8,033 matches
-
apără interesele tuturor participanților la actul concurențial. Situațiile tip de concurență sunt reglementate prin reguli, norme, principii profesionale, instituționale, morale, religioase recunoscute. În context, devine foarte important: a. pe de o parte, controlul respectării regulilor și a normelor de către toți concurenții; "dacă nu este asigurată respectarea regulilor și nu există legi obligatorii pentru toți participanții, devine posibilă obținerea unor avantaje suplimentare fără efortul de a te dovedi mai bun decât ceilalți candidați", precizează E. Popova (2006, p. 48); b. pe de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
față de sine, buna părere despre propria persoană în temeiul unor rezultate care se bucură de recunoaștere din partea societății, iar nu al lingușelii celor din preajmă, constituie o importantă sursă de forțe vitale, o garanție a sănătății psihice" (p. 62). Fiecare concurent își apreciază în felul său realizările, dar și capacitățile, posibilitățile; evaluează riscurile și consecințele. De aceea, dacă premiul dorit este perceput ca fiind foarte greu de obținut sau cu riscuri foarte mari, atunci este posibilă amânarea luptei sau chiar renunțarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
concurențiale presupun: participanți, un premiu/niște premii, reguli și norme de comportament. La toate acestea se adaugă un arbitru (care poate însemna o persoană sau un grup de persoane: juriul). El este cel care asigură respectarea regulilor, își asumă evaluarea concurenților și decide câștigătorul. În cazul în care "nu există un control al respectării regulilor, regulile pot fi considerate ca inexistente", subliniază E. Popova (2006, p. 96, s.a.). Pentru a alege câștigătorul, arbitrul se poate servi de un sistem de criterii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
E. Popova (2006, p. 96, s.a.). Pentru a alege câștigătorul, arbitrul se poate servi de un sistem de criterii sau de intuiție. Existența și claritatea criteriilor în temeiul cărora va fi luată decizia arbitrului sunt elemente care le pot da concurenților mai multă încredere în victorie. În absența acestora sau în prezența unor criterii (și reguli) neclare/vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță, decizia rămâne la discreția bunului plac. În această ultimă situație nu mai este vorba despre concurență
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rămâne la latitudinea bunului plac al arbitrului este important să se știe și cine exercită cea mai mare influență asupra lui la acordarea premiilor (Popova, 2006). În același timp, este demn de menționat și faptul potrivit căruia, în aprecierea prestației concurenților și în stabilirea rezultatelor obținute de aceștia, arbitrul poate lua în considerație experiența sa anterioară cu concurenții, recomandările făcute de cei care-i cunosc (sau pretind că îi cunosc), susținerea acordată de către suporteri. "Asemenea unei livezi scrie E. Popova (2006
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mare influență asupra lui la acordarea premiilor (Popova, 2006). În același timp, este demn de menționat și faptul potrivit căruia, în aprecierea prestației concurenților și în stabilirea rezultatelor obținute de aceștia, arbitrul poate lua în considerație experiența sa anterioară cu concurenții, recomandările făcute de cei care-i cunosc (sau pretind că îi cunosc), susținerea acordată de către suporteri. "Asemenea unei livezi scrie E. Popova (2006, p. 103) concurența necesită o grijă permanentă". Ea cere o abordare creativă, atentă, încredere în oportunitatea derulării
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-i cunosc (sau pretind că îi cunosc), susținerea acordată de către suporteri. "Asemenea unei livezi scrie E. Popova (2006, p. 103) concurența necesită o grijă permanentă". Ea cere o abordare creativă, atentă, încredere în oportunitatea derulării ei, o mare vigilență din partea concurenților, a arbitrului (membrilor juriului) și a organizatorilor. Lăsată la voia-ntâmplării, ea se alterează, devine o luptă nedreaptă și barbară, care afectează negativ atât indivizii, cât și funcționarea/dezvoltarea organizației. Se creează condițiile apariției confruntărilor violente și a conflictelor. E.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
