea intra în categoria protonegocierilor, care sunt o sursă principala de armonizare a comportamentului pe plan internațional.263 Și cum, în anumite privințe, contextul internațional este mult mai important în determinarea politicii adoptate de statele mici, în comparație cu statele puternice,264 schimbarea de atitudine la Moscova avea să dea un nou curs relațiilor bilaterale româno-iugoslave
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Corupția reprezintă o parte a unui fenomen mai larg, tipic al oricărei activități civile organizate. Succesul tuturor acțiunilor sociale care au un scop depinde de voința participanților de a se conforma regulilor adoptate de organizație sau normelor și modelelor de comportament care prevalează în societăți. Conformitatea cu regulile reprezintă o condiție necesară pentru supraviețuirea unei ordini sociale - indiferent dacă aceasta este o ordine guvernată de piață sau o ordine politică guvernată de stat. Organizațiile caută să asigure conformitatea individuală și de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
altei organizații prin împiedicarea, de exemplu, a voinței de a produce. Dar, pentru a se rezolva în mod corespunzător, trebuie ca instrumentele eficiente să fie la locul lor. Și, așa cum amintește Amartya Sen, așa trebuie să fie și normele de comportament, a căror „... importanță poate fi, în mod particular, atașată comportamentului persoanelor aflate la putere sau cu autoritate.”<footnote Sen, A. (2000), “East and West: The Reach of Reason”, New York Review of Books, Vol. 47, No. 12 (20 July), p. 36
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
produce. Dar, pentru a se rezolva în mod corespunzător, trebuie ca instrumentele eficiente să fie la locul lor. Și, așa cum amintește Amartya Sen, așa trebuie să fie și normele de comportament, a căror „... importanță poate fi, în mod particular, atașată comportamentului persoanelor aflate la putere sau cu autoritate.”<footnote Sen, A. (2000), “East and West: The Reach of Reason”, New York Review of Books, Vol. 47, No. 12 (20 July), p. 36. footnote> Corupția aparține unei categorii largi de fenomene atunci când regulile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Cu o istorie de mii de ani, începând încă din antichitate, corupția reprezintă unul dintre modelele comportamentale cele mai rele dar, în același timp, extrem de răspândite în cadrul funcționarilor oficiali sau reprezentanților aleși ai comunității. În ultimul secol ea privește și comportamentul celor din domeniul privat. Interesul și îngrijorarea față de acest fenomen au crescut și au avut loc reacții pe plan național și internațional<footnote Baboi-Stroe, A., Luca, S. (2002), Corupția în administrația publică locală, Editura Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, p.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
politice au încercat să plaseze corupția și lupta împotriva fenomenului corupției pe agenda democratizării. O definiție strictă a corupției limitează corupția doar la agenți, la anumite sectoare sau la anumite tranzacții (așa cum este cazul corupției definite ca o deviație de la comportamentul oficialilor). Rolul decisiv al statului este reflectat în majoritatea definițiilor date corupției, definiții care privesc acest fenomen ca fiind o relație stat societate particulară. Corupția este înțeleasă în mod convențional și este considerată ca fiind „comportamentul particular de căutare a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ca o deviație de la comportamentul oficialilor). Rolul decisiv al statului este reflectat în majoritatea definițiilor date corupției, definiții care privesc acest fenomen ca fiind o relație stat societate particulară. Corupția este înțeleasă în mod convențional și este considerată ca fiind „comportamentul particular de căutare a bunăstării de cineva care reprezintă statul și autoritatea publică”. Ea reprezintă întrebuințarea greșită a resurselor publice de autoritățile publice, pentru câștigurile personale. Diverse enciclopedii, precum și definițiile de lucru folosite de Banca Mondială, Transparency International și alte
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
care spune că „există corupție la nivelul interfeței dintre sectorul public și cel privat”<footnote Rose-Ackerman, S. (1978), Corruption. A Study in Political Economy, Academic Press, London/New York, p. 35. footnote>. În definiția clasică a lui J. Nye, „corupția reprezintă comportamentul care deviază de la atribuțiile oficiale ale unui rol public (ales sau numit) din cauza intereselor private în ceea ce privește bunăstarea sau câștigurile de funcții”<footnote Nye, J.S. (1967), “Corruption and political development”, American Political Science Review, Vol. 61, No. 2, p. 420. footnote
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
sau câștigurile de funcții”<footnote Nye, J.S. (1967), “Corruption and political development”, American Political Science Review, Vol. 61, No. 2, p. 420. footnote>. O altă versiune conținând aceleași elemente este definiția dată de Mushtaq Khan, care consideră corupția ca fiind „comportamentul care deviază de la regulile oficiale de comportament, guvernând acțiunile cuiva aflat într-o poziție de autoritate publică din cauza interesului privat - în ceea ce privește motivele, ca de exemplu bogăția, puterea, sau funcția”<footnote Khan, M. (1996), “A typology of corrupt transactions in developing
