240,506 matches
-
rândurile publicului cultivat.) între 1978-1988, Ioan Groșan este profesor de limba și literatura română la o școală generală din București (experiență utilizată, fără îndoială, în descrierea atmosferei din prima parte a nuvelei Marea amărăciune), iar după 1989 face parte din conducerea a diverse publicații - Contrapunct, Cațavencu, Cuvântul de ambe sexe - și publică un SF parodic, Planeta mediocrilor, 1990. în ultimii ani semnează zilnic câte un scurt comentariu politic în Ziua. Practic, scriitorul este angajat integral într-o necontenită producție de texte
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
ne-a cam rămas datoare anul acesta. Pe de altă parte, este drept că "Nunta lui Figaro" nu poate lipsi de pe afișul nici unui teatru de repertoriu. Interesul readucerii în actualitate a vechiului spectacol a stat în debuturile anunțate și în conducerea muzicală. La pupitru, Camil Marinescu a antrenat orchestra Operei în aventura găsirii sonorităților transparente, a ritmului vertiginos într-un autentic spirit mozartian. Direcțiunea a avut curajul, demn de stimă, să distribuie în rolurile principale tineri care fac primii pași pe
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
director de revistă. Săptămânalul Contemporanul, din care George Ivașcu făcuse o publicație culturală de înaltă ținută și pe care D.R. Popescu încercase și în mare măsură reușise în ultimii ani ai dictaturii să-l scufunde în mediocritate, a ajuns, sub conducerea prozatorului întors de la Paris, o revistă bicefală (Contemporanul - Ideea europeană), atemporală, greoaie și plictisitoare. în paginile ei se amestecau, amatoristic, texte de Nietzsche și Bergson, cunoscute de multă vreme de cititorii din România cu o minimă pregătire intelectuală, cu "studii
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
câte un domeniu circumscris; într-o componentă mai restrânsă de circa 30-40 de persoane ele sunt prielnice pentru discuții mai degajate decât la marile congrese, atât de formale. Grupul de studii istorice s-a născut în 1967 la Freiburg; sub conducerea d-nei dr. Doris Stockmann, "marea doamnă a etnomuzicologiei", întîlnirile s-au repetat cu regularitate în diferite orașe. Ediția de la Innsbruck a fost a 13-a și a întrunit muzicologi din 12 țări. Din România au fost prezenți cercetătorul clujean István
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
al celor 12 Grupe de studiu al ICTM, și-a exprimat satisfacția pentru calitatea manifestării și a anunțat că viitoarea întîlnire, își propune discutarea unor aspecte metodologice. De altfel, aceste discuții sunt continuate în prezent la București unde se întâlnesc conducerea ICTM și colegii etnomuzicologi români în vederea viitorului Congres Mondial care va avea loc în Brazilia.
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
România. Centrul PEN Internațional a stabilit pentru fiecare scriitor român membru PEN o cotizație de 10 dolari pe an. în realitate, fiecare scriitor român plătește mult mai puțin, și anume câte 50 000 de lei pe an. în aceste condiții, conducerea Centrului PEN Român trebuie permanent să se străduiască să găsească surse suplimentare de finanțare. Problema se redeschide ori de câte ori Centrul PEN Român organizează o întâlnire internațională sau participă la o asemenea întâlnire, organizată de alt centru, peste hotare. Alegerea noii conduceri
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
conducerea Centrului PEN Român trebuie permanent să se străduiască să găsească surse suplimentare de finanțare. Problema se redeschide ori de câte ori Centrul PEN Român organizează o întâlnire internațională sau participă la o asemenea întâlnire, organizată de alt centru, peste hotare. Alegerea noii conduceri a PEN Clubului Român s-a efectuat anul acesta prin corespondență, respectându-se cu strictețe regulile jocului democratic. în ziua de 13 martie 2000, în cadrul unei întâlniri la care au participat 25 de membri PEN bucureșteni, s-au deschis plicurile
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
găsi bani pentru transport. (Să sperăm însă că statul român sau un om de afaceri generos vor finanța călătoria). Proxima întâlnire zonală va fi la Sarajevo (Bosnia) și va avea următoarea temă: "Literatura și cultura pentru pace (Deconstrucție, Reconstrucție, Construcție)". Conducerea Centrului PEN Român așteaptă să i se comunice cine dorește să participe. în 2001, Centrul PEN Român va organiza o nouă întâlnire (a IV-a), pe tema "Europa necunoscută: literatura și geopolitica în Europa de Est". Răspunderea organizării și-a asumat-o
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
Dumnezeul meu). O femeie îngenunchiată, se roagă: singură, în întuneric. O orchestră și un cor așa cum se aud ele a cânta - live, ca pe cel mai performant disc - sunt axul de rezistență al spectacolului pe care încerc să-l evoc. (Conducerea muzicală, savantă și inspirată, Christopher Hogwood. Maestru de cor, Helmut Sonne). La Deutsche Oper Berlin - o trăire a caracterului universal al misticii creștine.