costul procesului de arbirare", precizează E. Popova (2006, p. 100). Un sistem de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile jocului Cel mai frecvent conflict este cel legat de încălcarea regulilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile jocului Cel mai frecvent conflict este cel legat de încălcarea regulilor de către concurenți sau de către arbitru/juriu (ceea ce este perceput ca un fapt foarte grav). Conflicte proprii ale concurenților Concurenții sunt victime ale propriilor lor derute: înțelegerea greșită a condițiilor concursului, modul neadecvat de a se prezenta, ridicarea unor pretenții nejustificate la resurse
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile jocului Cel mai frecvent conflict este cel legat de încălcarea regulilor de către concurenți sau de către arbitru/juriu (ceea ce este perceput ca un fapt foarte grav). Conflicte proprii ale concurenților Concurenții sunt victime ale propriilor lor derute: înțelegerea greșită a condițiilor concursului, modul neadecvat de a se prezenta, ridicarea unor pretenții nejustificate la resurse care nu intră în discuție; după cum, și conflicte lăuntrice (intrapersonale), precum, neconcordanța dintre resursele dobândite și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile jocului Cel mai frecvent conflict este cel legat de încălcarea regulilor de către concurenți sau de către arbitru/juriu (ceea ce este perceput ca un fapt foarte grav). Conflicte proprii ale concurenților Concurenții sunt victime ale propriilor lor derute: înțelegerea greșită a condițiilor concursului, modul neadecvat de a se prezenta, ridicarea unor pretenții nejustificate la resurse care nu intră în discuție; după cum, și conflicte lăuntrice (intrapersonale), precum, neconcordanța dintre resursele dobândite și aspirațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cunoștința tuturor participanților la concurs" (idem, pp. 101-102). Toate acestea provoacă cum este și de așteptat numeroase conflicte. În viața de zi cu zi există: Concurența pentru conformitate Este situația în care arbitrul (sau juriul) desemnează drept câștigător acel subiect/ concurent care se dovedește cel mai potrivit prin prisma criteriilor lui. Arbitrul alege persoana cea mai convenabilă din punctul său de vedere (sau al așteptărilor/anticipărilor sale). Concurența ce evidențiază superioritatea Este situația în care se urmărește obținerea victoriei datorită unor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
c-o vor sau nu, se găsesc/se trezesc sau declanșează, mai degrabă, contexte competiționale decât de colaborare/cooperare. Adesea, subiecților le este peste putință să abandoneze competiția. Prin urmare, opțiunile, alegerile și deciziile lor au efecte destructive atât pentru concurenți, dar și pentru ei înșiși. Ba, indivizii pot să aibă o opțiune constantă pentru competiție, chiar dacă jocurile/ situațiile competitive sunt ineficiente și dezumanizatoare. Ei își sabotează singuri interesele personale (pe durată medie și lungă). Oricât ar părea de ciudat, această
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mental și volițional atât asupra obiectului infidel (sau perceput ca infiel), cât și asupra terțului rival (sau perceput ca rival). Ea are un sentiment de penibilă iritare, de furie și de revoltă asociat cu impulsul de a-l alunga pe concurent. Văzută ca expresie a tulburării unei relații (Baumgart, 2008), gelozia este una dintre cele mai chinuitoare stări sufletești. Aflată într-o perioadă de gelozie, dispoziția persoanei devine tensionată, gândurile îi aleargă neîncetat la relația compromisă și la cei care i-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
capabilității personale. Un asemenea tip de relații concurențiale declanșează mai devreme sau mai târziu și întrețin stări precum invidia, resentimentul, furia, ura. Tendința celor aflați într-o astfel de situație este aceea de compromitere, de eliminare sau de distrugere a concurentului (sau a celor interpuși în calea afirmării/"ascensiunii" lor). b. Relații concurențiale existente pe fondul oscilației/fluctuației/instabilității încrederii în sine (fie a unei părți a relației, fie a ambelor părți), a balansului dintre succese și insuccese. Această dificilă situație
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relații concurențiale sunt derutante, ele fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor părți (a încrederii în eficiența, productivitatea, creația/inventivitatea proprie) și a admirației concurentului. Acest tip de relații concurențiale ambiționează, dezvoltă, emancipează, provoacă spre noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
