41,709 matches
-
intensiv), profilul „umanist“ (filiera teoretică), specializarea „științe sociale (limba engleză intensiv)“, forma de învățământ „cu frecvență“, limba de predare „română“, începând cu anul școlar 2022-2023, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Autorizarea de funcționare provizorie conferă Fundației „Smart Children“ din municipiul Brașov calitatea de furnizor de educație, respectiv dreptul de organizare și desfășurare a procesului de învățământ pentru specializările din nivelul de învățământ „liceal“ din cadrul unității de învățământ preuniversitar particular Școala Gimnazială „PREMS“ din municipiul
ORDIN nr. 3.874 din 23 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256844]
-
totalitar. Apreciază astfel că este încălcat principiul separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul, în lipsa unor criterii clare, obiective și raționale de apreciere cu privire la importanța pe care o anumită structură a regimului totalitar o avea la acel moment, conferă comisiei abilitate cu soluționarea cererilor din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (SSPR), comisiei parlamentare și instanței de contencios administrativ prerogativa de a aprecia, de la caz la caz, dacă o anumită structură avea sau nu
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate. De asemenea, Curtea statuează că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească limitele juridice ale exercitării atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
Din această perspectivă, Curtea constată că, prin modalitatea de reglementare, legiuitorul a creat premisa aplicării cauzei de reducere a pedepsei ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare ale persoanei vătămate/părții civile. Or, prin această modalitate de reglementare, legiuitorul a conferit persoanei vătămate/părții civile din procesul penal (referitor la infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005) o poziție privilegiată, simpla manifestare de voință a acesteia din urmă putând determina posibilitatea aplicării sau neaplicării cauzei
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
dobândite în sistem formal, nonformal și informal printr-un atestat profesional eliberat de Autoritatea Națională pentru Calificări, în baza certificatelor de competențe care dovedesc dobândirea tuturor competențelor prevăzute în standardul ocupațional. (5) Atestatul profesional prevăzut la alin. (3) și (4) conferă titularului dreptul de a ocupa un loc de muncă conform pregătirii profesionale. (6) Metodologia pentru eliberarea atestatelor prevăzute la alin. (3) și (4) se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului muncii și solidarității sociale. Articolul 7
METODOLOGIE din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256466]
-
pentru infracțiunile constatate în timpul exercitării atribuțiilor prevăzute de lege. “ În ceea ce privește organele de ordine publică, Curtea a constatat că identificarea acestora se poate realiza plecând de la atribuțiile și competențele în materie de ordine publică ce sunt conferite, prin lege, anumitor instituții/organe (Decizia nr. 463 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 5 noiembrie 2018, paragraful 24). ... 14. De asemenea, Curtea reține că, potrivit alin. (5) al art. 61 din
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
Constituțională apreciază că procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui «mărturie în acuzare», organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de «martori» în sensul Convenției. Curtea Constituțională a constatat, astfel, că posibilitatea conferită de textul criticat, de a fi audiate în calitate de martori și persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală, se constituie într-o garanție a respectării dreptului la un proces echitabil, iar nu
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
componentă a statului de drept. Aceasta deoarece o regulă esențială a statului de drept este aceea că atribuțiile/competențele autorităților sunt definite prin lege. Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, presupune că acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât și pe cele de drept procedural incidente, inclusiv normele de competență. În acest sens, dispozițiile art. 58 din Codul de procedură penală reglementează instituția verificării
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
referă la litigiile «de fond», iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor. ( ...) Doctrina procesual-civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui proces de sine stătător. ( . ..) “. În același sens, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 23, că „cererea de recuzare nu vizează fondul cauzei“. ... 28. Cu privire la conținutul noțiunii de „repartizare
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
a reținut, în Decizia nr. 5.103/2011, că „este indiscutabil că repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică. Art. 139 din aceeași lege deleagă însă Consiliului Superior al Magistraturii atribuția de a adopta norme secundare în vederea
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică. Art. 139 din aceeași lege deleagă însă Consiliului Superior al Magistraturii atribuția de a adopta norme secundare în vederea organizării executării legii și îi conferă o anumită marjă de apreciere în acest sens, de vreme ce prin regulamentul de ordine interioară adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc «modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
prin regulamentul de ordine interioară adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc «modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității». Dreptul de apreciere pe care legea îl conferă autorității emitente este menit să asigure normelor administrative de organizare a instanțelor acea flexibilitate necesară asigurării interesului public al bunei înfăptuiri a justiției, care, pe lângă principiul enunțat în art. 11 din Legea nr. 304/2004, este guvernată de o serie
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare. ... 16. În considerentele acestei din urmă decizii, Curtea a precizat că, prin deciziile nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 302 din 4 mai 2017, li s-au conferit instanțelor judecătorești suficiente mijloace de natură a remedia starea de neconstituționalitate creată în derularea urmăririi penale, astfel încât anacronismul creat de protocolul menționat - valorificat drept lege de organele de urmărire penală - putea fi eliminat de instanțele judecătorești pe măsura publicării