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
abord et toujours), suprarealismul tinerilor noștri poeți din deceniul șapte cădea pe falsitatea ideii de revoluție, confiscate și manipulate de către un grup restrîns de inși însetați de putere, ce se voiau considerați drept exponenți ai clasei muncitoare, aflate, chipurile, la conducerea societății. Antitradiția avangardei se asocia astfel și cu o separare tăioasă de prezentul cenușiu, conformist, dureros și lipsit de orizont al totalitarismului. Explozia discursului sugera o explozie morală vizînd orice ordine falsă. Pulverizarea universului formelor literare conținea și o propunere
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
tronul. După două zile de tratative încordate, la 8 iunie 1930 Parlamentul îl proclamă rege. Va fi o domnie de un deceniu aventuroasă și plină de riscuri. Camarila din jurul regelui fiind mai puternică decît guvernele, regele urmărind, metodic, instaurarea unei conduceri de autoritate personală, pe care nu o va realiza decît în februarie 1938. Acest cel mai corupt om din țară (la care se adaugă corupția Camarilei) era, incontestabil, un om inteligent și cultivat. Încă în 1921, cînd era numai principe
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
Fundației Regale pentru Literatură și Artă și, în 1934, a importantei publicații Revista Fundațiilor Regale. Și a avut grijă să așeze în fruntea celor două așezăminte oameni înzestrați și cu prestigiu. În fruntea editurii pe neuitatul Al. Rosetti și, în conducerea revistei, pe Paul Zarifopol (înlocuit, după deces, cu Camil Petrescu). Și, aproape instantaneu, aceste două instituții culturale au devenit cele mai importante în sfera lor de activitate. Știu de la inegalabilul "cher ami", marele editor care a fost Se pare că
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
infracțiunilor spre zone necunoscute sau slab reprezentate până în 1989: jaful armat, răpirile, violurile în serie, asasinatele bestiale, escrocheriile savant orchestrate, cu participarea unor personaje de înaltă calificare profesională. Revenirea în prim-plan a securității (aflată, pe față sau mascat, la conducerea mai tuturor instituțiilor financiare din România) dovedește că unica organizație independentă din vremea comunismului (Ceaușescu nefiind, la rigoare, decât șeful absolut al unei mafii ce-a funcționat în subterană pe toată durata bolșevismului român) a fost și singura capabilă să
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
partid care a dat doi premieri într-o legislatură, acceptînd în final soluția unui independent, nu-i convinge nici pe cei mai devotați susținători ai săi. Crizele din acest partid, luptele de succesiune prevestind apariția unor noi grupări rivale, imobilismul conducerii sale care transformă PNȚCD-ul într-un partid de București, toate acestea n-ar fi adus voturi nici măcar unui partid care s-ar fi putut lăuda că a gestionat prosperitatea. Partidul d-lor Diaconescu și Opriș a avut și în
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
un număr oarecare de pensionari sau de persoane cu o vîrstă neidentificată iau decizii pentru bucureșteni, pe deasupra capetelor acestora. Prin '91, în presa interesată, se pornise o campanie împotriva tinerilor, aceștia erau acuzați că s-au instalat în funcții de conducere de unde distrug economia României. Era vorba, mai ales, de tineri cu vederi reformatoare. În perioada aceea, printr-o campanie care, din păcate, a fost uitată studenților li se reproșa că nu-și văd de carte și se amestecă în politică
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
director la CEC sau altele, mai puțin importante, dar la fel de profitabile, n-ar trebui ocupate în urma unor trocuri politice, ci prin concurs. De altfel FMI a pus o condiție suplimentară pentru prelungirea acordului stand by cu România, aceea a depolitizării conducerii CEC-ului. Această condiție, care a fost respectată de guvern în al doisprezecelea ceas, i-ar fi scutit pe țărăniști de multă bătaie de cap dacă ar fi făcut din ea o precondiție a participării la guvernare. Asemenea greșeli, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
fără prea multe comentarii, întrucît "d. Grădișteanu e un om de spirit"10). De aici începe polemica lui Grădișteanu cu Convorbirile literare de la Iași. La București, devenit centrul politic al României, apare la 1 martie 1873 Revista contimporană. Litere-Arte-Sciințe sub conducerea unor "redactori-colaboratori". Pe copertă nu figurează nici un nume. Primele două numere ale Revistei contimporane îi oferă lui Maiorescu o mare cantitate de exemple pentru a caracteriza stilul "redactorilor-colaboratori" drept Beția de cuvinte în "Revista contimporană." Studiu de patologie literară, apărut
