2,314 matches
-
sau conjuncția "da" și predicatul la indicativ prezent: "Kad bih bio / Da șam deset godina mlađi, predložio bih joj brak" „Dacă aș fi mai tanar cu zece ani, aș cere-o în căsătorie”. Condiția nerealizata în trecut se exprimă cu conjuncția "da" și predicatul la perfect compus: "Da șam odgovorio i na deseto pitanje, zaradio bih milion dinara" „Dacă aș fi răspuns și la a zecea întrebare, aș fi câștigat un milion de dinari”. În limba sârbă lipsește concordanță timpului predicatului
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
lui "trebati" „a trebui” că verb impersonal se exprimă la infinitiv dacă cel la care se referă obligația nu este precizat: "Treba sačekati „Trebuie să se aștepte / așteptat”. Dacă subiectul este precizat, acesta este al unei propoziții subiective introdusă prin conjuncția "da" și cu predicatul la indicativ prezent: "Treba da sačekamo „Trebuie să așteptăm”. Când există o acțiune subordonată alteia, ambele având același subiect, limba sârbă preferă exprimarea celei subordonate prin propoziție completiva directă introdusă prin "da" și cu predicatul la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival „al”, funcția sintactica de atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază; cine = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul nominativ, funcția sintactica de subiect. „Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-ascuns Îmi pune?” câte = pronume interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
funcția sintactica de subiect. „Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-ascuns Îmi pune?” câte = pronume interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de complement direct, cu rol de conjuncție în frază; câte = adjectiv pronominal interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de atribut adjectival, cu rol de conjuncție în frază;
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
câte = pronume interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de complement direct, cu rol de conjuncție în frază; câte = adjectiv pronominal interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de atribut adjectival, cu rol de conjuncție în frază;
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
într-un mod total diferit. Deoarece oferă o bună perspectivă și orizont larg deschis, membrii Societății Astronomice Române de Meteori observă adesea din acest punct diverse fenomene astronomice cum ar fi eclipsele de Lună sau de Soare, cometele strălucitoare sau conjuncțiile speciale dintre Lună și planete. De asemenea, turnul și ruinele Curții Domnești slujesc ca fundal special pentru astrofotografie, în contextul producerii unor evenimente astronomice. De asemenea, ruinele Curții Domnești dominate de Turnul Chindia constituie decor și spațiu propice punerii în
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]
-
a fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește 1/ (că) e bolnav.2/ b. locuțiuni conjuncționale subordonatoare: din cauza că, din pricina că, din moment ce, de vreme ce, o dată ce, de bine ca, pentru ca, câtă vreme etc.
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
că, din pricina că, din moment ce, de vreme ce, o dată ce, de bine ca, pentru ca, câtă vreme etc. N-a venit la mine 1/ (din cauza că) a fost plecat în oraș.2/ (De vreme ce) nu înveți, 1/ nu știi.2/ c. adverbe relative cu valoarea unor conjuncții: cum, când, unde: (Cum) nu cunoașteți drumul 1/ va puteti rătăci. 2/ (Când) nu studiază, 1/ cum o să știe? 2/ d. pronume relative precedate de prepoziții: ce, cât : Nu refuz oferta 1/ ( de ce) crezi tu. 2/ Nu-și revine 1
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
2/ d. pronume relative precedate de prepoziții: ce, cât : Nu refuz oferta 1/ ( de ce) crezi tu. 2/ Nu-și revine 1/ (de căte) a suferit. 2/ ELEMENTE CORELATIVE: adverbele și locuțiunile adverbiale: apoi, atunci, pentru aceea, de aia, de aceasta. Conjuncțiile menționate, în afară ultimelor trei, sunt specifice. Specifice sunt și locuțiunile conjuncționale menționate, cu excepția ultimelor trei. TOPICA: - postpusa: Vin,1/ (că) vreau. 2/ (cele introduse prin că și căci) - antepusa: (Cum) n-ai învățat, 1/ n-ai știut. 2/ (cele
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între ele fac parte din aceeași frază, dar