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 16. De altfel, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
vigoare, limitează cazurile în care se poate face recurs în casație, încălcându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 21 din Constituție. Arată că prevederile art. 436 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală conferă părții responsabile civilmente dreptul de a formula recurs în casație, fie în privința laturii civile, fie cu referire la latura penală, în măsura în care soluția din latura penală a influențat latura civilă, partea responsabilă civilmente din prezenta cauza aflându
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
1) din Codul penal, respectiv sintagma „cursul prescripției se întrerupe“, se prezintă la acest moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale fiind de natură să confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementată în prezent, un caracter neconstituțional. Soluțiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească criterii și condiții clare și precise. Or, dispozițiile referitoare
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
1) din Codul penal, respectiv sintagma „cursul prescripției se întrerupe“, se prezintă la acest moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale fiind de natură să confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementată în prezent, un caracter neconstituțional. Soluțiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească criterii și condiții clare și precise. Or, dispozițiile referitoare
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
1) din Codul penal, respectiv sintagma „cursul prescripției se întrerupe“, se prezintă la acest moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale fiind de natură să confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementată în prezent, un caracter neconstituțional. Soluțiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească criterii și condiții clare și precise. Or, dispozițiile referitoare
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
fiind, Curtea a considerat că întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale reprezintă, pe de o parte, o soluție juridică de repunere a organelor judiciare într-un nou termen, integral, de prescripție, în care își pot exercita rolul activ, conferit de dispozițiile art. 5 din Codul de procedură penală, de stabilire a adevărului, în cauzele penale, iar, pe de altă parte, o manieră prin care societatea, prin intermediul organelor statului, aduce la cunoștința suspectului sau a inculpatului că fapta de
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
d) obiectiv - înseamnă podul propriu-zis împreună cu rampele de acces amplasate pe teritoriul fiecărui stat al părții contractante, inclusiv alte dispozitive și semnalizări. ... Articolul 2 Domeniul de aplicare (1) Părțile contractante convin să consolideze obiectivul cu respectarea parametrilor care să confere siguranță și securitate traficului rutier, conform celor stabilite de autoritățile părților contractante, și care să interconecteze infrastructurile rutiere între cele două state, pe aliniamentul următoarelor drumuri: – pe teritoriul României: DN2B la km 149+841 la Galați-frontiera de stat; ... – pe teritoriul Republicii
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256584]
-
paragraful 75, că extinderea perioadei în care cetățenii și-au putut exercita dreptul de vot în cadrul referendumului organizat pentru revizuirea Constituției de la una la două zile „nu este de natură să înfrângă suveranitatea decizională a Parlamentului, ci îi conferă o eficacitate superioară, fiind realizată în spiritul împlinirii într-o măsură cât mai înaltă a dreptului cetățenilor de a vota în cadrul referendumului organizat în vederea revizuirii Legii fundamentale“. ... 16. În același sens, Curtea observă că preambulul Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 67 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256599]
-
actul unilateral de voință al administratorului sau lichidatorului prin care acesta își manifestă voința în sensul încetării pentru viitor a efectelor contractului în cauză. În opinia instanțelor, reglementarea nu instituie o discriminare între participanții la procedura insolvenței societăților debitoare, legea conferind dreptul de denunțare unilaterală doar practicianului în insolvență, și nu participanților la procedura insolvenței, și nici nu îngrădește liberul acces la justiție, ci instituie doar un termen de 3 luni de la deschiderea procedurii, în care practicianul în insolvență are
DECIZIA nr. 142 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256580]
-
contract al debitoarei insolvente atât timp cât el nu a fost executat în totalitate ori substanțial de către toate părțile, nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât nu instituie o discriminare între participanții la procedura insolvenței societăților debitoare, legea conferind dreptul de denunțare unilaterală doar practicianului în insolvență, și nu participanților la procedura insolvenței. ... 20. Referitor la susținerile potrivit cărora prin reglementarea criticată se creează un regim discriminatoriu între participanții la procedura insolvenței societăților debitoare ale căror organe de conducere
DECIZIA nr. 142 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256580]
-
standardelor de claritate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât elementele de referință nu pot fi anticipate de către destinatarii normei juridice. În plus, acest text legal este contrar art. 73 și 115 din Constituție, întrucât conferă atribuții de legiferare Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România cu referire la cuantumul contribuțiilor obligatorii, fără a se determina limitele acestora. ... 8. Mai arată autorul că prevederile legale criticate fac posibilă situația în care, pentru lunile în care avocatul
DECIZIA nr. 903 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256579]
-
fi fost obținută cu prețul unei rigidități pe care legiuitorul a apreciat-o ca fiind inoportună în contextul reglementării sistemului de asigurări sociale al avocaților. ... 21. Mai departe, autorul susține că se încalcă art. 73 și 115 din Constituție, întrucât conferă atribuții de legiferare Consiliului U.N.B.R. cu referire la cuantumul contribuțiilor obligatorii, fără a se determina limitele acestora. Această critică nu distinge între, pe de o parte, noțiunea de „legiferare“, așa cum se desprinde din conținutul art. 61 alin. (1) teza
DECIZIA nr. 903 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256579]