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
În 1873 Grădișteanu formulase "inepții", "asortiment de greșeli grosolane de gramatică", în 1875, G. Gellianu, același P. Grădișteanu: "nămol de greșale de versificare...". La 15 februarie 1876, grupul de "redactori-colaboratori" ai Revistei contimporane îl atrag pe B. P. Hasdeu la conducerea publicației cu un titlu modificat: Revista literară și sciințifică, cu menționarea directorului pentru partea literară, în persoana antijunimistului Hasdeu, cu înscrierea pe copertă a comitetului de redacție format din 28 de membri, între care: Aron Densusianu, Ciru Economu, Gr. Gellianu
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Facultatea de Litere din București, G. Călinescu mi s-a părut un om puțin sociabil. Mai mult, la epoca de atunci, îl credeam și mizantrop. Peste un număr de ani însă, întâmplându-se să ajung a lucra din nou sub conducerea sa, de astă dată la Institutul de istorie literară și folclor al Academiei, într-un colectiv restrâns de cercetători, constituit mai ales din elemente tinere, am avut surpriza de a vedea pe G. Călinescu mult mai apropiat, umanizat într-un
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
le-au retras după sus-amintita demonstrație de fidelitate făcută de d-nii Năstase și ceilalți vicepreședinți ai PDSR. * Dl Octavian Știreanu, cel de al cărui nume era public legat cotidianul AZI pînă nu de mult, s-a înscris în PDSR. Sub conducerea lui Ion Cristoiu, acest ziar abundă de semne și semnale amicale sau de-a dreptul pedagogice adresate partidului în care s-a înscris Octavian Știreanu. Am precizat acest lucru, nu fiindcă am avea bănuieli față de independența d-lui Cristoiu, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
la cerere, nu după evaluarea meritelor solicitantului. * Într-o știre din Curierul Național ni se spune că SRI nu-și asumă responsabilitatea știrilor despre care se spune că ar avea ca sursă SRI. N-ar fi prima oară cînd, sub conducerea d-lui Costin Georgescu, această instituție are reacții buimace sau hilare vegheate de muțenia suspectabilă a șefului ei sau de tăcerea purtătorului de cuvînt care oscilează între no comment și autohtonul n-avem nimic de spus. Asta în timp ce fostul șef
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
imaginea României în lume!, nu poate fi pusă în spinarea actualului președinte decît prin ignorarea cu rea voință a faptelor. Fapte care n-au nici o legătură cu președinția de azi sau cu guvernele care s-au succedat din '96 la conducerea României. Problema nu ține nici de imaginea țării, ci strict de portretele unor persoane care, dacă n-au făcut nimic rău, se pot disculpa. Există, însă, și posibilitatea ca persoanele implicate în afacerea albumului să fi călcat alături de lege. Pretenția
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
înfundat pușcăriile. Operația a avut și un coechipier de nădejde: "Era un lucru de la sine înțeles nu înmulțirea ca atare, ci faptul că nu se mai putea rămîne la vechea formulă. Numărul acestor membri după 1949, cînd am intrat în conducerea Uniunii Scriitorilor, întîi ca scriitor, apoi ca prim-secretar, iar în ultima fază ca președinte, firește că a sporit treptat, dar în același timp a mai și scăzut, prin eliminarea acelor elemente care nu puteau să mai rămînă din punct
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
prim-secretar, iar în ultima fază ca președinte, firește că a sporit treptat, dar în același timp a mai și scăzut, prin eliminarea acelor elemente care nu puteau să mai rămînă din punct de vedere legal, deci independent de voința conducerii Uniunii Scriitorilor și în conformitate cu legile existente ale țării sau din punctul de vedere al unui trecut al lor pe care îl consideram incompatibil cu activitatea în rîndurile noastre. Pot să spun că cei care au operat cel mai mult în
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
rușinii vînzătorului și denunțătorului o viață de om. Nu e nimic. Ai spus, ai spus!". Lupta între cei doi dinozauri ai literaturii noastre "angajate" e un spectacol deloc lipsit de savoare. Zaharia Stancu e debarcat cu "delicatețe din Comitetul de conducere al Societății Scriitorilor, acordîndu-i-se un premiu, la un ordin de sus și cu sugestia tehnică a inventivului în rele Eugen Jebeleanu: "Jebeleanu a spus: "Să știi că este o idee foarte bună. Înțeleg ce vrei să faci: să-i dăm
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]