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
viteză mai mare decât a luminii (cum ar fi evenimentul B din imagine), și o mulțime de evenimente pentru care o astfel de influență este imposibilă (cum ar fi evenimentul C din imagine). Aceste mulțimi sunt independente de observator. În conjuncție cu liniile de univers ale particulelor în mișcare liberă, conurile luminoase pot fi utilizate pentru a reconstrui metrica semiriemanniană a spațiu-timpului, cel puțin până la un factor scalar pozitiv. În termeni matematici, aceasta definește o structură conformă. Relativitatea restrânsă este definită
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
faptele de limbă specifice muntenegrenei în registrul de limbă familiar, de exemplu: Unele trăsături ale registrului familiar se găsesc și în literatura beletristica actuala, dar nu și în registrul curent sau în limbajul administrativ și în cel publicistic. Astfel: Unele conjuncții folosite în literatura muntenegreană veche s-au păstrat numai în registrul familiar de astăzi: Lexicul muntenegrean nu diferă în esență de cel al diasistemului în general. Totuși sunt destul de multe cuvinte diferite. Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
ci și față de alte limbi romanice, îndeplinind în mare măsură funcții pe care în aceste limbi le are infinitivul. Acest fapt Bussmann (1998) îl prezintă că o trăsătură ce ține de uniunea lingvistică balcanică. Morfemul specific al conjunctivului românesc este conjuncția "să". În afară de "să", la acest timp conjunctivul mai are ca morfem desinența persoanei a treia singular și plural, care provoacă și schimbări fonetice în sufixul pe care il au unele verbe. La celelalte persoane sunt aceleași desinențe că la prezentul
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
unele verbe. La celelalte persoane sunt aceleași desinențe că la prezentul indicativ. Exemple: Acest timp are particularitatea de a nu avea forme variabile după persoană. Dacă verbul nu are subiect exprimat, persoana trebuie să reiasă din context. Structura să este: conjuncția "să" + verbul auxiliar "fi" (la infinitiv fără prepoziția "a") + participiul invariabil al verbului de conjugat: ul exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare virtuală, adică realizabila sau posibilă. Astfel, poate fi vorba de o acțiune dorită, preferata
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
conjunctivului sunt exprimate de o singură formă modala, numită în general „imperativ”, acesta având toate formele personale. Există totuși autori care numesc acest mod conjunctiv-imperativ. În limbile din diasistemul slav de centru-sud, valorile conjunctivului sunt exprimate de prezentul indicativului cu conjuncția "da" corespunzătoare lui "să", în gramaticile lor nefiind luat în seamă un mod conjunctiv. Standardul limbii croate prezintă o preferință pentru infinitiv în exprimarea acțiunilor subordonate care au același subiect identic cu cel al verbului regent, iar cel al limbii
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
ceea ce înseamnă că nu există un exercițiu al providenței cu privire la lucrurile pământești. Ceea ce se întâmplă pe pământ este rezultatul unei serii de cauze intermediare necesare, coeterne lui Dumnezeu. Totul este guvernat de un determinism cosmic și fizic. Fenomenele cerești și conjuncțiile planetelor controlează succesiunea evenimentelor sublunare deci și destinul fiecărui individ. În consecință, omul nu este un agent liber. Există chiar o reversibilitate eternă a civilizațiilor și religiilor, guvernată de reversibilitatea ciclurilor stelare. Pentru a-și întări doctrina și mai ales
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
au folosit diferite notații. În tabelul următor se dau denumirile și notațiile specifice folosite pentru diverse domenii: Matematică, Logică, Tehnica Prima lege de compoziție x1 + x2 Disjuncție x1 Ú x2 SAU x1 + x2 A doua lege de compoziție x1 × x2 Conjuncție x1 U x2 ȘI x1 × x2 Elementul invers x Negare Ox NU x
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
Conjuncție, în astronomie și astrologie, este momentul apropierii maxime, ca poziție aparentă pe sfera cerească, a două corpuri cerești văzute de pe un al treilea (în general Pământul). Momentul depărtării maxime aparente a două corpuri cerești este numit opoziție. În general, corpurile