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
1967), “Corruption and political development”, American Political Science Review, Vol. 61, No. 2, p. 420. footnote>. O altă versiune conținând aceleași elemente este definiția dată de Mushtaq Khan, care consideră corupția ca fiind „comportamentul care deviază de la regulile oficiale de comportament, guvernând acțiunile cuiva aflat într-o poziție de autoritate publică din cauza interesului privat - în ceea ce privește motivele, ca de exemplu bogăția, puterea, sau funcția”<footnote Khan, M. (1996), “A typology of corrupt transactions in developing countries”, IDS Bulletin, Vol. 8, No. 5
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
avize, privatizare, schimburi externe, (inclusiv vamă, avize pentru comerț extern, tranzacții financiare internaționale), domeniul taxelor (inclusiv acordarea de scutire de plată a taxelor), poliție, utilități publice și servicii guvernamentale (sănătate, educație, apărare). În ceea ce privește conceptul folosire improprie, acesta se referă la comportamentul care deviază de la sarcinile normale aparținând poziției publice (numite sau alese), care este în opoziție cu regulile informale (stabilite de așteptările publicului standardizate într-un anumit fel ca fiind coduri de conduită). Într-un sistem guvernamental în care funcționează, aceste
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
birocrat sau un politician. Acesta îi deleagă subordonatului, the agent, o sarcină, trasează reguli și stabilește norme de îndeplinire a sarcinii. Acesta se presupune că îl servește pe client (a se citi cetățean) conform standardelor stabilite. Frauda, mita, extorcarea sunt comportamente specifice actelor de corupție, care fac ca agentul să aibă un comportament incorect. Tot în literatura de specialitate<footnote Lambsdorff, J.G., Nell, M. (2006), “Corruption - where we stand and where to go”, în Kreutner, M. (ed.), The Corruption Monster: Ethik
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
trasează reguli și stabilește norme de îndeplinire a sarcinii. Acesta se presupune că îl servește pe client (a se citi cetățean) conform standardelor stabilite. Frauda, mita, extorcarea sunt comportamente specifice actelor de corupție, care fac ca agentul să aibă un comportament incorect. Tot în literatura de specialitate<footnote Lambsdorff, J.G., Nell, M. (2006), “Corruption - where we stand and where to go”, în Kreutner, M. (ed.), The Corruption Monster: Ethik, Politik und Korruption, Czernin Verlag, p. 49. footnote>, strâns legat de modelul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
care lucrează cu agentul corupt. Dacă ei nu-l raportează, atunci, în mod implicit îl acceptă, iar conduita necuviincioasă, cel mai probabil se întinde. Astfel, agentul care monitorizează va deveni o parte a sistemului corupt. Totuși, dacă alți colegi acceptă comportamentul corupt, în timp ce „monitorul” nu face asta, acestuia îi va fi extrem de dificil să ajungă în poziția de a primi informația necesară pentru o monitorizare eficientă. Organizațiile caracterizate printr-o corupție întărită, este posibil să fi dezvoltat un sistem în care
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
informația necesară pentru o monitorizare eficientă. Organizațiile caracterizate printr-o corupție întărită, este posibil să fi dezvoltat un sistem în care agenții se protejează unii pe ceilalți. S-a sugerat că orice efort în privința combaterii corupției trebuie să vizeze modificarea comportamentului uman. Astfel, se consideră că într-un act de corupție sunt implicate trei categorii de persoane: persoana care inițiază actul corupt, persoana care participă activ sau pasiv și persoana sau grupul de persoane care plătesc costul corupției, indiferent dacă sunt
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Managerialismul încearcă să ofere un set de reguli care să răspundă motivațiilor câtor mai multe persoane. Consecința acestei abordări constă în faptul că succesul unei astfel de strategii este fragmentat. A treia școală de gândire, integritatea organizațională, implică crearea unui comportament etic, ținând cont de sistemul operațional al organizației, strategiile de control ale corupției și standardele etice. Această școală de gândire pleacă de la premisa că organizația în sine este cea care creează posibilitatea de a fi corupt sau nu<footnote McCusker
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
strategiei anticorupție se poate sprijini pe capacitatea leadeship-ului politic de a face o schimbarea inițială, vizibilă la nivel înalt. Aceasta acționează ca un indicator al angajamentului de la nivel înalt și ca un semnal pentru aceia de la nivelele inferioare, al căror comportament trebuie să se schimbe. În alte țări eforturile de a contracara fenomenul state capture frontal în etapele timpurii poate fi imposibil sau chiar periculos pentru cei implicați. Singurele puncte de intrare (de abordare) posibile și singurele puncte de câștig pot
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]