va ajunge să-și joace rolul într-o ordine multipolară mai conflictuală în Asia de Est și în sistemul internațional. La sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 se presupunea, în general, că Japonia dobândise capacitatea de a deveni un concurent geopolitic real pentru SUA (Buzan, 1988, p. 558; Waltz, 1993, p. 55; Layne, 1996, p. 71). La sfârșitul anilor 1990, situația se schimbase semnificativ ca urmare a impactului crizei financiare din Asia de Est asupra economiei Japoniei. În 1999, PIB
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Thévenot, 1991), confirmă poziția lui Friedberg, care, în Le Pouvoir et la Règle, arată că anumite "acorduri" nu pot fi decât pasionante, în măsura în care este în joc identitatea actorilor. În fine, există surse de disfuncționalitate ce nu pot fi negate: "Doisprezece concurenți pe patru locuri... Este imposibil de știut ce i-a departajat pe concurenți" (Champy, 1998, p. 74). În definitiv, timpul capitalizării are ca efect deschiderea timpului protejării. Statul capitalizează în vederea protejării și valorizării care urmează. Protejarea Motivațiile Protejarea înseamnă o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
arată că anumite "acorduri" nu pot fi decât pasionante, în măsura în care este în joc identitatea actorilor. În fine, există surse de disfuncționalitate ce nu pot fi negate: "Doisprezece concurenți pe patru locuri... Este imposibil de știut ce i-a departajat pe concurenți" (Champy, 1998, p. 74). În definitiv, timpul capitalizării are ca efect deschiderea timpului protejării. Statul capitalizează în vederea protejării și valorizării care urmează. Protejarea Motivațiile Protejarea înseamnă o deturnare a finalității în beneficiul altui obiectiv și al altei utilități: protejarea face
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care mă mulțumește. Aș dori, pentru a stabili echilibrul dorit, să iau puțin din bunul celuilalt. Dar e periculos. Nu ați putea să-mi facilitați lucrul? N-ați putea să-mi dați un loc mai bun? Sau să jenați industria concurenților mei? Sau să-mi împrumutați gratuit capitaluri pe care le-ați luat posesorilor lor? Sau să-mi creșteți copiii pe bani publici? Sau să-mi acordați prime de încurajare? Sau să-mi asigurați bunăstarea când voi avea cincizeci de ani
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care restrâng forțele productive ale umanității, pe care se bazează îmbunătățirea vieții umane. Dacă piața ar duce în mod obișnuit la apariția monopolurilor, nu ne-am aștepta să vedem atâția oameni ducându-se la guvern să primească un monopol în detrimentul concurenților lor mai puțin puternici și al clienților. Ei ar putea obține aceste monopoluri prin intermediul pieței. Merită întotdeauna să ne amintim că guvernul însuși caută să exercite un monopol; este o caracteristică definitorie clasică a guvernului faptul că exercită un monopol
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trebuie îmbunătățit, probabil de către o agenție dinafara pieței. În fapt, competiția "perfectă" este pur și simplu un model mental, din care putem deduce câteva fapte interesante, cum ar fi rolul profiturilor în direcționarea resurselor (când sunt mai ridicate decât media, concurenții vor muta resursele pentru a crește oferta, vor scădea prețurile și vor reduce profiturile) și rolul incertitudinii în determinarea cererii de dețineri monetare (căci dacă informația ar fi necostisitoare, toată lumea și-ar investi toți banii și ar aranja să își
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
studii complete la o universitate din Japonia. Bursa era acordată studenților străini de către statul japonez. Testele concursului erau colectate de către ambasadele Japoniei și trimise spre verificare la Tokio. Rezultatele veneau după câteva luni. "Pilele" erau excluse. În România erau 16 concurenți pe un loc, provenind din cele mai diverse domenii. Fiul meu a concurat pentru economics și nu știu nici cum, nici de ce a câștigat. Testele erau de matematică, istorie universală, engleză și japoneză. Acesta a fost începutul drumului lui. Avea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Prețul conține cheltuie[li]le producerei, plus un escedent care să facă cu putință reproducerea. E evident că minimul preț de 149 l[ei] nu reprezintă nici măcar producerea lucrărei și că tipografia pierde momentan, numai ca să respingă agresiunea economică a concurentului evreu, care desigur că, după ce ar vedea că Tipografia națională nu mai este în stare de a concura, ar dicta autorităților prețurile sale și ar cere din nou pentru tipărirea lucrărilor percepției 5000 1. n. și pentru șirul înserțiunei 33
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]