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
corpuri cerești este numit opoziție. În general, corpurile cerești considerate sunt Soarele, Luna șiplanetele. Datorită faptului că unghiurile dintre planele orbitelor planetelor și Lunii sunt foarte mici, traiectoriile aparente ale planetelor și Lunii sunt foarte apropiate de ecliptică. În consecință, conjuncția este, cu aproximație bună, momentul în care cele două corpuri au aceeași longitudine ecliptică (și, totodată, ascensii drepte apropiate). Dacă și latitudinile ecliptice au valori apropiate în momentul conjuncției, are loc un fenomen de tranzit sau de ocultație. Ca regulă
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
ale planetelor și Lunii sunt foarte apropiate de ecliptică. În consecință, conjuncția este, cu aproximație bună, momentul în care cele două corpuri au aceeași longitudine ecliptică (și, totodată, ascensii drepte apropiate). Dacă și latitudinile ecliptice au valori apropiate în momentul conjuncției, are loc un fenomen de tranzit sau de ocultație. Ca regulă generală, când se vorbește simplu despre conjuncția a două obiecte cerești semnifică faptul că au o ascensie dreaptă apropiată. Este posibil de asemenea să se vorbească de conjuncție atunci când
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
care cele două corpuri au aceeași longitudine ecliptică (și, totodată, ascensii drepte apropiate). Dacă și latitudinile ecliptice au valori apropiate în momentul conjuncției, are loc un fenomen de tranzit sau de ocultație. Ca regulă generală, când se vorbește simplu despre conjuncția a două obiecte cerești semnifică faptul că au o ascensie dreaptă apropiată. Este posibil de asemenea să se vorbească de conjuncție atunci când cele două obiecte împart aceeași longitudine ecliptică. Conjuncțiile în ascensie dreaptă și în longitudine ecliptică nu se produc
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
momentul conjuncției, are loc un fenomen de tranzit sau de ocultație. Ca regulă generală, când se vorbește simplu despre conjuncția a două obiecte cerești semnifică faptul că au o ascensie dreaptă apropiată. Este posibil de asemenea să se vorbească de conjuncție atunci când cele două obiecte împart aceeași longitudine ecliptică. Conjuncțiile în ascensie dreaptă și în longitudine ecliptică nu se produc de obicei în același moment, dar sunt adesea foarte apropiate una de cealaltă. Dacă cele două obiecte posedă aceeași declinație în
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
de ocultație. Ca regulă generală, când se vorbește simplu despre conjuncția a două obiecte cerești semnifică faptul că au o ascensie dreaptă apropiată. Este posibil de asemenea să se vorbească de conjuncție atunci când cele două obiecte împart aceeași longitudine ecliptică. Conjuncțiile în ascensie dreaptă și în longitudine ecliptică nu se produc de obicei în același moment, dar sunt adesea foarte apropiate una de cealaltă. Dacă cele două obiecte posedă aceeași declinație în momentul unei conjuncții în ascensie dreaptă (sau aceeași latitudine
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
două obiecte împart aceeași longitudine ecliptică. Conjuncțiile în ascensie dreaptă și în longitudine ecliptică nu se produc de obicei în același moment, dar sunt adesea foarte apropiate una de cealaltă. Dacă cele două obiecte posedă aceeași declinație în momentul unei conjuncții în ascensie dreaptă (sau aceeași latitudine ecliptică în timpul unei conjuncții în longitudine ecliptică), cel care este mai aproape de observator pare să treacă prin fața celui care este mai departe. Cele trei corpuri sunt atunci în situație de syzygie și este posibil
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
și în longitudine ecliptică nu se produc de obicei în același moment, dar sunt adesea foarte apropiate una de cealaltă. Dacă cele două obiecte posedă aceeași declinație în momentul unei conjuncții în ascensie dreaptă (sau aceeași latitudine ecliptică în timpul unei conjuncții în longitudine ecliptică), cel care este mai aproape de observator pare să treacă prin fața celui care este mai departe. Cele trei corpuri sunt atunci în situație de syzygie și este posibil să se observe o ocultație, un tranzit sau chiar o
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]